19,025 matches
-
guvernele lui Mečiar din perspectiva unei definiții largi a discursului populist (Deegan-Krause și Haughton 2009) și din perspectiva percepțiilor specialiștilor care studiază politica din Slovacia folosind o gamă largă de definiții (Deegan- Krause și Haughton, 2008)2. Definiția din capitolul introductiv al acestui volum este mai apropiată de profilul lui Fico decât de cel al lui Mečiar. Guvernul lui Fico folosește noțiunea de "popor" astfel încât, teoretic, cuprinde aproape întreaga populație și a fost definit prin prisma imposibilității sale de a avea
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
9.3. Indicatorii democrației în Slovacia, 1992-2008. Sursa: Freedom House (2009), Polity (2009). O privire mai largă asupra tuturor guvernelor Slovaciei în timpul independenței sale sugerează un model asemănător. Tabelul 9.1 ordonează guvernele post-comuniste slovace pe axele folosite în capitolul introductiv pentru întregul volum. Tabelul arată că însăși Slovacia a experimentat toate aranjamentele în ceea ce privește statutul guvernării populiste și al consolidării democratice la care face referire întregul volum și adaugă procentajului schimbări de punctaj într-un index de cinci indicatori numerici ai
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de la Polity (democrație, constituționalism și competiție politică). Aranjamentul arată într-o manieră aproximativă că declinul scorului Slovaciei a avut loc în exclusivitate în timpul celor două guverne ale lui Mečiar, în timpul celorlalte guverne acest scor a crescut. Conform ipotezelor din capitolul introductiv, tabelul sugerează că populismul a amenințat democrația din Slovacia atunci când populiștii s-au aflat la guvernare și când democrația nu era încă consolidată. În cazul Slovaciei, declinul calității democrației s-a produs doar atunci când ambele condiții au fost prezente. Desigur
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
punct de pornire mai puțin periculos. Concluzie Prin mai buna înțelegere a dinamicii populismului și a intereacțiunii sale cu alte elemente ale contextului politic, putem, în cele din urmă, pricepe mai bine relația complexă dintre populism și democrație. Ipotezele capitolului introductiv cu privire la impactul populismului derivă din două categorii independente de condiții care trebuie întrunite: categoria referitoare la impactul participării populiste la guvernare și categoria privitoare la gradul de consolidare al democrației. Cazul Slovaciei confirmă în mare măsură ipotezele capitolului introductiv și
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
capitolului introductiv cu privire la impactul populismului derivă din două categorii independente de condiții care trebuie întrunite: categoria referitoare la impactul participării populiste la guvernare și categoria privitoare la gradul de consolidare al democrației. Cazul Slovaciei confirmă în mare măsură ipotezele capitolului introductiv și oferă câteva perspective suplimentare valoroase. În vreme ce probabil doar câțiva se îndoiesc de faptul că statutul guvenului afectează impactul populismului, Figura 9.2 oferă dovezi experimentale utile în compararea efectelor pe care populiștii le-au avut atunci când au fost și
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a acțiunilor specifice întreprinse de al doilea și al treilea cabinet al lui Mečiar (cu toate că acest capitol sugerează faptul că abilitatea lui Mečiar de a dăuna democrației avea relativ puțin de-a face cu gradul său de populism). Ipotezele capitolului introductiv referitoare la relația dintre populism și gradul de consolidare al democrației sunt chiar mai interesante, iar datele din Slovacia sugerează faptul că variabila este bine aleasă. Fiecare dintre cele cinci condiții care țin de context, tratate în acest capitol, au
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
uneori, vocea poporului poate revoca un guvern aflat pe punctul de a se prăbuși din pricina populismului. Capitolul 10 Populismul: remediu și amenințare pentru democrație Cas Mudde și Cristóbal Rovira Kaltwasser Introducere Populismul este în conflict cu democrația (liberală). În capitolul introductiv al acestui volum am afirmat că, pentru a înțelege acest conflict, este necesară trecerea de la dimensiunea teoretică a discuțiilor spre studii empirice și demonstrarea cu exemple concrete a modurilor în care populismul poate fi o amenințare și/sau un remediu
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
este o bornă crucială care poate trasa o linie de demarcație între regimurile autoritare și cele democratice. În același timp, acest concept este util pentru emiterea de ipoteze referitoare la relația ambivalentă dintre populism și democrație. După cum afirmam în capitolul introductiv, populismul poate avea un impact pozitiv pentru democrație în termeni de îmbunătățire a "incluziunii" și negativ în privința "contestării publice". Studiile de caz din prezentul volum confirmă sau resping această teză? General vorbind, dovezile prezentate susțin acest argument. Atât în Europa
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
