56,594 matches
-
a demarat înființarea câtorva noi instituții: Inspecția Socială, având ca scop controlul implementării legislației în domeniu precum și inspectarea activității instituțiilor implicate în asistență socială; Agenția Națională pentru Prestații Sociale, instituție subordonată MMFPS, pentru asigurarea unui sistem unitar de plată și gestiune a tuturor prestațiilor sociale; Observatorul Social cu scopul creșterii capacității MMFPS de a defini politici sociale adecvate și de a lua decizii care se adresează nevoilor familiilor și grupurilor vulnerabile din România. 3.2 Clasificarea serviciilor sociale Serviciile sociale au
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
de Muncă (AJOFM). În județul Iași, AJOFM următoarele date de contact: Str. Cucu nr. 1, telefon: 0232/254577. Atribuțiile Agenției Județene Pentru Ocuparea Forței De Muncă sunt următoarele: * Acționează pentru lărgirea profilului profesional și creșterea mobilității pe piața muncii; * Asigura gestiunea previzionala a forței de muncă; * Susține relații de parteneriat și cofinanțare în crearea de noi locuri de muncă, cu deosebire în zonele în care piața muncii este puternic tensionată; * Acreditează persoanele juridice care au ca obiect de activitate selecția și
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
distanță în scopul de a alertă: telefon, alarmă, sonerie etc.) a.ii. Activități instrumentale 1. Prepararea hranei (capacitatea de a-și prepară singur mâncarea) 2. Activități de menaj (efectuarea de activități menajere: întreținerea casei, spălatul hainelor, spălatul vaselor etc.) 3. Gestiunea și administrarea bugetului și a bunurilor (gestionează propriile bunuri, bugetul, știe să folosească banii etc.) 4. Efectuarea cumpărăturilor (capacitatea de a efectua cumpărăturile necesare pentru un trai decent) 5. Respectarea tratamentului medical (posibilitatea de a se conforma recomandărilor medicale) 6
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
este să asigure corelarea întregului sistem cu mediul, prin reglarea schimburilor cu exteriorul și nu prin modificarea regulilor interne; * specializarea pe posturi a angajaților este înlocuită cu redundanța funcțională, exprimată în asigurarea unui repertoriu larg de activități, care să permită gestiunea și autoreglarea în fața schimbărilor; individului i se oferă mai degrabă un rol și nu un post; * creșterea calității vieții de muncă, dezvoltarea grupurilor autonome de lucru și încurajarea cooperării sunt intervenții care pot asigura funcționarea eficientă în condițiile unui mediu
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
satisfacerii mai întâi a factorilor organizaționali asociați nevoilor primare și apoi a factorilor asociați nevoii de dezvoltare. Deși intuitive, aplicațiile manageriale derivate din teoria lui Maslow ajută la înțelegerea disfuncționalităților organizaționale. Devine astfel ușor de înțeles de ce procedurile complexe privind gestiunea și dezvoltarea resursei umane rămân fără rezultat atunci când angajații nu au satisfăcute nevoile fundamentale. 3.1.2. Limite, critici, dezvoltări teoria ierarhiei nevoilor Deși impactul ierarhiei nevoilor asupra disciplinelor socio-umane a fost unul foarte mare, confirmarea teoriei lui Maslow a
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
prezentate de Adams drept stări negative, manifestări ale inechității ce trebuie înlăturate din mediul organizațional. 4.1.1. Implicații practice și manageriale ale teoriei echității Teoria lui Adams subliniază importanța echității din mediul organizațional, furnizând o serie de principii pentru gestiunea și proiectarea echitabilă a proceselor organizaționale. Autorul atrage atenția asupra importanței "grupului egalilor" și a efectelor negative pe care un sistem de recompensare inechitabil le poate genera în cadrul organizației. Teoria echității evidențiază faptul că angajații nu percep schimbul cu organizația
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
