6,119 matches
-
este un „om de carte”; când scrie o face temeinic și cu mult tact, stăruind să fie corect cu ceilalți și cu sine însuși, pentru a fi luat în serios. L-am regăsit în jurnal pe omul sobru, atent la interlocutor, mereu prevenitor și meticulos în vorbire ca și în scris, cu replica bine cântărită, totdeauna devotat principiilor ce îi disciplinează relația cu ceilalți. A avut, pentru scurt timp, și „funcții de conducere”, dar nu și „calitățile” necesare menținerii lor: abilități
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
efort că examenul relatării obiective, la rece, nu este trecut totdeauna. Poate fi și aceasta o probă de autenticitate! Și împrejurările, și motivațiile strict personale pun suficientă presiune pe narator, încât să nu mai observe că se întâmplă să refuze interlocutorului ceea ce sieși își poate, totuși, îngădui. Dau un exemplu ce îmi este oarecum... familiar. Când Mihai Drăgan îi cere, probabil pe un ton imperativ, precum îi dicta firea, să-și definească opțiunea față de polemica sa cu I. Constantinescu (declanșată nu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
nevoia asta și am văzut lucrurile altcumva, la acea dată așa se judeca. Ne referim la sfârșitul lui 2005 și începutul lui 2006, înainte de integrarea României în UE. Cei de la Comisia Europeană, pentru care era foarte important să-și cunoască interlocutorul, voiau să vadă dacă puteau avea încredere în oameni. Din ce am înțeles eu, în momentul în care am început să intru în contact cu ei, erau destul de nemulțumiți de dialogurile cu vechea conducere a Ministerului Justiției, care pretindea că
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
și șantaj, Cristian Ghinea pune în joc argumente și documente. Interviurile lui cu oameni care lucrează în instituțiile anticorupție, dar și cu observatori neutri ai fenomenului fac lumină într-un spațiu închiriat prea des suspiciunilor și prezumțiilor. Cristian Ghinea și interlocutorii lui discută despre rețelele de complici și despre mecanismele intime ale corupției. În același timp, ei salută rolul pe care-l joacă instituțiile anticorupție din Ro mânia și organismele europene, văzând în ele antidotul împotriva unei boli de sistem, a
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
Un aparat de fotografiat l-a surprins colectând bani pentru sinistrații cutremurului din 1977 (vezi albumul). Cu un așa tata, bineînțeles că mă lăudam peste tot cu el și-mi creștea inima când spuneam a cui fată sunt și când interlocutorul deborda de bunăvoință și apreciere. A fost o dată, însă, când tata m-a auzit și atunci mi-a spus: Tu să te lauzi cu cine ești și cu ce vei face din viața ta, nu cu mine. Acum, peste ani
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
de punctuație. Pauza este concretizată în întreruperea, contextuală, a fluxului sonor (cf. Iordan & Robu, 1978, p. 175), marcă a diferențierii unităților comunicative ale mesajului; în comunicarea scrisă, pauza este reprezentată prin blanc. În afara rolului obișnuit, pauza facilitează decodarea corectă de către interlocutor a structurilor omofone: cumsecade cum se cade, cu minte cuminte etc. Ritmul/ cadența 13 reflectă, în principiu, contextual, anumite particularități ale locutorului (stare fizică/ psihică, raportarea la timpul alocat transmiterii mesajului, intenție comunicativă etc.); vezi, de exemplu, ritmul vorbirii unui
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Ritmul/ cadența 13 reflectă, în principiu, contextual, anumite particularități ale locutorului (stare fizică/ psihică, raportarea la timpul alocat transmiterii mesajului, intenție comunicativă etc.); vezi, de exemplu, ritmul vorbirii unui locutor care, implicat în actul comunicativ, încearcă să-l convingă pe interlocutor vs. ritmul celui care nu are clară construcția mesajului, care-și "caută cuvintele", folosește "cuvinte de umplutură" (ăă, îî) etc. I.2. Sunetele limbii române Sistemul sunetelor limbii române cuprinde trei clase distincte: vocalele, semivocalele și consoanele, definite în opoziție
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vocabularului reprezintă componenta mobilă 50 a lexicului unei limbi, conținând unități lexicale care fie au ieșit din uz, fie au intrat recent în sistemul limbii române, fie sunt folosite contextualizat (prin raportare la anumite repere spațiale, la anumite tipuri de interlocutori, la anumite situații de comunicare). Sunt incluse, așadar, în masa vocabularului, unități lexicale subsumate următoarelor clase: arhaisme, neologisme, regionalisme, termeni de specialitate, termeni de argou, termeni de jargon. (a) Arhaismele 51 sunt unități lexicale actualizate în epoci anterioare, ieșite azi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în timp ce conținutul diferențiază maniera de raportare a locutorului la realități/ caracteristici ale acestora. Astfel, categoria gramaticală a persoanei presupune raportarea la instanțele/ rolurile din comunicare: persoana I (instanța locutorială/ rolul locutorului/persoana care vorbește), persoana a doua (instanța interlocutorială/ rolul interlocutorului/ persoana cu care se vorbește), persoana a treia (instanța tematică reflectată în actul comunicativ respectiv/ persoana despre care se vorbește); genul face trimitere către genul natural și analogiile cu acesta (masculin feminin neutru); numărul presupune opoziția unicitate multitudine (singular plural