mai puțin frustrat în privința încercărilor sale legislative. 10.2 De la "empiric" la "teoretic": constatări neașteptate Cele opt studii de caz prezentate în acest volum sunt extrem de valoroase nu numai din pricina răspunsurilor pe care acestea le oferă întrebărilor adresate în capitolul introductiv, ci și pentru că furnizează perspective noi asupra mai multor aspecte pe care nu le-am avut în vedere sau nu le-am anticipat dinainte. Fără a avea ca scop dezvoltarea unei liste detaliate a constatărilor inedite făcute de contributorii volumului
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
nivel subnațional, de vreme ce aceasta le-ar permite să-și demonstreze "calificările democratice" și deci le-ar crește șansele de a obține o poziție politică la nivel național, în viitorul apropiat. 10.2.2 Reacții la populism Cu toate că noi, în capitolul introductiv, nu am ridicat în mod explicit problema manierei în care se poate face față "provocării populiste", aproape toate capitolele fac referire la acest aspect. De vreme ce s-au făcut puține studii care să determine în ce măsură anumite strategii menite să țină piept
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
pentru a denumi această formă, atunci "jurnalismul literar" are propriul pedigree. Sim aduce în discuție sintagma "jurnalismul literar" în antologia sa publicată în 1984, "The Literary Jounalists" (Jurnalist literat), unde, fără să dea alte explicații suplimentare, declară în examinarea critică introductivă că, "spre deosebire de jurnalismul obișnuit, jurnalismul literar presupune incursiuni în inima unor subiecte complexe și dificile" (3, subliniere adăugată). Folosind termenul de "jurnalism literar", el nu face totuși altceva decât să uzeze de un vechi termen. În 1907 Bookman, o revistă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Representative Writers in an Emerging Genre include articole critice despre ambii: Crane (Robertson, 69-80) și Riis (Good, 81-90) ca practicanți ai jurnalismului literar. Mai mult, editorul Sourcebook-ului, Thomas C. Connery citează analiza lui Trachtenberg asupra lui Crane în studiul său introductiv la antologie (5). Întrebarea este dacă Riis și Crane aparțin aceluiași grup, așa cum sugerează antologarea lor de către Connery? Sau Riis poate fi inclus la jurnalismul de senzație? Or el este mai mult un ziarist de investigație, acolo unde Crane dovedește
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
dată în anii '30 ai secolului al XIX-lea în ziarele georgiene. Aceste schițe reprezintă predecesorii jurnalismului literar american. În prefața colecției, Longstreet recunoaște că subiectul tratat ar putea fi neplăcut pentru o clasă modernă: "Nu pot încheia aceste noțiuni introductive fără să le amintesc celor care au obiecții față de limbajul nepoliticos, lipsit de rafinament și câteodată incorect din punct de vedere gramatical, limbaj care caracterizează uneori scriitorul, că limbajul este adaptat la capacitatea persoanei căreia i se adresează scriitorul" (iv
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
studii culturale a lui Weber este reflectată din nou și în Reporterul ca artist. Antologia cuprinde o culegere de articole critice anterioare în care se analizează noul jurnalism, și asupra cărora Weber aruncă o privire foarte utilă în eseul său introductiv la volum. El a identificat două teme centrale legate de noul jurnalism; conform celei dintâi noul jurnalism este un răspuns la perioada de tulburări sociale majore și, preluând o teză a lui Johnson, că din ce în ce mai mult reflexivitatea subiectivă devine numitorul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
să creadă că adevărul care poate fi spus simplu este și adevărat (186-87). Jurnalismul literar narativ sau nonficțiunea ca un demers fundamental retoric este cercetat în antologia critică a lui Chris Anderson Literary Nonfiction - Literatura nonficțională. Anderson notează în eseul introductiv că problemele de formă și de transmitere a compoziției par a fi divizate. Una din componentele comune ale celor două laturi, sugerează el, ar fi tema indeterminării care nu poate fi negociată decât retoric (xxi-xxii). Astfel Anderson reia o poziție
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Pentru realizarea acestui studiu comparativ, a fost folosit ca instrument de lucru un interviu structurat cu întrebări deschise, alcătuit din cinci întrebări, spre a nu fi costisitor ca timp de completare. Prezentarea interviului structurat Interviul structurat cuprinde trei părți: partea introductivă, în care prezentăm în câteva cuvinte activitatea de preot în instituția DGASPC și arătăm interesul de a studia comparativ relația Stat-Biserică din unele țări vest europene cu privire la asistența socială; în partea a II-a a interviului cerem câteva date cu privire la
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
este că acesta a fost dat spre completare doar persoanelor care lucrează în domeniul asistenței sociale, indiferent de poziția lor: simplu lucrător social, cadru universitar, preot. În cele ce urmează vom prezenta interviul cu cele trei părți componente: 1. Partea introductivă: "Mă numesc Petrică Ion și sunt preot ortodox. De aproximativ 8 ani lucrez în domeniul asistenței sociale, mai precis, într-un domeniu destul de sensibil: protecția copilului. Am fost angajat la această instituție de asistență socială din România pe un post
