13,535 matches
-
Românești le-au stabilit cu Polonia și Ungaria, le vom considera reale numai pe acelea care s-au stabilit pe baza jurământului de credință prestat de voievod în fața regelui. Relațiile stabilite însă pe baza unui act scris și a unui jurământ în fața trimișilor regali reprezenta doar o suzeranitate nominală, și de fapt numai acest fel de relații, cu rare excepții, s-au stabilit între domnii români, regii unguri și regii poloni. Promisiunile scrise ale lui Ștefan erau lipsite de valoare reală
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pentru îndeplinirea actului omagial. Așa se explică de ce voievodul a acceptat cu atâta ușurință, în timpul domniei sale, să promită în scris suveranilor vecini că le va fi vasal credincios. În actul din 2 martie 1462 se menționează de altfel necesitatea prestării jurământului de credință personal: „Mai departe, spune Ștefan, făgăduim că în ziua și la locul pe care domnia sa craiul ni le va hotărî și ni le va aduce la cunoștință, noi ne vom închina și vom face jurământ de credința noastră
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
altfel necesitatea prestării jurământului de credință personal: „Mai departe, spune Ștefan, făgăduim că în ziua și la locul pe care domnia sa craiul ni le va hotărî și ni le va aduce la cunoștință, noi ne vom închina și vom face jurământ de credința noastră față de luminăția sa și de Coroana mai sus amintită...” Numai că Ștefan strecoară în actul amintit, justificări pentru neprezentarea sa: „Iar dacă la ziua astfel hotărâtă ni se va întâmpla nouă și țării noastre Moldovei vreo nevoie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întâmpla vreo neputință sau vreo altă nevoie, de care vom fi înștiințat mai dinainte pe domnia sa prea luminatul crai și pe Sfânta Coroană prin solii noștri, domnia sa va avea să amâne pentru altă vreme și pentru alt loc potrivit”- depunerea jurământului. Datorită acestei clauze, avea să coboare de multe ori Cazimir până la Liov sau și mai aproape de hotarele Moldovei ș-avea să-mbătrânească primind scuzele voievodului moldovean pe care mereu „vreo neputință sau vreo altă nevoie” l-au împiedicat să se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
toate din 2 martie 1462, și atâtea altele pe care le-a dat Ștefan cel Mare și alți voievozi români, nu reprezintă, în esență, natura relațiilor feudale, se pune întrebarea legitimă, de ce acceptau regii Poloniei și Ungariei asemenea formule ale jurământului de credință ? În relațiile feudale există de multe ori și o anume doză de ipocrizie, dar și de infatuare. Fiecare nobil dorește să aibă cât mai mulți vasali, singura formulă în care se stabileau în cadrul lumii feudale relațiile dintre oameni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
voievodului moldovean. Printre prinșii tătari, se aflau în mâinile voievodului fiii lui Sad-Ahmat, o căpetenie tătară și alți căpitani. Ștefan se angaja să nu-i predea pe prizonieri nimănui, decât regelui, în caz că acesta îi va cere. Dar semnificația actelor și jurămintelor de credință, prestate de Ștefan în 1462, ne-o demonstrează strălucit încheierea ultimului document din 2 martie, pe care voievodul jura: „Iar domnul și stăpânul nostru domnia sa craiul și Coroana au să ție și să împlinească, după făgăduințele și scrisorile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
au desăvârșit între noi și între acești trei mari boieri crăiești, pe care le arătăm în cele scrise mai sus. Iar dacă nu vom împlini toate acestea domnului și stăpânului nostru, domniei sale craiului și coroanei, după făgăduințele și scrisorile și jurământul nostru și al boierilor noștri, și dacă nu vom da pe fiii lui Sad-Ahmat, împreună cu ceilalți căpitani și ulani, atunci domnia sa craiul nu ne va fi dator cu nimic, și va fi slobod să nu se ție de scrisorile pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
spre părțile rusești, se va apropia de locurile acestea, adecă de Camenița, de Colomeea sau Sniatin, domnia sa are să trimeată după noi, iar noi vom avea să mergem la domnia sa, ca la stăpânul nostru prea milostiv și avem să-i facem jurământ de supunere, după vechile obiceiuri.” La rândul său Ștefan cel Mare îi cerea regelui polon să-l ajute și să-l apere împotriva tuturor dușmanilor, fie creștini, fie păgâni. Este pentru prima dată când este formulată o asemenea cerere într-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