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vestea/ cui vrei! * interjecție: Halal/ de cine muncește! * adjectiv: El este capabil/ de orice își propune. * adverb: El locuiește aproape/ de cine-i e drag. Modalități de realizare Complement indirect exprimat prin: * substantiv în cazul acuzativ: Se raporta mereu la interlocutori. * substantiv în cazul genitiv: Lupta contra incorectitudinii. * substantiv în cazul dativ: I-a spus mamei vestea. * pronume în cazul acuzativ: Se raporta mereu la ceilalți. * pronume în cazul genitiv: Lupta împotriva unora dintre colegii săi. * pronume în cazul dativ: I-
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cuvinte derivate cu prefixe neologice; (c) la nivel morfologic: * predilecția, în stilul conversației curente și în cel familiar, pentru forme adresative de tipul tu, fată, iubita, mata, matale, nea + prenume, dom'/ don' + nume/ prenume etc. (în cazul conversației curente, în funcție de interlocutor, sunt actualizate și pronume de politețe de tipul dumneata, dumnealui, structuri de tipul domnule + prenume sau domnule + nume etc.) vs. impunerea, în stilul conversației oficiale, a termenilor adresativi cu trăsătura semantică [+ politețe], [+ diplomație] etc.; * actualizarea, în texte subsumate stilului beletristic
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
le-am avut, cu intermitențe mai mari sau mai mici, în ultimii șase ani, cu Robert Turcescu, în celebra sa emisiune „100%“. Aceste dialoguri sunt, de fapt, schițe de istorie recentă a României. Ele nu ar fi fost posibile dacă interlocutorul meu n-ar face parte din categoria rară de jurnaliști care înțeleg că informarea corectă a cetățeanului depinde de onestitate și civilitate. Fără atitudini inchizitoriale - cu care, din păcate, ne-au obișnuit prea mulți dintre moderatorii ce ne populează teleserile
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
în exprimare 3. Ele se aplică mai cu seamă în vorbire, de vreme ce "a vorbi bine înseamnă a face economie și a lăsa pe ascultător să întregească cele spuse cu gândirea sa constructivă"4. Dar nu oricând și nu cu orice interlocutor putem vorbi la fel de concis. Sextil Pușcariu remarca faptul că "din ambianța în care ne găsim și din contextul în care sunt așezate cuvintele întrebuințate decurge înțelegerea reciprocă, chiar dacă expresiile ce ne stau la dispoziție sunt echivoce, sau când întrebuințăm expresii
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
semantic al enunțului incomplet), de contextul lingvistic (de pildă în limbajul conversației, al dialogului, inclusiv în cel al dramaturgiei, sau, în general, în cazurile în care elementele absente se subînțeleg deoarece au fost deja enunțate ori sunt prea cunoscute de către interlocutor pentru a-i fi reamintite), precum și de relația existentă în prealabil sau creată ad hoc între subiectul emițător și receptorul mesajului 11. Dorința de a limpezi situația confuză, indistinctă, sugerată mai sus, în care se află fenomenele de scurtare a
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
are] ready". Nancy Bonvillain, Language, Culture, Communication: The Meaning of Messages, Englewood Cliffs, New Jersey, Prentice-Hall, 1993, p. 393: Elipsa este "un proces al coeziunii lingvistice care reduce producția (output, n.n.) prin omiterea unui material pe care vorbitorul presupune că interlocutorul îl înțelege din contextul lingvistic sau interacțional". Answers.com. Free Online Dictionary, Encyclopedia, Thesaurus and much more, pe www.answers.com/topic: "Engl. ellipsis = omitere a unui cuvânt sau a unui segment de propoziție necesar pentru o construcție sintactică completă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Times", vol. 13, 2003, nr. 663: Elipsa este "un fenomen lingvistic existent în toate limbile", "un proces foarte răspândit de omitere a informației redundante", prin care "vorbitorul lasă la o parte unul sau mai multe elemente ale propoziției, pe care interlocutorul urmează să le recupereze din contextul lingvistic". Elipsa este folosită, "unde și când este posibil, pentru realizarea unei economii cât mai adecvate a expresiei". Pentru a demonstra că poate fi înlăturată orice parte de propoziție și chiar o propoziție întreagă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
vorba, de asemenea, de elipse de tip gramatical, și anume sintactic. Termenul elipsă lexicală ar putea fi acceptat, convențional, ca denumire a omisiunilor de elemente constitutive ale sintagmelor libere ori mai mult sau mai puțin stabile pentru a căror identificare interlocutorul este chemat să apeleze la celelalte elemente structurale ale textului sau la cunoștințele sale în domeniu. Este totuși preferabil să utilizăm acest termen pentru toate omisiunile de cuvinte, de la nivelul sintagmei, propoziției sau frazei, în situațiile în care ele implică
