5,812 matches
-
prea superficiali ca să înțeleagă ce este profund, dureros, sfâșietor, în crizele sufletești, se vor bucura poate de nereușita unor eforturi repetate continuu, pentru a îndepărta ceea ce separă și de a găsi ceea ce apropie. Noi vom avea grijă să nu-i imităm. Noi îi vom trata totdeauna cu simpatie și respect pe aceia care caută unitatea în mod sincer, chiar dacă mijloacele folosite de ei nu sunt suficiente pentru a obține efectul dorit”. 73. Trebuie să ajutăm și nefericitul popor evreu Înainte de a
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
nimeni pe degeaba, ci am lucrat cu trudă și osteneală, noaptea și ziua, ca să nu fim povară pentru nimeni dintre voi. Nu că n-am fi avut dreptul, ci ca să vă dăm în noi înșine un exemplu pentru a fi imitați» (2Tes 3,8-9). Altundeva, le scria corintienilor: Până în ceasul de acum, suntem flămânzi și însetați, suntem goi și chinuiți și pribegim. Ne trudim, muncind cu mâinile noastre. Când suntem batjocoriți, binecuvântăm; când suntem persecutați, răbdăm; când suntem insultați, răspundem cu
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
putut pretinde contribuția comunității «nu că nu am fi putut pretinde», se supunea muncii manuale «muncind și trudind zi și noapte» și toate astea pentru un dublu scop: «ca să nu vă împovărăm» și «ca să vă dăm un exemplu să ne imitați»“ (2Tes 3,8-9). Mons. Bernareggi continuă: „În evenimentele actuale, în fața viitorului nesigur, tocmai această atitudine este aceea pe care noi, preoții, trebuie să ne-o asumăm, de așteptare, pregătiți pentru orice formă de slujire care ni s-ar prezenta în fața
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
sub patronajul înaltei societăți, biletele se vând în „societate“ cu prețuri urcate, toți snobii se bat după bilete, fiindcă toată aristocrația va fi acolo. Poporul, care urăște pe aristocrați, n-are cu toate aceste dorință mai vie decât să-i imite și să le intre în suflet. în februarie se dă o mare reprezentație de gală la Teatrul Național. Sala este strălucitoare de toată lumea aristocrată și bogată a epocii. Mai întâi a cântat la pian prințesa Bibescu. Apoi a apărut frumosul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și fantome. După știința noastră, aceștia își făceau apariția doar în miez de noapte, când oamenii erau absorbiți de somn și vise. Alergam "de-a prinselea" printre morminte, ne cățăram prin copacii mai bătrâni (cu crengile lăsate), făceam pe "mortul", imitam preotul și câte și mai câte. Punctul de atracție era însă clopotnița. Ne-am rugat de pălimar să ne lase și pe noi să ne urcăm sus, la clopote. Aurel era mai sprinten, Gheorghe bun de gură și toți trei
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
De pe munte ne-am reîntors flămânzi, dar ne-am întremat cu mâncare puțină și sățioasă, suc din fructe de kiwi proaspăt stors, rece, gustos și încărcat cu vitamine. Mi-am refăcut forțele pentru a putea urca până la „Peștera Harakiri”, unde, imitându-l pe Shinya, am săvârșit un ritual specific locului. In incinta peșterii se găsesc mici statuete din ceramică ce-l reprezintă pe Buddha. Fiecare persoană poate să-și scrie dorințele pe dosul unei statuete, pe care, mai apoi, o depune
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
între cele trei simboluri: crenguța mică reprezintă Pământul; crenguța mijlocie reprezintă Omul; crenguța înaltă reprezintă Cerul. Cu alte cuvinte, am adăugat eu: Între Cer și Pământ... Omul cu aspirațiile sale! Emiko mi-a atras atenția să nu încerc, niciodată, să imit Natura, acest maestru desăvârșit, ci să redau legătura ancestrală dintre om și natură prin cele trei simboluri importante pe care le-a folosit în aranjamentul său. O altă temă de care se ține seama în aranjamentele florale este „scurgerea” Timpului
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
dată, se întrerupe circulația, iar cei prezenți acolo, în acel moment, încep să danseze pe muzica ce se aude în difuzoarele plasate în intersecție. E un dans al bucuriei de a trăi! Străzile forfotesc de adolescenți, fete și băieți, ce imită, prin vestimentație, personajele îndrăgite din desenele animate. Panorama oferită este greu de descris în cuvinte. Japonia este fascinantă și ispititoare! Tinerii japonezi sunt veseli și plini de viață, fără a se manifesta zgomotos. E o plăcere să-i privești: fetele
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