reglementarea raporturilor cu Moldova. Tratativele purtate în anul 1468 nu erau mulțumitoare pentru rege. În mod practic, potrivit cutumelor feudale, el nu avea decât o suzeranitate nominală, din care cauză caută să-l determine pe Ștefan cel Mare ca să depună jurământul vasalic. În ianuarie 1469, Cazimir părăsește Cracovia, vine de la Liov, unde stă 40 de zile. Regele trimisese la Suceava doi soli de frunte, pe Mujilo Buciațchi (Mužylo Buczacki), voievodul Podoliei, și pe Spitko Iaroslav (Spytek Jaroslawski), subcămărașul de Przemysl, ca să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în lipsa lui din țară, Moldova să nu fie ocupată de turci, de unguri sau de munteni. Dar, adaogă cronicarul, Ștefan „se temea de prinsoare, aceasta în urma încunoștințării unuia dintre sfetnicii regelui”. Ca să nu-l supere pe rege, domnul a depus jurământul de credință în fața solilor regali, făgăduind că, atunci când regele va veni la Camenița, Colomeea sau Sneatin, el va veni în fața regelui, dar să fie anunțat cu două luni înainte. Dlugosz, ca preceptor al fiilor lui Cazimir, știa ce se petrece
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
acestuia. Informația lui este foarte prețioasă, deoarece ne dezvăluie intențiile regelui care urmărea, probabil, înlocuirea lui Ștefan cu un domn care să dea dovadă de supunere față de coroana polonă. Este limpede că domnul a încercat să evite pe cât posibil depunerea jurământului de credință față de Cazimir, iar de data aceasta nu era momentul potrivit ca el să se depărteze prea mult de hotarul țării sale. Refuzul de a merge la Liov era justificat de informațiile potrivit cărora regele ar fi vrut să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
presupus că Radu cel Frumos era nemulțumit de luarea Chiliei de către moldoveni, în 1465, dar Chilia fusese a Moldovei, nu a Munteniei. Conflictul a fost provocat de Radu cel Frumos. El a constituit o justificare pentru Ștefan ca să nu depună jurământul de credință față de regele polon. În vara anului 1470, după cum relatează Dlugosz, la 13 iulie, regele Cazimir se îndreaptă spre Liov, unde ajunge după nouă săptămâni, însoțit fiind de 3.000 de soldați. Regele va aștepta aici ca Ștefan să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pornea și din viclenie. Regele „socotea că Ștefan nu e credincios niciunuia, nici ungurului, nici turcului și nici lui”. Exact ceea ce scrisese și Matei nobililor poloni cu doi ani mai înainte. Cazimir îl amenință pe Ștefan că, dacă nu depune jurământ, îl va socoti dușman. Domnul, pentru a-l împăca pe rege, a trimis o solie formată din Stanciul, pârcălabul Cetății Albe și Iuszko (Iuga) postelnic. Solii îl conving pe rege că domnul nu a putut să vină, dar promitea că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
săi, Ștefan cel Mare i-a cerut regelui Cazimir să intervină pentru aplanarea conflictului cu Radu cel Frumos. Era, mai degrabă, o formulă prin care Ștefan îi arăta regelui că luptele cu Radu nu sunt un pretext ca să nu depună jurământul de credință. La 7 martie 1471, Ștefan pătrundea iarăși în Țara Românească și „a fost război cu Radul voievod la Soci. Și a biruit Ștefan voievod, cu mila lui Dumnezeu și cu ajutorul puternicului Savaoth Dumnezeu, și a ucis mulțime din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
turcești spre Europa avea să dureze toată toamna. Spre realizarea unui front antiotoman, Ștefan cel Mare încearcă să încheie pacea cu foștii săi dușmani, genovezii din Caffa. Din cuprinsul soliei moldovenești trimisă la Veneția în 1477, reiese că domnul „avea jurăminte și învoieli” cu „principii creștini și vecini cu dânsul”, din care cauză acești principi trebuia să fie gata să-l ajute pe cel împotriva căruia ar fi mers turcul.188 Nici domnul Munteniei, vasal supus sultanului, nu putea întreprinde nimic
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în timp ce Ștefan se gândea la luptele decisive, pe care Moldova era constrânsă prin forța lucrurilor să le ducă cu Imperiul Otoman, Cazimir își avea planurile sale, complet străine de interesele politice ale Moldovei. Insistențele regelui din ultimii ani pentru obținerea jurământului de credință din partea lui Ștefan erau dictate în parte de sistemul politic încâlcit în care era angrenat regatul polon, cu implicații în moșteniri dinastice cu mult prea depărtate de hotarele Moldovei. Cum pentru Polonia, turcii nu reprezentau un pericol direct
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dușmanilor creștinătății, până mai este vreme, fiindcă turcul are acum mulți potrivnici, și din toate părțile are de lucru cu oamenii ce-i stau împotrivă cu sabia în mână. Iar noi, din partea noastră, făgăduim, pe credința noastră creștinească și cu jurământul domniei noastre, că vom sta în picioare și ne vom lupta până la moarte pentru legea creștinească, noi cu capul nostru. Așa trebuie să faceți și voi, pe mare și pe uscat, după ce cu ajutorul lui Dumnezeu celui atotputernic noi i-am
