12,993 matches
-
bilingvă, tr. George Grigore, București, 1999; Sonete imperfecte, pref. Dumitru Micu, București, 2003; Violet, pref. Octavian Soviany, Botoșani, 2001; Poemul scurt al lungii mele vieți, ed. plurilingvă, îngr. Dumitru M. Ion, pref. Constantin Ciopraga, București, 2001; Din foc și din gheață, îngr. și postfață Ovidiu Ghidirmic, București, 2003. Traduceri: Mateja Matevski, Iezere, pref. Dumitru M. Ion, Timișoara, 1979; Iosif Noneșvili, Medeea, Iași, 1980 (în colaborare cu Dumitru M. Ion); Bojin Pavlovski, Western Australia, postfață Titus Vâjeu, București, 1981 (în colaborare cu
ILICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287514_a_288843]
-
politic cu valențe filosofice, prefațat de altfel de nenumărate articole polemice semnate de I. în presa postdecembristă. În 1997, reîntors pentru scurt timp la literatură, autorul nu mai regăsește energia pasională și suflul creator din România pierdută: romanul Diamantul de gheață (1997) este un poem de dragoste palid, un fel de jurnal intim excesiv metaforizant, în care sinceritatea nu produce autenticitate, ci frizează mai degrabă indiscreția și lipsa de măsură. SCRIERI: Unde, ce, când..., Timișoara, 1990; Iisus s-a născut la
IORDACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287599_a_288928]
-
metaforizant, în care sinceritatea nu produce autenticitate, ci frizează mai degrabă indiscreția și lipsa de măsură. SCRIERI: Unde, ce, când..., Timișoara, 1990; Iisus s-a născut la Timișoara, Timișoara, 1994; România pierdută, București, 1995; Clasa nevrednică, București, 1997; Diamantul de gheață, București, 1997; Singur între români, București, 1997; Fata și Moartea. Egeea, București, 2001; Polul de putere, București, 2002. L.H.
IORDACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287599_a_288928]
-
aceste sisteme energetice indică chimiei dumneavoastră ce să facă vă puteți controla greutatea controlînd aceste energii. În același mod În care vă este mai ușor să controlați temperatura din frigider ajustînd butonul de temperatură decît punînd În acesta cuburi de gheață lucrînd cu energiile care controlează greutatea este ca și cum ați avea mîna pe termostat. O dată am ținut un curs practic pe o perioadă mai Îndelungată despre medicina energetică și greutate pentru 16 persoane. Grupul cuprindea și șase femei ce fuseseră trimise
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
și-a găsit cumpărător În doi timpi și trei mișcări. Ceea ce - nu că vreau să mă laud sau ceva de genul ăsta - s-a datorat exclusiv intervenției mele de geniu. Am pus lumînări peste tot, o sticlă de șampanie la gheață În baie și tone de mici detalii de „lifestyle“, ca programe de operă și invitații la evenimente mondene de fițe (pe care le-am Împrumutat de la prietena mea din lumea bună, Suze). Și cuplul ăsta, familia Karlsson, ne-a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
are două mame. Pe Annabel, mama lui vitregă, o ființă cît se poate de blîndă și de caldă, care locuiește În Devon cu tatăl lui, și pe care am vizitat-o luna trecută. Și pe mama lui naturală, regina de gheață, Elinor, care trăiește În America și l-a abandonat cînd era mic și, după părerea mea, ar trebui excomunicată. Face turul Europei, cu colecția ei de artă. — De ce? Îl Întreb sec. O și văd pe Elinor Într-un autocar, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cu adevărat. Nu cu adevărat. — Ce vrei să spui? nu-mi mai pot controla vocea. Exact. Pe lîngă noi trece un chelner cu o tavă cu băuturi, iar Venetia Întinde o mînă și-l oprește. O vodcă, apă tonică și gheață, spune. Acum, te rog. Tu vrei ceva, Becky? Da... să-mi spui, o pironesc cu privirea. Spune-mi ce vrei să spui. Chelnerul pleacă mai departe, iar Venetia Își trece o mînă prin păr. Pare puțin agasată de reacția mea