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
aspecte istorice controversate de către autor are neîndoielnicul rost de susceptibilizare a lumii specialiștilor de a se apleca cu obstinație sporită pentru limpezirea lor. VICTOR SPINEI NOTA AUTORULUI Datorez D-lui Victor Spinei, care a avut amabilitatea de a face cuvântul introductiv acestei lucrări, dar și discreția de a refuza înscrierea, pe lângă numele Domniei-Sale a titlurilor științifice, adunate în urma unei vieți de muncă și sacrificii pe altarul Istoriei, schimbarea titlului acestei cărți din „Istorisiri din Romania Orientală” în „Momente din istoria Romaniei
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
antologiei, intitulată Kanteletar și lirica populară românească, material identic cu cel publicat în Scrieri și menționat mai sus. În ediția finlandeză, această postfață nu apare. Antologia mai cuprinde note explicative care îi aparțin tot lui Ion Stăvăruș și un studiu introductiv semnat de Senni Timonen. Traducerea din limba finlandeză a studiului este făcută de autorii culegerii de texte. În Notă asupra ediției se face mențiunea că, în realizarea acestei antologii, autorii s-au folosit de ediția de bază a culegerii finlandeze
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
antologii, autorii s-au folosit de ediția de bază a culegerii finlandeze. Ion Stăvăruș aduce deopotrivă mulțumiri Ministerului Educației din Finlanda și Consiliului Culturii și Educației Socialiste din R.S. România, Societății de Literatură Finlandeză, cercetătoarei Senni Timonen pentru realizarea studiului introductiv care ține loc de prefață și Editurii Univers. Studiul introductiv prezintă Kanteletar ca fiind varianta lirică a Kalevalei, dar care, inexplicabil, a rămas în umbra acesteia, atât în Finlanda, cât și în străinătate. Materialul care constituie această culegere de texte
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
culegerii finlandeze. Ion Stăvăruș aduce deopotrivă mulțumiri Ministerului Educației din Finlanda și Consiliului Culturii și Educației Socialiste din R.S. România, Societății de Literatură Finlandeză, cercetătoarei Senni Timonen pentru realizarea studiului introductiv care ține loc de prefață și Editurii Univers. Studiul introductiv prezintă Kanteletar ca fiind varianta lirică a Kalevalei, dar care, inexplicabil, a rămas în umbra acesteia, atât în Finlanda, cât și în străinătate. Materialul care constituie această culegere de texte lirice populare a fost cules începând cu anul 1828 de
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
din 1989, lectorul care a venit la Turku fiind Rodica Bărbat. Acest număr 8, în care apare prezentul articol, apare după o întrerupere de zece ani711. Numărul 8 continuă cu articolul lui Florian Vlădica "Columna"/ sau nostalgia începuturilor. În partea introductivă acesta își exprimă sentimentul de fericire cu privire la apariția revistei "Columna" la Universitatea din Turku și totodată vorbește și despre contribuția pe care a avut-o la editarea acesteia. Acest lucru l-a realizat împreună cu studenții săi. Ideea de a realiza
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
din Bizanț. (...) Mika Waltari și-a creat o manieră proprie de abordare a subiectelor cu potențial de larg succes, o formă specifică de roman istoric, pliat pe câte o perioadă a istoriei vechi"769. Cele spuse anterior apar în partea introductivă a articolului Încă un secret marca Waltari, articol care îi aparține Luminiței Marcu. Și în acest articol, la fel ca și în celelalte dedicate lui Mika Waltari, este analizată activitatea literară a acestuia. Romanele asupra cărora își îndreaptă atenția Luminița
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Tampere, Societas Scientiarum Fennica, 1990. 2. Memorii. Jurnale de călătorie. Ghiduri Albulescu, Valentin, Cu baschetbaliștii români în Finlanda, București, Editura Consiliului Național pentru Educație Fizică și Sport, 1969. Bossy, Raoul, Amintiri din viața diplomatică 1918-1949, vol. 1, ediție și studiu introductiv de Stelian Neagoe, București, Humanitas, 1993. Bossy, Raoul, Jurnal: 2 noiembrie 1940 - 9 iulie 1969, București, Editura Enciclopedică, 2001. Căprariu, Al., Primăvară scandinavă, Cluj-Napoca, Dacia, 1980. *** Finlanda. Ghid complet, Oradea, Aquila '93, 2003. Iancu, Dorin, Prin țările Aurorei Boreale, București
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
note de Ion Stăvăruș și Lauri Lindgren. Prefață de Seini Timonen. Postfață de Ion Stăvăruș, București, Univers, 1985. *** Kanteletar. Culegere de rune tradiționale finlandeze. Alcătuită de elias Elias Lönnrot, Antologie, traducere și note de Ion Stăvăruș și Lauri Lindgren. Studiu introductiv de Seini Timonen, Universitatea din Turku, 1985. Kekkonen, Sylvi, Amalia, traducere de George Sbârcea, București, Univers, Colecția Meridiane, 1970. Kianto, Ilmari, Linia roșie, traducere de Iulian Vesper și Toivio Närhi, București, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1962. Kiljunen
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]