primul templu pe care l-am vizitat, după ce ne-am purificat și în care am intrat sfioși, ne-am așezat în genunchi pe niște pernuțe speciale, spunându-ne, în gând, o rugăciune. Aici, exista un „ritual” pe care l-am imitat și noi, fiind atenți la ceea ce făcuseră și cei de dinaintea noastră. Ni s-au dat câte două pietre sub formă de semilună. Ținându-le în mâini, miam pus dorința, apoi le-am aruncat pe jos (așa cum procedezi cu zarurile). Pietrele
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
m-a îndemnat să fac mai multe fotografii. Tokyo-Muzeul Edo 24. 08. 2009 Pentru că ne-am manifestat curiozitatea de a vedea muzeul Edo, Shinya a făcut pe ghidul și ne-a însoțit la acest muzeu. Exponatele și colțul special creat, imitând perioada Edo, fac tranziția de la acea perioadă la Tokyo, orașul modern de azi. Vizita la muzeu ne-a oferit posibilitatea de a ne face o idee despre felul cum arăta vechea capitală a Japoniei. Ne-am plimbat prin tot „orașul
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
În mod direct viața spirituală. Icoana, călăuza credinciosă și tăcută a creștinului Îl proiectează pe om din spațiul profan, În unul sacru al teofaniei, Întrucât frumusețea icoanei, ca asemănare divină, este mai ales spirituală și nu fizică, arta icoanei nu imită natura, ci crează o formă idealizată pentru a reprezenta ceea ce e mai presus de imanent și rod al lucrării Sfântului Duh. Sfântul Ioan Damaschin, mare apărător al icoanelor amintește: Date generale ale icoanei, Icoana „Maica Domnului cu Pruncul” având dimensiuni
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
era mereu același: "Da, sigur ". Evident, nimeni nu mă refuza, probabil pentru a nu-i supăra pe părinți (așa îmi închipiam eu). De- ar fi știut ei care era părerea mamei despre bicicletă... Nu eram singurul care procedam așa. Îi imitam pe cei mai mari: fratele meu, și pe ceilalți vecini, Nicu, Dan, sau Titi, deveniți concurenți. Fiind cel mai mic, îmi așteptam destul de mult rândul. Aveam vreo șapte ani când a început să mă tenteze bicicleta. Dintodeauna mi-au plăcut
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
Aș dori să ne povestiți care au fost "primii pași", când și unde ați debutat literar și editorial... Nu știu pe cineva care nu a luat pana în mână în anii adolescenței, mânat măcar de o curiozitate sau încercând să imite un model care l-a atins cu fâlfâirea lui amplă și înaltă. N-am făcut nici eu excepție. Până am terminat colegiul eram poetul liceului. Nimic din ce am scris atunci n-am păstrat și nu are vreo importanță, afară de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
cunoscute asupra intelectualilor acelui timp. Lucrarea profesorului Nicolae Cornățeanu elaborată baza notelor de studii și călătorie În 28 de state americane, a fost și a rămas ilustrarea unei experiențe de excepție pentru acel timp. Într-o altă variantă, autorul a imitat experiența celebrului personaj „mister Fogg” din cartea lui Jules Verne „Ocolul pămăntului În 365 zile”. Șansa de a avea astăzi posibilitatea de a cunoaște această lucrare, și prin ea, de a „vizita” America anilor 1935 - 1936, ne-o oferă descendenții
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
numai așa voi putea studia economia americană. De altfel, după cum i-am spus și lui Mister Stacy May la fundație, cărți avem și la București destule. Agricultura trebuie cercetată pe viu, la fața locului. Familia Toteff nu vrea să mă imite. Îmi iau Întreaga familie, inclusiv Ursulică și pornim În oraș - down-town - la Finger Lake Garage, În ziua de 30 decembrie. Șeful garajului mă primește extrem de curtenitor. E absolut singur. Multe mașini 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
declarații, recunoaște că a falsificat fișa medicală a lui Ion Dincă, în așa fel încât să apară ca fiind bolnav de inimă, ficat și rinichi, și nu ca decedat în urma bătăilor primite la celula 101. Spune că a procedat astfel imitând cazul Petre Popescu, când avusese ordine de la Popa. Popescu a fost implicat în ambele procese ale deținuților, decedând în Casimca Jilavei într-o precară stare fizică și complet înspăimântat. Când unii colegi din Jilava i-au lăsat pâine la baie
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
unirea cu România. S-au mișcat foarte repede. V.A. : Dar asta s-a întâmplat în 1992. A.M.P. : Începuse în toamna lui 1991 cu primele blocaje de drumuri. V.A. : Eu vorbesc de 1990, când se putea face unirea, imitând unificarea Germaniei. Numai că Iliescu era ocu‑ pat cu lichidarea opoziției interne. A.M.P. : În acel interval de câteva luni din 1991, Iliescu și Snegur, de ambele părți, au ratat momentul... Snegur, în fond, era un președinte mult mai român
