5,452 matches
-
scurt, această lună de post poate să cadă în orice anotimp. Astfel, pentru determinarea momentului exact de începere a postului, se recurge la astronomi, care îl stabilesc pe bază de observații și calcule. Ramadanul este a noua lună a calendarului islamic și chiar în această lună, în noaptea dinspre douăzeci și șase și douăzeci și șapte a fost revelat Coranul. Această noapte se numește Noapte Sorții(Kadîr gecesi in turca): Noapte Sorții este mai bună decât o mie de luni (97
Sawm () [Corola-website/Science/329359_a_330688]
-
a unor termeni ca “progres”, “civilizație”, “cultură”, “Vest”, “Est”, “străini”. În această primă etapă au fost mai multe mișcări opuse ce au propus direcții diferite pentru islamul. În primul rând, Hafiz Ali și un grup de conducători religioși ai comunității islamice promovau întoarcerea la religia adevărată, “religia care prevala când civilizația musulmană iși atinsese culmea, cu surse de cunoaștere faimoase, notabile fiind madrasăt din Bagdad și Andaluzia.” Scopul lor era să demonstreze ca această religie nu excludea progresul. Mai mult decât
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
respingeau islamul asociat cu dominația otomană și propuneau ceea ce Clayer numește “o combinație de Albanism și Vest”, vocea lor cea mai puternică fiind Safet Butka . Pe de altă parte, Baba Ali Tomori, un lider al mișcării Bektash, propune reformarea credinței islamice pentru ca aceasta să supraviețuiască în Europa. (...)soluția, pentru el, era promovarea versiunii Bektashi, non-sunită a islamului (într-un fel asimilată șiismului, dar cu o componentă mistică) , soluție luată în considerare de niște observatori străini încă din secolul XIX (observatori ca
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
o soluție la “reformele religioase necesare pentru a integra Albanezii în randul ‘popoarelor europene’” este Mehdi Frashëri, care făcea parte din aministrația secularizantă Tipul de reforme promovate de el priveau, printre altele, poziția femeii, susținând interzicerea vălului, accesul la sursele Islamice fără intermediarul vreunei autorități și schimbarea modului în care avea loc rugăciunea. El susținea totodată formarea de consilii islamice alcătuite din persoane educate, doctori, avocați etc., cel puțin pâna la venirea noii generații de tineri instruiți religios atât în țară
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
parte din aministrația secularizantă Tipul de reforme promovate de el priveau, printre altele, poziția femeii, susținând interzicerea vălului, accesul la sursele Islamice fără intermediarul vreunei autorități și schimbarea modului în care avea loc rugăciunea. El susținea totodată formarea de consilii islamice alcătuite din persoane educate, doctori, avocați etc., cel puțin pâna la venirea noii generații de tineri instruiți religios atât în țară, cât și în străinătate, mai bine pregătiți decât autoritățile religioase actuale care nu avuseseră decât o pregătire strict islamică
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
islamice alcătuite din persoane educate, doctori, avocați etc., cel puțin pâna la venirea noii generații de tineri instruiți religios atât în țară, cât și în străinătate, mai bine pregătiți decât autoritățile religioase actuale care nu avuseseră decât o pregătire strict islamică și, deci, erau incapabili să adapteze religia la noile cerințe. În acest scop el propunea schimbarea sistemului de învățământ, desființarea tuturor madrasăt și construirea a două colegii în țară, ai căror studenți buni să fie trimiși în Vest să studieze
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
implementat un nou cod civil și un consiliu musulman s-a reunit la Tirana, oficial sub conducerea instituțiilor religioase, dar controlat, de fapt, de guvern. S-au închis toate madrasăt regionale, deschizându-se una cu caracter general în Tirana. Instituțiilor islamice li s-a permis să păstreze doar moscheile absolut necesare. În fruntea lor a fost pus Behxhet Shapati, de profesie avocat, ce nu apaținea comunității ٬ulama. De asemenea, s-a interzis purtarea vălului și a început procesul de a stabili
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
fără religie oficială. Totuși, în spatele acestei separări oficiale a bisericii și statului, (ca în Turcia), statul exercita un control apropiat asupra problemelor religioase.” Guvernul a acordat independența mișcării Bektashiyya în același an (1929), prin acordarea statutului de autonomie față de comunitatea islamică. În acest sens, Clayer consideră că gestul a venit ca o reacție la presiunile deputaților parlamentari musulmani Chiar dacă nu era o independență totală, mișcarea fiind folosită in continuare ca un instrument de către puterea politică, a fost prima victorie notabilă înregistrată
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