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
voievod. În ochii lui, documentul din iulie avea sensul unei alianțe politice și militare. Relațiile dintre cei doi aveau la bază lupta comună antiotomană. De altfel, în timp ce regele Poloniei insista ca Ștefan să se prezinte în fața sa, pentru a depune jurământul de vasal, în tratatul cu Matei nu se pomenește nimic în legătură cu această practică obișnuită în relațiile feudale. Dlugosz consideră că la apropierea dintre cei doi a contribuit și dorința lui Matei Corvin de a scoate Moldova din legăturile ei feudale
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
drept suzeran, iar Ștefan o făcuse în scris. Atât nu era de ajuns. Conform regulilor după care se conducea societatea feudală, devenea vasal, în adevăratul sens al relațiilor vasalice, atunci când vasalul se prezenta în fața suzeranului, punea genunchiul pe pământ, spunea jurământul de credință, după care seniorul îl ridica și îl săruta. Matei îl numește pe Ștefan aliat și nu-i cere să se prezinte în fața sa pentru a presta jurământul de credință, așa cum a făcut-o Cazimir în toată domnia. Deși
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
atunci când vasalul se prezenta în fața suzeranului, punea genunchiul pe pământ, spunea jurământul de credință, după care seniorul îl ridica și îl săruta. Matei îl numește pe Ștefan aliat și nu-i cere să se prezinte în fața sa pentru a presta jurământul de credință, așa cum a făcut-o Cazimir în toată domnia. Deși era un rege foarte orgolios, Matei reușește să uite înfrângerea din 1467 și-i oferea domnului român un loc de refugiu în regat. Așadar, nu era nimic umilitor în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
două cetăți din sudul Moldovei vor rezista atacurilor turcești în timpul companiei din 1476, dovadă că zidurile Chiliei erau intacte. Date fiind împrejurările, pentru a nu fi rupte raporturile cu Moldova, Cazimir trimite soli lui Ștefan cel Mare, care iau domnului jurământul de credință la 8 septembrie. În aceeași vreme, Ștefan cel Mare caută să stabilească legături cu Moscova. Planurile de luptă contra turcilor se fac în a doua jumătate a anului 1475. În noiembrie, Matei Corvin îi scria papei că sultanul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
înțeles de la mulți Excelența Voastră. Ci cu adevărat ce a urmat, nu s-ar fi întâmplat dacă el (Ștefan) n-ar fi aflat că prinții creștini și vecinii lui s-ar fi purtat cu el cum s-au purtat. Dar jurămintele lui și învoielile ce avea cu dânșii l-au înșelat, și a pățit ce a pățit. Învoielile și jurămintele ce erau între ei cuprindeau că toți trebuie să fie gata și să ajute acel loc și acel domn împotriva căruia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
n-ar fi aflat că prinții creștini și vecinii lui s-ar fi purtat cu el cum s-au purtat. Dar jurămintele lui și învoielile ce avea cu dânșii l-au înșelat, și a pățit ce a pățit. Învoielile și jurămintele ce erau între ei cuprindeau că toți trebuie să fie gata și să ajute acel loc și acel domn împotriva căruia ar merge Turcul. Și, totuși, în nădejdea lor, a urmat împotriva mea (Ștefan), ceea ce am spus. Pentru că, dacă n-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
alta, și ne-am unit și am pus în domnie pe zisul Drăculea”. Situația politică a Moldovei nu se schimbă cu nimic în 1477. Regele polon, în loc de sprijin, trimitea oameni, care-l găseau pe voievod la Roman, ca să-i ceară jurământul de credință. Ca și în alte dați, Ștefan promitea regelui că va merge la Colomeea, ca să depună actul de omagiu, dacă evenimentele i-o vor îngădui. În august, Matei Corvin pătrundea cu trupele sale în Austria. Desolidarizarea regelui Ungariei de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cei doi regi să facă pacea și să-și unească forțele contra păgânilor „cari voiesc să-și întinză domnia lor peste toată creștinitatea”. Spre sfârșitul anului 1478, Cazimir îl trimitea în Moldova pe Dobieslaw Bieszowski, domnul Belzului, ca să ceară domnului jurământul de credință. La 22 ianuarie 1479, din Cetatea Nouă, de la târgul Romanului, Ștefan cel Mare făgăduia că-i va jura credință regelui, după vechiul obicei, împreună cu toți boierii săi, „la ziua pe care măria sa ne-o va arăta prin solii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]