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
omitere a unor cuvinte din sintagme pot fi denumite prin elipsă lexicală la nivel sintagmatic; unele dintre aceste din urmă omisiuni se pot afla într-o situație virtuală de declanșare, în condiții speciale, a procesului condensării lexico-semantice. Dacă, în schimb, interlocutorul poate identifica spontan înțelesul cuvântului redus dintr-o sintagmă sau dintr-un compus fără să recurgă la conținutul mesajului emis anterior sau la informațiile pe care le deține din exteriorul textului, înseamnă că respectivul cuvânt care, în alte situații, trebuie
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
care nu mai necesită decodare, întrucât a parcurs primele etape ale condensării lexico-semantice, devenind autonom. De altfel, ceea ce subliniază insistent cercetătorii problemei și se poate deci afirma cu certitudine este că, în toate cazurile de elipsă lexicală, omisiunea solicită colaborarea interlocutorului (ascultător, cititor, partener de dialog), care este provocat să descifreze denotațiile și conotațiile elementelor omise, să descopere cele trecute sub tăcere sau comprimate de către autor (vorbitor, scriitor). În cazul unei condensări depline nu avem însă a face cu așa ceva, deoarece
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și conotațiile elementelor omise, să descopere cele trecute sub tăcere sau comprimate de către autor (vorbitor, scriitor). În cazul unei condensări depline nu avem însă a face cu așa ceva, deoarece elementul rămas a preluat întregul conținut semantic al sintagmei originare, astfel încât interlocutorul nu mai trebuie să identifice niciun sens ascuns. În consecință, deosebirea dintre elipsa lexicală și condensarea lexico-semantică rezidă, după părerea noastră, în următoarele particularități: Elipsa lexicală nu formează cuvinte noi și se produce fie la nivelul sintaxei propoziției sau frazei
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ar fi redundantă. Condensarea lexico-semantică are ca efect final formarea unui cuvânt nou și se petrece exclusiv la nivelul sintaxei sintagmatice, iar înțelegerea mesajului nu mai depinde de contextul lingvistic imediat și, în etapele avansate ale condensării, nici de cunoștințele interlocutorilor. Ea nu mai implică, așadar, descifrarea sensurilor elementelor omise, întrucât elementul menținut nu sugerează sensul cuvântului omis, ci se lexicalizează și devine uzual cu înțelesul deplin al sintagmei condensate, care este, nu-i așa, unul singur în cazul unui grup
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de constituentul pătlăgică, și anume "plantă erbacee legumicolă (...), cultivată pentru fructul ei comestibil (...); fructul acestei plante", iar semul "de culoarea sângelui, roșcat, arămiu, rumen aprins" pe care îl conține adjectivul roșu devine secundar, neesențial în configurația semantică a substantivului roșie. Interlocutorul nu este chemat să identifice elementele omise, întrucât cel menținut poartă în sine conținutul semantic al celor înlăturate. Nu avem aici, așadar, o exprimare de tip tropic, nu se urmărește un efect stilistic (în sens clasic 77), iar noua formație
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
noilor formații, care își dobândesc independența față de context și, în final, chiar față de etimoanele lor compuse sau sintagmatice. Așa cum adjectivul local poate fi folosit (în forma locale) ca substituent al grupului nominal stabil alegeri locale numai în contexte în care interlocutorul este capabil, disponibil și pregătit să perceapă și semul "alegeri", transferat determinantului, există tot felul de situații în care deducerea sensului real al cuvintelor condensate din compuse este dependentă de contextul lingvistic sau extralingvistic: în anumite circumstanțe, stăpânul unui câine-lup
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
fi decât determinanți (modificatori), nu și regentul (centrul sintagmei). Prin toate acestea, omisiunea anaforică diferă de tipul de elipsă lexicală care poate declanșa condensarea și care nu este condiționată decât deictic, de cele mai multe ori extralingvistic, depinzând de cunoștințele și familiarizarea interlocutorilor cu obiectul de referință și / sau cu situația dată, eventual și indirect și parțial anaforic, prin dependența de tematica generală a mesajului / textului, de domeniul căruia acesta îi aparține. Prin acest din urmă tip de elipsă lexicală la nivel sintagmatic
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
fie centrul termenului complex. 1. Apreciem ca posibilă etapă inițială a condensării, pe care o putem denumi etapa primară conjuncturală, întrebuințarea ocazională a unuia dintre elementele componente în locul sintagmei sau compusului, în condițiile dependenței de situația concretă și de cunoștințele interlocutorului sau cititorului, de gradul de familiarizare a acestuia cu domeniul abordat sau cu obiectul despre care se discută. Condensarea primară conjuncturală se confundă, se suprapune, așadar, în bună măsură cu tipul de elipsă lexicală care deține virtualitatea transformării sale în
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]