regionale rămâneau primordiale, în comparație cu o identitate națională mai degrabă slabă - considerau puterea politică în funcție de apartenența lor socio-religioasă Astfel, se poate spune că a existat o competiție între diversele confesiuni religioase pentru popularitate, dar si una între religie și stat, comunitatea islamică încercând să păstreze controlul invocând dreptul său de decizie conform Sharīa, iar statul încercând să aducă o separare a religiei si dreptului de decizie juridică. Între acestea două, mișcarea Bektashi a ales să promoveze o religie cât mai modernă, fiind
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
cu Mehdi Frashëri atunci când acesta susținea interzicerea vălului, pentru că era un simbol al otomanismului, al stagnării al Estului, nepotrivit pentru o țară europeană. Studenții albanezi din Lahore au explicat, de asemenea, că vălul era un obstacol în educația femeilor. Comunitatea Islamică a replicat subliniind statutul înalt al femeii în religia islamică, denunțând lipsa de credință a studenților, mai ales a celor plecați la studii în străinătate și faptul că persoanele fără calificare religioasă nu puteau avea o părere legitimă în această
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
un simbol al otomanismului, al stagnării al Estului, nepotrivit pentru o țară europeană. Studenții albanezi din Lahore au explicat, de asemenea, că vălul era un obstacol în educația femeilor. Comunitatea Islamică a replicat subliniind statutul înalt al femeii în religia islamică, denunțând lipsa de credință a studenților, mai ales a celor plecați la studii în străinătate și faptul că persoanele fără calificare religioasă nu puteau avea o părere legitimă în această situație. În 1937, autoritățile au propus, din nou, o lege
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
părere legitimă în această situație. În 1937, autoritățile au propus, din nou, o lege care să interzică vălul. Clayton consideră că justificarea acestora de a se fi bazat, în decizia lor, pe inițiativa a doi mufti și a conducătorului comunității islamice nu are neapărat o bază reală. Acesta (conducătorul comunității islamice) a emis o fatwa (opinie legală), certificând că nu este haram (interzis de religie) ca o femeie să-și arate fața. Opt zile mai târziu, parlamentul a aprobat o lege
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
din nou, o lege care să interzică vălul. Clayton consideră că justificarea acestora de a se fi bazat, în decizia lor, pe inițiativa a doi mufti și a conducătorului comunității islamice nu are neapărat o bază reală. Acesta (conducătorul comunității islamice) a emis o fatwa (opinie legală), certificând că nu este haram (interzis de religie) ca o femeie să-și arate fața. Opt zile mai târziu, parlamentul a aprobat o lege ce interzicea acoperirea feței. Acest lucru a obligat liderii comunității
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
a emis o fatwa (opinie legală), certificând că nu este haram (interzis de religie) ca o femeie să-și arate fața. Opt zile mai târziu, parlamentul a aprobat o lege ce interzicea acoperirea feței. Acest lucru a obligat liderii comunității islamice să justifice ridicarea vălului și să se alăture, într-un fel, argumentelor aduse de tinerii studenți musulmani din Lahore. Totuși, interdicția nu a fost, din nou, implementată strict, de frica reacțiilor populare. Ascensiunea rapidă în topul popularității a mișcării Bektashiyya
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
ca o formă liberală și non fundamentalistă a Islamului este prezentă în dezbateri” Dupa reformele din 1929, Mehdi Frashëri, care promova un radicalism și mai accentuat decât cel hotărât de guvern, era de părere că era nevoie de secularizarea instituțiilor islamice, de îmbunătățirea statutului femeii și de promovarea unui islam mistic reformat de influență Bektashiyya. Este poate, imposibil de determinat dacă Frashëri a avut un impact atât de mare asupra sferei politice sau interesele pur și simplu au coincis, însă reformele
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
ca soluția religioasaă la criza statului, fapt ce a constituit un factor important în impunerea mișcării ca una naționalist-albaneză. În afară de reformele promovate de Mehdi Frashëri și adoptate de stat, un rol important în promovarea Bektashiyya l-a avut subminarea autorității islamice din timpul perioadei interbelice și a celei comuniste. Aceasta se explică prin faptul că, în perioada interbelică, mișcarea Bektashiyya a avut interese comune cu cele ale statului în timp ce comunitatea islamică a fost mai degrabă un detractor al acestora. În timpul perioadei
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
