7,197 matches
-
fenomen de interpretare, la o narațiune colectivă despre existență și despre sacru, ce include și simbolicul − rezultat al activității de conceptualizare cu ajutorul funcțiilor imaginației. Nu sunt același lucru, dar nu se exclud reciproc, dat fiind că simbolul se regăsește în cadrul imaginarului în calitatea sa de unitate de sens autonomă (cu semnificații determinate opozitiv și tocmai de aceea dezambiguizate) și de sub-componentă în structuri complexe. Ideologicul,2 despre care Le Goff notează că ar constrânge reprezentarea și gândirea intelectuală să deformeze realitatea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
autonomă (cu semnificații determinate opozitiv și tocmai de aceea dezambiguizate) și de sub-componentă în structuri complexe. Ideologicul,2 despre care Le Goff notează că ar constrânge reprezentarea și gândirea intelectuală să deformeze realitatea, este asemănat ca metodă de operare cu imaginarul. Cred că aici rezidă o neclaritate ce i-ar putea crea noțiunii de imaginar o conotație negativă. El este, cum spuneam, rezultatul unui efort colectiv de interpretare sistematizatoare a sensurilor și semnificațiilor lumii, așa cum le construiește o comunitate; el include
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
structuri complexe. Ideologicul,2 despre care Le Goff notează că ar constrânge reprezentarea și gândirea intelectuală să deformeze realitatea, este asemănat ca metodă de operare cu imaginarul. Cred că aici rezidă o neclaritate ce i-ar putea crea noțiunii de imaginar o conotație negativă. El este, cum spuneam, rezultatul unui efort colectiv de interpretare sistematizatoare a sensurilor și semnificațiilor lumii, așa cum le construiește o comunitate; el include și reprezentarea exemplarității, dar și pe cea a contrară, atunci când sunt încălcate principiile etice
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a sensurilor și semnificațiilor lumii, așa cum le construiește o comunitate; el include și reprezentarea exemplarității, dar și pe cea a contrară, atunci când sunt încălcate principiile etice sau normele moralei (tipuri precum "monarhi trădători ai religiei creștine" sau "supuși necredincioși" etc.). Imaginarul are relevanță în planul politicului, pentru că participă la configurarea strategiei după care comunitatea și instituțiile organizează împreună vieții cetății. Interpretarea principiilor după care puterea, societatea și individul ar trebui să-și ghideze activitatea publică, astfel încât toate părțile să aibă beneficii
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
concordante cu ale celorlalte în scopul unui bine comun, ține de indiscutabil de activitatea imaginativă și de o moștenire culturală și istorică reflectată coerent în mentalul colectiv (mituri, modele etc.). De aceea, spre diferență de Le Goff, nu cred că imaginarul este o forță care malformează sensurile realității; conține însă ideoleme (teme ideologice) ale căror accepțiuni tradiționale pot fi denaturate într-o preluare tendențioasă. Imaginarul colectiv, dată fiind memoria comună stocată în el, ajută realitatea cu date semnificante, utilizate liber de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în mentalul colectiv (mituri, modele etc.). De aceea, spre diferență de Le Goff, nu cred că imaginarul este o forță care malformează sensurile realității; conține însă ideoleme (teme ideologice) ale căror accepțiuni tradiționale pot fi denaturate într-o preluare tendențioasă. Imaginarul colectiv, dată fiind memoria comună stocată în el, ajută realitatea cu date semnificante, utilizate liber de o instituție sau de un agent politic (când se face apel la un fond mitologic etc.), însă nu își îndreaptă mesajele în mode deliberat
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
politic (când se face apel la un fond mitologic etc.), însă nu își îndreaptă mesajele în mode deliberat împotriva societății. Nu acționează contra comunităților, pentru că, spre diferență de sistemul ideologiilor, nu are la dispoziție instrumentele necesare: instituțiile și politicile lor. Imaginarul colectiv este "apelat" de instituții, nu este discursul lor oficial (precum o ideologie); este un fenomen de amploare și nu poate ține doar de o perioadă sau de o circumstanță. Dată fiind această condiție de existență a sa, care îl
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
oficial (precum o ideologie); este un fenomen de amploare și nu poate ține doar de o perioadă sau de o circumstanță. Dată fiind această condiție de existență a sa, care îl ancorează în mentalul colectiv, nu se poate spune că imaginarul, pentru a influența gândirea unei comunități, a fost asimilat și introdus într-un singur discurs sau chiar într-o viziune politică anume. Un program ideologic, pentru a alcătui noi structuri tematice, poate integra un număr foarte limitat de unități migrante
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
semnificativ. Nu trec la finalizarea comentariilor legate de acest text, înainte de a-l corela cu ultimul articol din volum: În vederea unei antropologii politice. Istoria politică mai poate fi coloana vertebrală a istoriei?". Fără să caute să mai expliciteze noțiunea de imaginar, pe care nu a definit-o până la urmă în textul de introducere, Le Goff realizează o apologie a unei "noi "noi istorii"", mai exact a unei direcții de cercetare în studiile medievale dinspre antropologia politicului sau/și a puterii. Reconsideră
