4,930 matches
-
fost huiduit în Obor, unde nu se găsea în respectiva duminică decât varză acră, sătul de nebuniile lui Nicușor, care și-a bătut proaspăta mireasă, de fandoselile Zoichii, care a devenit comis-voiajor pe ruta București-Paris și retur, cât și de indiferența lui Valentin, cel care continuă să facă o casă bună cu Dana Borilă, soția sa și mama copilului său, deși în acte au fost despărțiți din ordinul lui Ceaușescu-senior și al consoartei, șeful statului a explodat nervos, așa cum îi este
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de rând, care plătim zilnic toate oalele sparte ale indicațiilor prețioase, nu suntem la curent cu ultimele preocupări în materie de energie polimerică ale doctorului honoris citește eroris cauza? Sau poate conducătorul partidului și statului crede că discursurile sale, în afară de indiferență, plictis și uneori somn, produc chiar și energie electrică? Mă voi referi în continuare la produsele industriale și la bunurile de larg consum care fac sau trebuie să facă parte din programul de cercetare științifică, inginerie tehnologică și de introducere
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Început să scriu o nuvelă. Mergea bine. Din când În când ieșeam, Îmi cumpăram pâine și roșii, dormeam câteva ore și mă Întorceam la nuvela mea”. Urmau considerațiile de mare finețe ale criticului și concluzia: „Liniștea aceasta e miraculoasă. Oanume indiferență a eroului În planul empiric și chiar față de evenimente care pe alții Îi sperie, atitudinea sa de spectator curios, foarte curios, dar de spectator, totuși, Își are aceeași sursă ca liniștea interioară atunci când ființa sa fiziologică e primejduită: certitudinea că
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
utopii a terorii se află, virtual, În somnolența egoistă și năucă a oricui; pulsație fulgurantă, doar, adesea; patologică infirmitate, nu de puține ori, așteptând să fie activizată, manipulată, Încolonată În cazonele valorificări birocratice ale cruzimii și aservirii, ale duplicității, ale indiferenței abrutizante. Îngerul tenebrelor nu este doar cronica persecuțiilor la care este supus artistul care a de-mascat monstrul orb și rapace, nu este doar cardiograma frântă a unei lumi despiritualizate și totuși Însetate de credință și adevăr. Este În primul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
timp, de inconștientă Întoarcere din exil, repatrierea Înspre patria pre-nașterii. „Inconștiența este o patrie”, scrisese Cioran. Avenit, apoi, izbăvitorul sfârșit, anunțat de mai toate ziarele importante ale lumii, un fel de ironie a soartei, cuvenită scepticului care Își tot reiterase indiferența față de glorie și plictiseala față de paradoxurile posterirății. În necrologul din New York Times, Susan Sontag, care scrisese printre primii În America despre Cioran, observa că el a practicat „a new kind of philosophizing: personal, aphoristic, lyrical, anti-systematic”1. Urma un citat
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
preocupați de esențial. Preoții afabili, concentrați. Capitalismul modern”. Și-apoi, după câțiva pași: „Banul guvernează. Nu trebuie să-ți clădești «peretele despărțitor», ca În povestirea ta. Societatea are grijă de asta. Împotriva indiscreției te mai poți apăra, nu și Împotriva indiferenței”. Și după alți câțiva pași: „Industria cea mai importantă este cea a ambalajelor. Ambalajul, mai important decât conținutul. Reclama, ambalajul, prezentarea, cosmetica guvernează trocul. Cerere-ofertă! Atent manipulate. Competiție, eficiență, simplificare, profit. Și Înainte de toate: ambalajul!”. Aveam să Învăț În deceniile
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ororii. „Era ars, consumat”, spune Iudit. „Rezistența se spulberase, Întreaga lume Îi era deschisă. Și era sătul să-și mai caute noi Închisori.” Nici Keseru nu și-a vândut sufletul. În una din acele camere oficiale „unde se densifică toată indiferența lumii”, Keseru refuză să devină informator al poliției comuniste În schimbul eliberării și a „umbrei” de normalitate pe care opresorii i-o promit. El așteaptă, crispat, tortura. Diavolii improvizați, Îngăduitori sau neglijenți (ca atâția dintre confrații lor În scrisul lui Kertész
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
virtute, agresată din toate părțile, rămâne un măreț exemplu de rezistență. Desigur, nu aș râvni să devin membru al acestui ghetto pentru a fi circumcis, dar exemplul, ca metaforă, este fascinant. Am Încercat să scrutez acest tip de izolare sau indiferență, fără a renunța la valorile mele occidentale liberale. Ar fi imposibil de transformat această rezistență În ideologie. Nu poți construi pe ea o ideologie. Nici pe Kafka nu poți construi ideologie. La venirea lui Napoleon În Italia, consulul acestuia a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ce fel de problemă de interes public. Dezorientarea lumii românești ușura ofensiva străină pe toate terenurile de activitate. Străinii încercau orice pentru a nu mai fi posibilă o reînnoire a instinctului de apărare românească. Legalismul formal al lui Iuliu Maniu, indiferența sau chiar simpatia unora dintre conducătorii partidului cu roluri de conducere în stat, pentru politica de stânga, era o încurajare pentru mișcarea comunistă. Prin această mișcare se urmărea stăpânirea directă a puterii politice din România. Nu era o forță politică