controlului. Acest concept este definit ca o trăsătură ce surprinde măsura în care oamenii cred că dețin controlul asupra propriului destin. Persoanele cu un locus intern al controlului consideră că-și pot gestiona destinul, fiind astfel încrezători, activi, orientați către gestiunea mediului extern, apreciind că între propriile acțiuni și consecințe există o strânsă legătură. Persoanele care nu cred că pot deține controlul asupra destinului se percep în roluri pasive în raport cu mediul, fiind tentați să atribuie rezultatele unor factori externi. Autorii testează
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
afiliere, nevoi de recunoaștere) atrage după sine direcționarea comportamentului pentru satisfacerea acelei nevoi. Unul dintre neajunsurile modelului Maslow vine exact din nucleul său teoretic: managerii trebuie să pornească tot timpul de la primul nivel, cu observația lui Alderfer (modelului ERG): dacă gestiunea factorilor motivaționali este limitată la nivelele inferioare, rezultatele intervențiilor rămân ancorate la acest nivel. De asemenea, teoria lui Maslow presupune satisfacerea ierarhizată a nevoilor, saturarea uneia atrăgând după sine încetarea direcționării și energizării comportamentului, fapt care nu a fost confirmat
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
manager a fost aplicat un test de evaluare a abilităților manageriale, fiind evaluate șapte dimensiuni (Whetten și Cameron, 1984): maturitatea valorilor morale, rezistența la stres, stilul cognitiv, rolul predilect în echipa de conducere, rezolvarea creativă a problemelor și stilul de gestiune a conflictelor. De asemenea, s-a realizat evaluarea psihologică a personalității, evaluare care a vizat temperamentul, echilibrul psihic general, maturitatea afectivă, sursele de anxietate, sursele de stres. Evaluarea abilităților manageriale și evaluarea personalității nu se înscriu în obiectul acestei prezentări
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
corectitudinii evaluării, de ocupația de cadru didactic universitar a membrilor echipei de consultanți. Dezavantajele externalizării serviciului de evaluare a motivației în muncă pot fi împărțite în dezavantaje de tip logistico-organizatoric și dezavantaje legate de conținutul prestației. Una dintre carențele de gestiune a proiectelor a vizat informarea managerilor de la toate nivelele cu privire la obiectivele și rezultatele așteptate ale acestui proiect. Comunicarea internă defectuoasă a condus, mai ales în grupurile de firme cu puncte de lucru aflate în zone diferite ale municipiului și chiar
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
1994 19.Samuelson Paul - Economie politică, Editura Teora, București, 2000 20.Say Jean Batiste - Tratat de economie politică, Paris, 1803 21.Smith Adam Avuția Națiunilor,Editura Academiei Române, 1962, 1965 22.Stancu Ion - Finanțe, teoria piețelor financiare. Finanțele întreprinderilor. Analiza și gestiunea financiară, Editura Economică, București, 1996 23.Stancu Ion - Finanțe, Editura Economică, București, 1997 24.ștefan Victor - Structuri și strategii macroeconomice, Editura Universitaria, Craiova, 2001 25.Văcărel Iulian - Politici economice și financiare, Editura Economică, București, 1995 26.Văcărel Iulian - Relații financiare
Evaluarea politicii monetare din perspectiva atingerii obiectivelor de convergenţă nominală şi reală. Aspecte specifice crizei financiar - economice actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Silviu șeitan, Alin Marius Andrieş, Mircea Asandului, Angela Roxana Calistru, Dan Marius Voicilaş, Ion David, Diana Viorica Lupu, Andra Lavinia Nichitean, Alina Picu, Tudor Alexandru Ganea () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2360]
-
a acestuia cu referințe permanente la funcțiile de cercetare, constituire, dezvoltare a patrimoniului și funcția de conservare și restaurare. Un spațiu amplu a fost rezervat cercetării dimensiunilor socioculturale ale muzeului, identificării, a redescoperirii "memoriei colective a patrimoniului", în necesitatea unei gestiuni socio-psihologice și pedagogice ancorate între tradiție și modernitate. Următorul capitol identifică muzeul ca spațiu al experiențelor individuale și colective, al interacțunii și comunicării, al unor situații, atitudini și motivații ale publicului, extinzînd analiza determinărilor instituționale asupra curentelor și tendințelor din