rol important în promovarea Bektashiyya l-a avut subminarea autorității islamice din timpul perioadei interbelice și a celei comuniste. Aceasta se explică prin faptul că, în perioada interbelică, mișcarea Bektashiyya a avut interese comune cu cele ale statului în timp ce comunitatea islamică a fost mai degrabă un detractor al acestora. În timpul perioadei comuniste, când s-a încercat o “ateizare” a populației, mișcarea Bektashiyya a rezistat datorită faptului că “elita comunistă venea, în principal, din sudul țării, predominant ortodox sau Bektashi” Mișcarea Bektashiyya
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
datorită faptului că “elita comunistă venea, în principal, din sudul țării, predominant ortodox sau Bektashi” Mișcarea Bektashiyya a obținut chiar o independență de facto de la sfârșitul secolului 19, după cum consideră Clayer. Acest fapt a avut drept consecință reducerea influenței comunității islamice strans legată de islamul de factură sunna. Mai ales după 1990 se vorbește despre islamul de tip Bektashiyya ca despre un “pod între islam și creștinism” sau o “religie albaneză”. De asemenea, în timpul lui Baba Reshat Bardhi, liderul comunității Bektashiyya
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
În anul 1980, a fost introdusă moneda cu valoare nominală de 5 dirhami, din cupronichel, care, în 1987, a fost înlocuită cu o monedă bimetalică. Monedele bimetalice poartă data emiterii atât potrivit calendarului gregorian, 1987, cât și cea potrivit calendarului islamic, „1407”. Moneda cu valoarea nominală de 1 santim a fost emisă doar până în 1987, când a fost emisă o nouă monedă, cu valoarea nominală de ½ dirham, care a înlocuit moneda cu valoarea nominală echivalentă, de 50 de santimat. Aceste modificări
Dirham marocan () [Corola-website/Science/328672_a_330001]
-
îi (de asemenea numiți "ginni" sau "jinni", din arabă الجني "al-Jinni") sunt creaturi supranaturale, de obicei răuvoitoare, din mitologia arabă. Ei apar de asemenea și în tradițiile islamice, fiind de multe ori menționați în Coran și în multe alte texte musulmane. (sau Gin, Arabă جن ǧinn) este un termen ambivalent, din tradițiile preislamice, care definește entități spirituale care acționează în lume, având atât acțiuni bune, cât și rele
Djinn () [Corola-website/Science/328718_a_330047]
-
fugind noi./ Și când am auzit noi călăuzirea , am crezut în ea și acela carecrede în Domnul sau să nu se teamă nici de împuținare, nici de împovărare! Djinn sau geniu sunt creaturi supranaturale din folclorul arab și conform învățăturilor islamice fac parte dintro lume paralelă cu lumea umană. Împreună Djinni oamenii și îngerii sunt trei rase create de Allah. Că și oamenii Djinnii pot fi buni, răi sau neutri. Djinnii sunt menționați frecvent în Coran, mai mult decît atât le
Djinn () [Corola-website/Science/328718_a_330047]
-
oamenii și îngerii sunt trei rase create de Allah. Că și oamenii Djinnii pot fi buni, răi sau neutri. Djinnii sunt menționați frecvent în Coran, mai mult decît atât le este dedicată o Surah intitulată Surat al - Ginni. În teologia islamică Djinnul este o creatură cu proprie voința făcută dintrun foc care nu scoate fum, pe când oamenii sunt făcuți din lut și îngerii din lumina. Conform Coranului Djinnul are voința proprie, chiar Iplis abuzând de această libertate în fața lui Allah, a
Djinn () [Corola-website/Science/328718_a_330047]
-
Kalam este denumirea unei teologii islamice fundate în secolele VIII-IX d.Hr., influențată, în principal, de către școlile teologice (rivale) ale mutaziliților și așariților și care propovăduiește ideea unității absolute a lui Dumnezeu, excluzând orice reprezentare antropomorfă a calităților sale, liberul-arbitru (de unde rezultă eliminarea responsabilității faptelor săvârșite
Kalam (doctrină) () [Corola-website/Science/328745_a_330074]
-
citind și cultivându-se, devenind astfel o bună cunoscătoare a lumii noi în care intrase. Creștinele captive vândute turcilor erau luate în haremuri și trebuiau să se convertească la islam. Istoricii otomani menționează că Roxelana (Roxolana) a arătat un zel islamic deosebit. Ea chiar a construit o moschee în Istanbul. Că o ironie, banii pentru moschee au fost adunați din taxele impuse pelerinilor creștini care vizitau locurile sfinte în Ierusalim. Taxele nu au fost impuse de Suleiman sau Roxelana, ci existau
Roxelana () [Corola-website/Science/328812_a_330141]
-
de limbă arabă datează din această vreme a animatorilor, egipteni sau siro-libanezi. Dar mișcarea, fără să se fi dezinteresat de problemele strict culturale, a devenit din acel moment, mai hotărât politică sau, mai degrabă, politico-religioasă, ajungând sub patronajul promotorului modernismului islamic, Ğamăl ad-Dīn Al-Afġănī, care s-a instalat la Cairo în 1879, punând acolo bazele unei noi școli a islamului. Începutul Renașterii arabe este dat de creștini în contextul specific al ansamblului siro-libanez. Acești intelectuali au constatat eșecul confesionalismului în promovarea
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]