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Prin familie, Nicolae Petrașcu a căutat să fie un strălucitor exemplu de realizator de Cetățuie Românească, întemeietor de familie creștină legionară, om de sudură sufletească, cu soția sa Livia, care i-a întărit curajul de a smulge pe români din indiferență și ignoranță și a le oferi un model de conviețuire socială în duh și trăire creștină. Ce exemplu mai elocvent de românism putem găsi altul decât în cazul celor doi întemeietori de familie legionară? Să îl privim așadar pe Nicolae
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
regională, dar și o retorică fără greș. Despărțirea de lume a protagonistului (Înmormântarea lui Urcan) e prilej de revelație pătrunzătoare. Agonia omului „beteag”, dialogurile în jurul muribundului din „căsulia de bârne”, în care el se culcase „toată viața jos, pe bundă”, indiferența feroce a celor din jur, pregătirile de „comândare”, toate se înscriu într-o excelentă pânză cu resort etic-psihologic, comparabilă, ca acuitate, cu unele dintre cele mai bune scene ale lui Rebreanu. În Pavel Dan, [...] mort la treizeci de ani, literatura
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
a fost profesor de limba română în Nicorești. De la romanul Pe frontul Mărășești învie morții... (1934; reeditat în mai multe rânduri) - frescă încrâncenată a războiului pentru întregire și satiră a anilor postbelici, indiferenți față de cei ce s-au jertfit atunci (indiferență pe care eroul cărții, Mircea Boteanu, voluntar pe front, apoi doctor în filosofie și cercetător al lui Bergson, o înregistrează cu o revoltă dusă până la nebunie) - la polemica din Istoria literaturii române (1936), care elimină modernismul ca „negație” a tradiției
DRAGAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286840_a_288169]
-
biserici, cartiere, valori morale); Ruleta americană, cu același substrat tragic, este o comedie macabră a setei infernale de bani; Șarpele boa incriminează industria erotică ilicită, încercând să evite vulgaritatea de circumstanță prin alertețea dialogurilor; Bunica la Istanbul, satiră nostalgică, descrie indiferența în care se dispersează ultimele resturi de conștiință, iar Estul sălbatic, poate cea mai realizată dintre piese, cel puțin la nivelul jocurilor de cuvinte, își bizuie conflictul pe mașinațiile sinistre puse la cale într-un cimitir (parabolă morbidă a tranzacțiilor
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
mod clar, maestrul atît gînditor cît și stilist al lui Rancière - acestor patru principii ale poeticii reprezentativității le sunt opuse patru principii ale poeticii expresivității. Primatul limbajului Înlocuiește primatul ficțiunii; principiul egalității tuturor subiectelor reprezentate se opune principiului genericității; principiul indiferenței stilului În raport cu subiectul reprezentat vine În locul principiului convenienței. și, ceea ce era cel mai important, modelul vorbirii În act este Înlocuit de cel al scriiturii. De fapt, această ultimă rocadă devine esențială În definirea literaturii moderne. Tema scriiturii este una eminamente
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
tombés, et notre mariage s’est cassé la gueule lui aussi” (p. 212). Tonul adesea cinic al romanului este bruiat de afecțiunea pe care autorul o nutrește pentru personajele sale, ele Însele cauționate de ethosul contemporan muribund. Despre Michel: “Extrema indiferență pe care o manifesta, Într-un sens ca și În celălalt, pentru această chestiune [a lipsei afectivității, n.n.] era deja un semn Îngrijorător. Tradiționala luciditate a depresivilor, adeseori descrisă ca o dezinvestire radicală față de preocupările umane, se manifestă În primul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și că desigur mulți tînjesc după el. În epoca cinismului generalizat sau, dimpotrivă, a prudenței exsangue, pentru a fi perceput, un mesaj nou trebuie vehiculat de seisme. Numai hecatombele mai conving În epoca postavangardelor, numai turpitudinea hiperbolizată extrage individul din indiferența față de spațiul public, numai ticăloșia criminală mai scoate din amorțeală (vezi 11 septembrie 2001). Michel Houellebecq reușește În romanul lui nu inventarea unui nou limbaj literar și nici giumbușlucuri stilistice cuceritoare, ci prevestirea atacului terorist de la WTC. Romanul său se
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
naiv, retorica, Însă, Îl va subjuga. În culisele acestui spectacol nu se află nimic Însă, afară doar de "sinceritate", o convenție narativă dar mai ales enunțiativă pe care Beigbeder o joacă pînă la capăt: cititorul atent va ști să citească indiferența (cinismul, vulgaritatea, aroganța) afișată a protagonistului ca indiferență a autorului față de valoarea estetică a propriei literaturi și ca dispreț, provocator, față de cititor. Citez: "Dintr-o dată, mi-a devenit indiferent dacă mă masturbez sau nu. Dintr-o dată, mi-a devenit indiferent