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
de la așa-zisa noastră nuntă de la New York. Situația a fost foarte Încurcată, dar am scos-o la capăt, pînă la urmă.) Nu ne-am prea Înțeles, În primul rînd din cauza faptului că ea e o scorpie snoabă și rece ca gheața, care l-a abandonat pe Luke cînd era mic și l-a dat complet peste cap. Ca să nu mai zic că s-a purtat ca o nesimțită cu mama. Și nu m-a lăsat să intru la propria mea petrecere
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
s Fizz... Mă poftește În salon - și nu-mi vine să cred ce schimbat e locul. Peste tot sînt baloane roz și albastre, pe o măsuță argintie e un tort uriaș, sînt un morman de cadouri, sticle de șampanie la gheață... — E pur și simplu... Începe să-mi tremure vocea. E pur și simplu... Nu mai plînge, Bex! spune Suze. — Bea ceva, scumpo! Mama Îmi Îndeasă un pahar În mînă. Știam că n-ar trebui s-o luăm pe nepregătite! pare
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
lăsat În casa ta ieri. Cei de la Vogue au spus că e uluitoare! Mi-ai primit florile? — A, sînt minunate, rostește Fabia vag. Mda, am primit florile. Uite ce e, Becky, tocmai am auzit că nu puteți plăti cu bani gheață pentru casă. Probabil că Luke l-a sunat pe agent, care i-a spus. Veștile circulă repede. — Așa e, Încuviințez, străduindu-mă să-mi păstrez tonul relaxat. A avut loc o ușoară schimbare În viața noastră, dar ea n-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
subiectul este În punctul respectiv și În momentul respectiv din timp. Marius Jucan: Am fost surprins de faptul că invoci umbrela oarecum protejantă a discursului științific. Mă așteptam ca textul literar să fie exploatat ca un fel de spărgător de gheață sau ca un fel de inovație frapantă, nu folosit. A găsi cadența cu cercetarea științifică sau cu textul din fizică mi se pare un fel de a descoperi paradigma organicistă. Sigur că gândirea umană este analogică, dar dacă noi am
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a imaginarului social-istoric, o metodă care să se Încadreze În panoplia mai largă a abordărilor și hermeneuticilor pe care Încercăm să le definim În cadrul Centrului. Aș Începe eu această discuție (dacă Îmi permiteți să-mi asum rolul de spărgător de gheață) cu câteva observații și comentarii, intrând direct În textul-pilot prezentat de Ovidiu Pecican. Am s-o fac Însă apelând la vechile mele obsesii. Când am deschis această serie de dezbateri, ne propuneam să explorăm dacă am putea construi un proiect
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
societății civile. Criză și tranziție Corin Braga: Marius ne propune spre discuție ideea de tranziție și modelele tranziției, mai precis, dezagregarea modelelor tranziției În perioada actuală românească. Pornind de aici, dacă Îmi dați voie, aș pune o Întrebare pentru spargerea gheții. Textul tău, Marius, poate fi pus În legătură cu alt text, cartea Sandei Cordoș despre criză și crizism În perioada de Început a comunismului. Este vorba de două perioade simetrice de tranziție, una de intrare În comunism, cealaltă de ieșire din acesta
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