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
într-o zonă a sacrului. Unul dintre aceste semne-însemne se preta îndeosebi la ample comentarii privind, pe de o parte, însăși esența simbolisticii politico-religioase și, pe de altă parte, instituțiile în care s-a întrupat de-a lungul istoriei: coroana. (Imaginarul medieval 446) Sugestia pe care o face Le Goff, amintindu-l pe Robert Folz,4 este că nu numai textele sprijină sondarea gândirii puterii în perioada medievală − înțelese și ca o putere simbolico-religioasă −, ci și studiul instituțiilor, al ceremonialurilor și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
se dovedește a fi mai important textul final decât introducerea la care m-am raportat critic. Am exploatat îndelung această direcție, pe care Le Goff însuși va merge în lucrările dedicate Sfântului Ludovic,7 în configurarea grilei de lectură a imaginarului medieval (românesc). Miturile, modelele religioase sau cele eroice (populare), simbolurile și imaginile sprijină și se integrează în procesul de memorare colectivă, ce duce la fixarea în imaginar într-un mod structurat (precum în mod necesar se organizează materia narativă într-
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
merge în lucrările dedicate Sfântului Ludovic,7 în configurarea grilei de lectură a imaginarului medieval (românesc). Miturile, modelele religioase sau cele eroice (populare), simbolurile și imaginile sprijină și se integrează în procesul de memorare colectivă, ce duce la fixarea în imaginar într-un mod structurat (precum în mod necesar se organizează materia narativă într-o povestire fondatoare) a locurilor comune cu relevanță identitară. Pentru că sunt solicitate competențele mnemotehnice ale comunității, se coagulează pe fundamente culturale generale cu valoare antropologică (simbolismul spațiului
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
mnemotehnice ale comunității, se coagulează pe fundamente culturale generale cu valoare antropologică (simbolismul spațiului, al timpului, al puterii, al imaginii morții, ritualurile etc.) o rețea deschisă de imagini mentale și de narațiuni colective majore. În bună măsură, această perspectivă asupra imaginarului medieval (și pe care o voi dezvolta în continuare) este derivată din antropologia durandiană. Modelul (aș spune, sistemul) imaginarului este el însuși abstract, până la punctul în care intervin exemplele care, de fapt, au predeterminat teoria. Așa cum se întâmplă și în
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
imaginii morții, ritualurile etc.) o rețea deschisă de imagini mentale și de narațiuni colective majore. În bună măsură, această perspectivă asupra imaginarului medieval (și pe care o voi dezvolta în continuare) este derivată din antropologia durandiană. Modelul (aș spune, sistemul) imaginarului este el însuși abstract, până la punctul în care intervin exemplele care, de fapt, au predeterminat teoria. Așa cum se întâmplă și în "Prefața" lui Le Goff, precizările conceptuale nu ignoră cazurile concrete, de la care a plecat de fapt propria lui propunere
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
au predeterminat teoria. Așa cum se întâmplă și în "Prefața" lui Le Goff, precizările conceptuale nu ignoră cazurile concrete, de la care a plecat de fapt propria lui propunere; ele vizează modul în care imaginile perceptibilului și ale non-perceptibilului se proiectează în imaginarul colectiv, acolo unde este posibilă o articulare coerentă și funcțională a lor, intrinsecă unor structuri narative cu valoare identitară reprezentativă pentru o comunitate. Un alt punct de vedere asupra imaginarului colectiv este derivat tot din observațiile lui Le Goff de la
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
nu exclude o dominantă antropologică. Adaug însă aici ceea ce istoricul francez refuză să introducă în grila lui de lectură: arhetipologia divinului, fie în accepțiunea pre-creștină, fie creștină, fie reieșită din "contaminarea" celor două (în credințele creștin-populare). Arhetipul nu rămâne în afara imaginarului, ca o "elucubrație mistificatoare", ci este o schemă a gândirii colective (în sensul acordat de Gilbert Durand), cu o funcție paradigmatică (susține prototipurile imaginative, care generează, pe măsură ce întâlnesc dimensiunea temporală a narațiunii, modelele mitice sau religioase, tipurile legendare și istorice
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
sub-tipurile socio-culturale). Dacă, după cum propune Le Goff, în aceeași dominantă antropologică se încadrează și mentalitățile - cele medievale pot fi clasificate de altfel după criterii precum: tiparul sociologic, istoric, politic sau artistic (Martin, vol. I: XI-LVIII și vol. II: VII-XXVII) -, atunci imaginarul include atât "reflexul" politicului, cât și reprezentările puterii manifestate în spațiul public. "Sistemul semiotic al politicului" (după terminologia lui Le Goff) devine un sub-sistem "ideologic" al imaginarului, având funcția de generare a întregului simbolism (aici mă îndepărtez din nou de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