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
stare sufletească, dezvoltînd acea componentă nostalgică despre care s-a amintit mai sus, în timp ce publicul situat pînă în 40 de ani consideră că este în căutarea unor experiențe ale prezentului 29. Prin furnizarea acestor răspunsuri se poate observa funcția de gestiune socio-psihologică a muzeului, care furnizează răspunsuri integrate interacțiunilor și comunicării. În virtutea acestor semnificații, muzeul în aer liber, prin specificul său, oferă o soluție acestor probleme. În prefața lucrării L'art contemporain au miroir du musée, Daniel Vander Gucht analizează modificările
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
timpurilor sale"41. Studiat de sociologi din perspective diferite (L. Zerbini, 1993, M. Freitag, 1991), precum și de Daniel Vander Gucht (1998), acest exemplu ne poate servi ca teritoriu al "emblematicii ilustrări a unei noi paradigme culturale care înglobează la fel de bine gestiunea și spectacularul"42. Așteptările organizatorilor au fost depășite de un public cifrat la 7,3 milioane de vizitatori pe an (1999), cu o medie de 43 activități anuale conexe expoziției de bază, în condițiile în care aceasta a fost permanent
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
calea pe care o vor urma? Ne întrebăm care va fi viitorul muzeului, în condițiile societății postmoderne? Gerard Selbach identifică permanenta presiune pe care o exercită situația macroeconomică asupra funcției sociale a muzeului 44. Acesta consideră incidența factorilor economici asupra gestiunii socio-culturale și economice a muzeului ca fiind definitorie, cu precizarea că există și particularități în funcție de contextele locale în care muzeele își desfășoară activitatea. Se pot observa costurile sociale ce decurg din acești indicatori, precum și influența directă sau indirectă asupra publicului
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
În creștere Tendința de reducere a investițiilor În scădere Credite avantajoase Acțiuni și Titluri de stat În creștere Resurse în creștere prin plasamente În scădere Afectarea negativă a bugetului și a proiectelor expoziționale Impactul teoretic al evoluției indicatorilor economici asupra gestiunii muzeelor și a funcțiilor sociale după G. Selbach, Les musées d'art américains: une industrie culturelle, p. 49 cu modificări În noile condiții economice definiția muzeului, așa cum a fost aceasta elaborată de I.C.O.M. și acceptată pe plan internațional
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
cu publicitatea de supermarket", preciza Jean Davallon, membru ICOM, în cadrul revistei Publics et musées46. Resurse financiare colecții misiune personal activități Resursele financiare: cheie de boltă a muzeelor (după G. SELBACH Les musées d'art américains: une industrie culturelle, p. 60) Gestiunea actuală a muzeelor se pare că are ca finalitate nu publicul, ci obținerea resurselor financiare necesare desfășurării activităților sau dezvoltării. Situației prezente i se poate răspunde printr-un efort comun al statului, al administrației publice, al sectorului privat, în fapt
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
enunțate mai devreme unui model de acțiune pentru viitor: Și în SUA există opinii diferite în privința unui sistem care nu promovează misiunea socială, sau direcțiile acesteia sînt greșite. Ceea ce se ignoră, spune G. Selbach în capitolul sugestiv intitulat " Misiune și gestiune în conflict", este faptul că "orice bun de artă expus într-un spațiu muzeal este un bun public", demonstrînd că patrimoniul devine instrument social activ, în democratizarea acestor instituții. Atitudinea "elitistă" a unor muzee a fost descrisă de acesta ca
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
ales cele de ordin economic, de unele voci care contestă statutul muzeului, așa cum este acesta definit, finalitatea acestuia rămîne și trebuie să rămînă cea educațională; statutul muzeului tinde să se schimbe, căpătînd aspecte comerciale. Aspect pozitiv în condițiile în care gestiunea financiară este orientată spre consolidarea dimensiunii sociale a muzeului, precum și accesul permanent, liber la colecțiile sale ca o garanție a faptului că este un serviciu public; patrimoniul este în primul rînd un bun apreciat din punct de vedere estetico-artistic-pedagogic și