svântă / Preste mine valuri trec de nu s-alintă”. O metaforă a glacialității sugerează teama, distanța incomensurabilă, cu stranii ecouri, din nou, într-o elegie eminesciană: „Unde-m vine-aminte de svânta ta față, / Mi să varsă-n suflet răceală de gheață”. Plângerea Ecleziastului, motivul perisabilității lumii - străvechiul topos „ubi sunt” al liricii antice și medievale - se regăsește în psalmii lui D., ca și la contemporanul său Miron Costin, autorul poemului Viiața lumii. Rezonanțe de bocet interferează acum lamentația psalmistului, sentimentul trecerii
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
Jules Verne, O călătorie spre centrul Pământului, București, 1958; Selma Lagerlöf, Minunata călătorie a lui Nils Holgersson prin Suedia, București, 1961 (în colaborare cu N. Filipovici), Vulturul Gorgo, București,1964 (în colaborare cu N. Filipovici); Fridtjof Nansen, Prin noapte și gheață, pref. Radu Tudoran, București, 1962 (în colaborare cu Iudith Coman). Repere bibliografice: Sașa Pană, Dan Faur, ALR, 243-249; Sașa Pană, Ne amintim de Dan Faur, LCF, 1971, 23; Sașa Pană, Născut în ’02, București, 1973, 285-288, passim; Lovinescu, Sburătorul, IV
FAUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286971_a_288300]
-
imediat după revoluție s-a dezvoltat camăta, în forma unui sistem informal de împrumuturi cu dobândă mare, facilitat, pe de o parte, de lipsa de credit pentru populație pe piața oficială, iar pe de altă parte, de nevoia de bani gheață care a caracterizat primii ani ai tranziției. Principala problemă care se ridică în fața celor care acordă împrumuturi este recuperarea banilor împrumutați. Condițiile legislative și instituționale din România primei etape a tranziției făceau însă din recuperarea datoriilor aproape o imposibilitate, iar
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
SIF-urilor. Indiferent de speculațiile asupra naturii banilor din SIF-uri, funcționarea lor a fost în mare măsură orientată spre finanțarea unor capitaliști români în plină afirmare. Căci SIF-urile dețineau ceea ce viitori mari capitaliști români nu aveau, adică bani gheață, însoțiți de avantajosul statut de bani privați, astfel încât utilizarea lor ieșea de sub controlul și supravegherea pe care autoritățile o exercitau asupra utilizării banilor publici. Ca urmare, SIF-urile au putut asigura credite private, fie nemijlocit, fie oferind garanții, cu ajutorul cărora
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cărturărească și chiar poetică: la un moment dat, autorul compune un „poem”, numind, unul după altul, felurile speciale ale gastronomiei chinezești, care sunt tot atâtea metafore pentru urechea europeanului: „Cuibul rândunicii în zăpadă parfumată”, „Cuib de pasăre cu floare de gheață”, „Orez îndulcit de opt comori” și așa mai departe, până la numărul 90. SCRIERI: Proza criticilor, București, 1983; Ion Creangă. Spațiul memoriei, Iași, 1984; Hortensia Papadat-Bengescu, București, 1985; ed. 2, Iași, 2002; Profiluri epice contemporane, București, 1987; Literatura subiectivă, vol. I
HOLBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287442_a_288771]
-
Dombrowska, Nopți și zile, I-IV, pref. trad., București, 1968 (în colaborare cu Virgil Teodorescu); Henryk Sienkiewicz, Quo vadis, pref. Stan Velea, București, 1967 (în colaborare cu Remus Luca), Aniela, București, 1975; Alina și Czeslaw Centkiewicz, Copiii din Țara de gheață, București, 1969, Nu i-a călăuzit Steaua Polară, pref. trad., București, 1980; Anka Kowalska, Sâmburele, București, 1972; J. I. Kraszewski, Contesa Cosel, București, 1973; Krystyna Berwinska, Con amore, București, 1982; Tadeu Hâjdeu, Scrieri alese, îngr. și pref. trad., București, 1985. Repere
LINŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287821_a_289150]
-