istoric, politic sau artistic (Martin, vol. I: XI-LVIII și vol. II: VII-XXVII) -, atunci imaginarul include atât "reflexul" politicului, cât și reprezentările puterii manifestate în spațiul public. "Sistemul semiotic al politicului" (după terminologia lui Le Goff) devine un sub-sistem "ideologic" al imaginarului, având funcția de generare a întregului simbolism (aici mă îndepărtez din nou de opinia cercetătorului francez). Iată așadar, după concluziile celui de-al doilea studiu teoretic din volumul Imaginarul medieval (text complet diferit, după cum se vede, de restul cărții), că
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
politicului" (după terminologia lui Le Goff) devine un sub-sistem "ideologic" al imaginarului, având funcția de generare a întregului simbolism (aici mă îndepărtez din nou de opinia cercetătorului francez). Iată așadar, după concluziile celui de-al doilea studiu teoretic din volumul Imaginarul medieval (text complet diferit, după cum se vede, de restul cărții), că este corectă aplicarea viziunii antropologice asupra puterii medievale în procesul de constituire a modelelor locale. Pentru a expune formarea imaginarului politicului și al puterii (care își subordonează simbolicul, după cum
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
concluziile celui de-al doilea studiu teoretic din volumul Imaginarul medieval (text complet diferit, după cum se vede, de restul cărții), că este corectă aplicarea viziunii antropologice asupra puterii medievale în procesul de constituire a modelelor locale. Pentru a expune formarea imaginarului politicului și al puterii (care își subordonează simbolicul, după cum afirmă Le Goff în capitolul final, spre diferență de precizările din prefață), e necesar să trasăm încă de la început diferența dintre acesta și "teoria politică". Prin prima sintagmă înțelegem rezultatul unui
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
înțelegem rezultatul unui efort colectiv de gândire imaginativă, structurată în baza unor principii directoare comune, cu unicul scop de a realiza, fixa și transmite către posteritate o poveste identitară coerentă și puternică, istoric și simbolic. Teoriile politice sunt reprezentate în imaginar nu în litera lor științifică, ci cu dimensiunea lor imaginativă și chiar utopică, cu încărcătura lor filosofică, metafizică și cu rețeaua lor de microstructuri simbolice care stimulează înțelegerea realității, dar care răspund și nevoii de criterii și de norme. Spre
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ulterioară în ansambluri ideologice mai mari. Cum teoria politică ia în discuție și raporturile de putere, inevitabil ea folosește referenți reali, un limbaj comun cu societatea și o sumă de reflexe de gândire, care se transmit și se fixează în imaginarul colectiv sub forma unor mituri sau a unor figuri simbolice. Conform acestei viziuni, unele teorii in nuce despre politic din textele "iconoclaste" ale anticilor (spre exemplu la Platon modelul și principiile de organizare a cetății) pot fi tratate drept structuri
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
unele teorii in nuce despre politic din textele "iconoclaste" ale anticilor (spre exemplu la Platon modelul și principiile de organizare a cetății) pot fi tratate drept structuri cu substanță imaginativă, dar și drept proiecte parțial posibile (nu neapărat viabile). În imaginarul colectiv poate ajunge apoi, prin cunoașterea teoriei respective de către comunitate, o "prezentificare" a ei (precum utopia cetății perfecte); prin intermediul unei narațiuni mitizante sau al unei descrieri, ea se poate integra ulterior într-o altă viziune comună, prin formulele specifice perioadei
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
conotativă"), cu simbolul și cu structurile pe care acestea le formează. Ideologia este una din aceste structuri, înțeleasă și ea drept proiecție a unei realități dezirabile, plecând de la așteptările colective, ca o ofertă de modificare a celei trăite efectiv. Sistemul imaginarului, oricum stabilizat de un nivel major, paradigmatic − al arhetipurilor, al ideilor primordiale legate de geneză și de întemeiere −, primește dinspre gândirea practică și dinspre cea intelectuală "soluțiile" de transformare a lumii, pe care le integrează în rețeaua discursului identitar, unde
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și de întemeiere −, primește dinspre gândirea practică și dinspre cea intelectuală "soluțiile" de transformare a lumii, pe care le integrează în rețeaua discursului identitar, unde le păstrează active. Când mitul și simbolul întâlnesc istoria socială, ajungem la formele particulare ale imaginarului (precum cel medieval), la manifestări de tipul diferențelor specifice în cadrul genului proxim. În cazul acesta, principiul care organizează sistemul imaginarului poate fi influențat de raporturile cu relevanță imagologică, de condițiile specifice de viață sau de cele teritoriale și politice. Spre
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]