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
pentru a readuce trecutul în prezent ca stare sufletească, dezvoltînd acea componentă nostalgică despre care s-a amintit mai sus, în timp ce generațiile tinere consideră că sînt atrase de experiențe ale prezentului. Prin furnizarea acestor răspunsuri se poate observa funcția de gestiune social-psihologică a muzeului, care furnizează răspunsuri integrate interacțiunilor și comunicării, se poate afirma astfel că muzeul în aer liber, prin specificul său, oferă o soluție acestor probleme. Citîndu-l pe Henri Pierre Jeudy, acesta consideră că "muzeul este un spital unde
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Pierre Jeudy, acesta consideră că "muzeul este un spital unde sînt îngrijite rămășițele socio-culturale", un spațiu, astăzi din ce în ce mai căutat, în care cei care îi trec porțile regăsesc un teritoriu al concilierii cu natura și comunitatea din care fac parte 4. Gestiunea culturală este dublată de un angajament social al muzeografului responsabil în proiectul său, precum și al unui public angajat în păstrarea și asigurarea unui mod de viață echilibrat. Integrarea noțiunii de memorie și tradiție într-o viziune etnografică, artistică, dar și
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
mediului natural și uman"7. Putem defini patru cîmpuri de intervenție socială a acestei structuri muzeale: memoria în sensul unui inventar al patrimoniului material și imaterial, legat de mediul social; cunoașterea, prin acțiuni de căutare și formare individuală și colectivă; gestiune și valorificare a mediului natural; revalorificarea creației populare, prin manifestări în domeniul artelor și meșteșugurilor specifice acelor comunități. Astfel se poate observa că ecomuzeul instituie un nou rol, prin care publicul devine actor sau chiar autor al muzeului în aer
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
celelalte forme ale interacțiunii în spațiul muzeal) sînt relațiile ce se stabilesc între actorii principali: publicul. Vizitarea unui muzeu reprezintă o experiență socială (McManus, 1994)15. Natura experienței sociale are implicații asupra învățării, dar în egală măsură asupra capacității de gestiune și realizare a unei expoziții. Studiile au evidențiat că vizitatorii vin în grup (grupuri de elevi, familie, prieteni) și că, în ciuda interesului muzeografilor raportat la dimensiunea socială a actului vizitării, numeroase muzee clasice se adresează încă unui vizitator izolat, rupt
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
fiind mai înainte de toate în serviciul umanității"40. Misiunea didactică, precum și cea educativă a muzeului se împletesc permanent cu cea științifică, de cercetare. Una din direcții constă în responsabilitatea actualei generații, de recuperare și păstrare a martorilor civilizației tradiționale, de gestiune a patrimoniului ca formulă de anticipare a unui orizont cultural. A doua, într-o firească legătură cu cele enunțate mai sus este cea de a modela ființa umană în sensul respectul față de patrimoniu. A existat încă din cele mai vechi
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
partenerii, dar și agenți economici indirect legați, intermediari, furnizori de servicii ocazionale etc; mediul non piață, constituit din structuri sociale și instituționale care au o incidență directă sau indirectă asupra funcționării firmei. Diagnosticul trebuie să evidențieze restricțiile de mediu, precum gestiunea externalităților, internaționalizarea activităților, respectarea reglementărilor etc. Diagnosticul concurențial Această diagnoză se centrează pe structurile comerciale și relaționale, îndeosebi pe raporturile firmei cu piețele sale, pe concurenții și clienții acesteia, acestea determinându-i portofoliul de activități. Determinarea unei macrostructuri strategice ar
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]