nume de ținuturi și de localități: Transilvania, Maramureș, Țara Românească, Câmpia Ardealului, Cluj, Sibiu, Sighișoara, Blaj, Alba, Scheii Brașovului, Bran, Vatra Dornei, Cetatea Neamțului. „Rotundă și mare”, luna se ridică „deasupra Ardealului,/Deasupra cetăților vechi și deasupra câmpiei”. „Florile de gheață” din poezia cu acest titlu se află „la Vatra Dornei”. Cele „de sub stânci”, dintr-o altă piesă, cresc „în partea de nord a Carpaților”. Chiar și constelațiile sunt, uneori, autohtonizate, prin utilizarea denumirilor populare: Carul Mare, Găinușa, Drumul Robilor. Mai
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
și nu prin bruscare calitativă) a unor coordonate inițiale. Printr-o coincidență, unul din textele volumului deschidea totuși, mai clar decât corpul uniform al poemelor, o fantă autointerpretativă ce putea servi drept „prefață”: „Pentru prefăcuți poezia e un cub de gheață/ adică un obiect totuși solid/ (deși până la urmă incert)/ care dă fiori pe șira spinării// cu înnăscută știință o pescuiesc ei/ din paharul tulbure - exact ca un cleștișor - / apoi o așază simplă și unică/ pe farfurie în toată splendoarea// eu
ROBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
Greața, pref. Romul Munteanu, București, 1981. Repere bibliografice: Dana Dumitriu, „Clar și singurătate”, RL, 1972, 48; Caraion, Duelul, 133-135; Piru, Poezia, II, 407-409; Ciobanu, Incursiuni, 110-112; Raicu, Critica, 356-358; Al. Andriescu, „Utopia ninsorii”, CRC, 1976, 5; Aurel-Dragoș Munteanu, Cristalele de gheață ale poeziei, LCF, 1977, 50; Iorgulescu, Scriitori, 135-136; Raicu, Practica scrisului, 355-359; Laurențiu Ulici, „Spiritul însetat de real”, CNT, 1978, 41; Nicolae Ciobanu, Explozii ale sufletului captiv, RL, 1978, 43; Paul Dugneanu, Luciditatea conștiinței și limbajul antiretoric, LCF, 1978, 52
ROBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
Am trăit! urlă șacalul, femeia, robul, vulturul, câinele / Am trăit! urlă sângele, ochiul, coapsa, amestecându-și vocile lor / Târând fiecare clipa aceea de moarte, de viață”. Cu unele reluări, ultimele cărți - O fiară desăvârșită (2001), Miere neagră (2002), Îngerul pe gheața subțire (2003) - întăresc impresia disoluției individului, confruntat cu haosul existențial, cu sentimentul dezolării și al extincției, de care încearcă să se salveze mai întâi prin iubire, în poeme precum Dorință, Captivitate, Numai torța ta, Scufundă-te în depărtarea luminoasă ș.a.
SANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289462_a_290791]
-
Orașele suprapuse, București, 1986; Pași pe acoperișul fierbinte, București, 1988; Legătura de sânge, București, 1989; Podul Grant, București, 1992; Colinele Paradisului, București, 1993; Rugă pentru cei blânzi, București, 1999; O fiară desăvârșită, București, 2001; Miere neagră, București, 2002; Îngerul pe gheața subțire, București, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Cărțile tinerilor, RL, 1974, 34; Ioan Adam, Geografii imaginare, SPM, 1974, 197; Horia Bădescu, „Elegie pentru puterea orașului”, ST, 1974, 9; Barbu, O ist., 446; Piru, Poezia, II, 520-521;Ulici, Prima verba, I
SANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289462_a_290791]
-
13.3.2.6. Tehnica focus-group 395 13.3.2.7. Turul galeriei 399 13.3.2.8. Tehnica taberelor 400 13.3.3. Metode privind dezvoltarea relaționărilor în cadrul grupului 401 13.3.3.1. Exercițiile/jocurile de spargere a gheții (ice-breaking) 401 13.3.3.2. Cercul „complimentelor” 405 13.3.3.3. Definirea personală 405 13.3.3.4. Tehnica „Obiecte găsite” 406 13.3.3.5. Tehnica „Adevărat și fals” 406 Bibliografie 411 Index 419 Contents 423 Prefață
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]