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
acestui spectacol nu se află nimic Însă, afară doar de "sinceritate", o convenție narativă dar mai ales enunțiativă pe care Beigbeder o joacă pînă la capăt: cititorul atent va ști să citească indiferența (cinismul, vulgaritatea, aroganța) afișată a protagonistului ca indiferență a autorului față de valoarea estetică a propriei literaturi și ca dispreț, provocator, față de cititor. Citez: "Dintr-o dată, mi-a devenit indiferent dacă mă masturbez sau nu. Dintr-o dată, mi-a devenit indiferent dacă mor sau nu." Internția naratorului este aceea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
nevoie s-o deschizi, pentru că o să te izbească cu snobismul ei, cu lehamitea ei, cu trivialitatea ei lipsită de orice frondă. Vouă vă recomand o carte de eseuri a lui Gilles Lipovetsky, L’Ere du vide: era vidului. Despre epoca indiferenței albe, a umorului vlăguit, politicos, cool, a trăirii periculoase În jocurile de pe computer, a sexului light și a țigărilor light. Memoriile unui tînăr țicnit, o carte pe care o termini În două ore cu tot cu pauzele publicitare de rigoare, este o
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
clișee. Unele, clișee pentru că adevărurile exprimate au devenit de mult truisme. Altele, clișee flaubertiene. Putem bunăoară să apreciem o provocare asumată, o autenticitate cu atît mai elocventă cu cît iese de sub incidența convențiilor și pactului autobiografic - nu denunțîndu-le, ci prin indiferență. Putem aprecia din loc În loc pasaje de literatură realistă prin care autoarea dă dovada unui talent literar remarcabil, dar nu ieșit din comun. Nu putem În schimb să ne mai aventurăm În bărcile revoluției sexuale a cărei ștafetă ar fi
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Provocarea scriitoarei este următoarea: ființa umană nu poate fi redusă la dogmatica creaționismului creștin, dar nici nu-și poate transcende dualitatea constitutivă: conștiința - martorul și corpul - actorul. Mersault, K sau numeroasele personaje “minimaliste” recente sînt interpretate astfel de cuvintele naratoarei: “Indiferența nu este la mine decît un exces de sensibilitate”. Instinctul vital și omenescul, crede Lorette Nobécourt În toate cele cinci cărți ale ei (dintre care prima, din 1994, La Demangeaison, MÎncărimea, este romanul ei cel mai bun pînă la ultimul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
fatalului Îngeraș italian, micuța protagonistă e salvată Într-o primă ipostază de mamă căreia-i mărturisește platonicele-i sentimente neîmpărtășite. Mama o convinge că nu va fi iubită la rându-i decât dacă și le va ascunde și va mima indiferența superioară. După eforturi de disimulare supraomenești care reușesc s-o păcălească pe micuța Elena - italianca -, Amélie (presupunem, căci micuța protagonistă nu are nume) nu se poate abține să nu-și mărturisească iubirea idolului și să nu piardă astfel tot ce
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Sartre. Doar criza economică are În scrierile lui Jean Baudrillard un adversar spectaculos, dar și autorul Strategiilor fatale, apoi, din 1979 Lyotard, iar din 1983 Gilles Lipovetsky, convin că se prefigurează, pentru societatea franceză dacă nu occidentală, domnia simulacrului, a indiferenței și a ludicului. Pe măsură ce cauzele angajante mor, ce spațiul public se golește - observație a lui Lipovetsky adevărată doar În parte -, literatura devine o expresie aroape exclusivă a lui eu, fie că vorbim despre un eu dezabuzat, suspendat În vid (În
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
al unei melancolii iremisibile. Uneori spațiul trupului memoriei și cel al memoriei trupului se golesc de pulsiuni pentru a se Întîlni În fîșia - și fișa - neutră a pornografiei, ca la Catherine Millet, a thriller-ului, ca la Virginie Despentes a indiferenței sau chiar a handicapului mental la Frédéric Beigbeder. Aceasta pentru a depune o altă mărturie, cea a imposibilității literaturii franceze În reconstrucție de a mai acumula suficientă energie vitală pentru ca energia calorică rezultată din athanorul scrierii să frigă cititorul. Literatura
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
a imposibilității literaturii franceze În reconstrucție de a mai acumula suficientă energie vitală pentru ca energia calorică rezultată din athanorul scrierii să frigă cititorul. Literatura franceză rămîne una dintre primele literaturi naționale victime ale Istoriei, pricină a atîtor lamentații. În epoca indiferenței, cel mai mare scriitor francez este prea-angajatul Michel Houellebecq. În anii ideologiilor Înfloritoare, cel mai important scriitor francez era indiferentul Robbe-Grillet. Prima ipoteză, formulată deja În motto, este că romanul francez modern este În mare parte critic, adică reactiv. El
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]