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
cum ar fi: „Dragoș și Bogdan”, „Ștefan cel Mare la aniversarea a 400 de ani de la moarte”, dar și multe bucăți folclorice, versuri de literatură cultă și populară, cronici ale unor evenimente culturale la care George Tofan rămânea exemplu de imitat. Activității de la redacție i se alăturau propaganda prin viu grai cu conferințe la sate și la orașe, congrese culturale, serbări comemorative, ținându-se, astfel, trează conștiința națională a sufletelor pentru evenimentele care urmau să vină, cum spune prof. I. Nistor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din lupta pentru transformarea socialistă a agriculturii, din viața tineretului și pionierilor, a ostașilor, a intelectualilor noi din patria noastră. Nu avem create încă în literatură asemenea figuri de oameni noi, eroi ai zilelor noastre, al căror exemplu demn de imitat să contribuie la educarea tinerei generații. Nu a fost creată încă figura muncitorului ridicat în posturi de răspundere". Bănuim că ultima aserțiune era cu trimitere directă la înaltele lor persoane încă "neoglindite" în literatura vremii. Într-o stenogramă a discuțiilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Cristi o sorbea din priviri pe cea fără nume și își imagina dimineața cu ea. Mamutu’ se gândea la cursuri și repetiții. Era o lumină palidă și puțină ceață de la fum. Miros de prăjeli și parfumuri prea puternice, care le imitau pe cele scumpe. Iar mințile lor tulburate proiectau ca la un cinema- tograf tot felul de posibilități. — Du-te și vorbește, sare deodată Cristi. — Serios ? Da, du-te și vorbește ! Acum, până nu mă răzgândesc ! Nici n-a stat pe
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
trubaduri ieftini de serenade sub balcon ? Că de Cutărescu îi face o melodie Mioarei cu numele Mioara, e frumos, da, dar nu-i spețial ! Nu e spețial, oricât de minunat ar fi cântecelul. — Și Zaraza o fi un spețial ? îl imită cu accentul pe ț, ironic, Cristi. — Dar de ce nu mă lași să termin, domnișorule Cristian ? Urmărește-mă până la capăt. Uneori, drept îți spun, ești bun la gură numai când cânți. — Și tu numai pe foaie, dacă e s-o luăm
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
nu se sfia să recite câte un vers dintr-o melodie de-a lui. Nu era zi să nu iasă din casă și să nu-și audă un tango pe stradă. Și se amuza Cristi de cum încercau toți să -l imite, apăsând pe consoanele pe care apăsa el, lungind anumite cuvinte sau subțiindu-și vocile. Zaza a avut un succes atât de mare, încât a fost una dintre primele melodii care au răsunat puternic și în afara granițelor. Era considerată de departe
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ar fi Eros sau Prezentul pentru care Grecii nu aveau o reprezentare, un chip, dar care, sunt convins, le subîntindeau și lor, zeilor, existența, viul și creația continuă; sau jocurile continue, nu rareori crude, cum sunt jocurile copiilor, care uneori, „imitând” existența, o Întrec! Sau „cel mare”, cel venit târziu la „masa lor”, Dionysos, care se pare ne-a Împânzit și Îmbibat puternic modernitatea - după ce a supus medievalitatea de sute de ani, părând a lupta, În efigie măcar, cu imaginea unui
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
e dificil de a deosebi oamenii naivi sau de bună credință de noii carieriști și oportuniști flămânzi de acel succes abrupt care devine posibil după o răsturnarea majoră politică și economică -, vor să facă „procesul trecutului!”. Aș propune să-i imităm pe Francezi În aceasta - am făcut-o În câteva rânduri În modernitatea istoriei noastre și bine am făcut! -, care, după al doilea război, s-au „grăbit” să redreseze economia și să reechilibreze starea psihologică a națiunii destul de grav afectată de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
al secolului care s-a sfârșit și al celui care Începe. Să fie oare motivată doar de cele două invocate: teroarea polițienească sau mizeria economică?!... Nu știu, dar aceasta este o altă discuție.Ă Pentru a conclude, aș putea zice, „imitând pe un Înțelept”, că acest refuz al meu dintotdeauna de a responsabiliza pe alții sau istoria pentru ezitările sau erorile, eșecurile mele a fost sursa fericirii, dar și a nefericirii mele. Spun a nefericirii deoarece propriul nostru psihic, care are
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]