6,501 matches
-
un proces echitabil și într-un termen rezonabil. ... Articolul 3 (1) Activitatea avocatului se realizează prin: ... a) consultații și cereri cu caracter juridic; ... b) asistență și reprezentare juridică în fața instanțelor judecătorești, a organelor de urmărire penală, a autorităților cu atribuții jurisdicționale, a notarilor publici și a executorilor judecătorești, a organelor administrației publice și a instituțiilor, precum și a altor persoane juridice, în condițiile legii; ... c) redactarea de acte juridice, atestarea identității părților, a conținutului și a datei actelor prezentate spre autentificare; ... d
LEGE nr. 51 din 7 iunie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235980_a_237309]
-
N.B.R. ... (3) Avocatul străin poate exercita profesia de avocat în România, la alegere, în cadrul uneia dintre formele de organizare prevăzute la art. 5. ... (4) Avocatul străin nu poate pune concluzii orale sau scrise în fața instanțelor judecătorești și a celorlalte organe jurisdicționale și judiciare, cu excepția celor de arbitraj internațional. ... (5) Onorariile cuvenite avocatului străin se vor înregistra și se vor plăti integral în România. ... (6) Avocatul străin care exercită profesia în România este obligat să se înscrie în tabloul special ținut de
LEGE nr. 51 din 7 iunie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235980_a_237309]
-
în orice domenii, își încetează de drept activitatea. Continuarea unor asemenea activități constituie infracțiune și se pedepsește potrivit legii penale. (2) De asemenea, la data intrării în vigoare a prezentei legi încetează de drept efectele oricărui act normativ, administrativ sau jurisdicțional prin care au fost recunoscute ori încuviințate activități de consultanță, reprezentare și asistență juridică contrare dispozițiilor prezentei legi. ... (3) Prevederile alin. (1) și (2) nu se aplică profesiei de consilier juridic, care va fi exercitată potrivit dispozițiilor Legii nr. 514
LEGE nr. 51 din 7 iunie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235980_a_237309]
-
procedură civilă nu sunt aplicabile. (3) Contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege. ... (4) Contestația se introduce la instanța judecătorească competentă și se judecă în procedură de urgență. ... Articolul 173 Termen de contestare (1) Contestația se poate face în termen
CODUL DE PROCEDURĂ FISCALĂ din 24 decembrie 2003 (**republicat**)(*actualizat*) ( Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236910_a_238239]
-
sa și potrivit normelor și principiilor dreptului internațional, drepturi suverane și jurisdicție; ... b) termenul "Regat al Arabiei Saudite" înseamnă teritoriul Regatului Arabiei Saudite care include de asemenea zona din afara apelor teritoriale unde Regatul Arabiei Saudite își exercită drepturile suverane și jurisdicționale asupra apelor sale, fundului mării, subsolului și resurselor naturale în virtutea legislației sale și dreptului internațional; ... c) expresiile "un stat contractant" și "celălalt stat contractant" înseamnă România sau Regatul Arabiei Saudite, după cum cere contextul; ... d) termenul "persoană" include o persoană fizică
CONVENŢIE din 26 aprilie 2011 între Guvernul României şi Guvernul Regatului Arabiei Saudite pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237671_a_239000]
-
DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007. Articolul 4 Principiile de acordare a titlurilor de participare la fond sunt următoarele: a) acordarea unor despăgubiri juste și echitabile în raport cu practica jurisdicțională interna și internaționala având ca obiect cauze prin care s-au stabilit despăgubiri pentru imobile preluate în mod abuziv de statul român; ... b) neplafonarea prin lege a despăgubirilor acordate conform prevederilor prezentei legi. ... Articolul 5 (1) Titlurile de despăgubire au
LEGE nr. 247 din 19 iulie 2005 (*actualizată*) privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236068_a_237397]
-
specialitate juridică prevăzut la art. 86 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcțiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justiție, judecător financiar, judecător financiar inspector, procuror financiar și consilier în secția jurisdicțională a Curții de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridică prevăzut la art. 86 alin. (1), precum și perioada în care a fost avocat, notar, asistent judiciar, jurisconsult, consilier juridic sau a îndeplinit funcții de specialitate juridică
LEGE nr. 247 din 19 iulie 2005 (*actualizată*) privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236068_a_237397]
-
OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 1659 Debitorul obligat a da siguranță trebuie să prezinte o persoană capabilă de a contracta, care să posede avere îndestula spre a garanta o obligație, si care să aibă domiciliul în teritoriul jurisdicțional al tribunalului județean, la care trebuie să se dea.*) --------- *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236168_a_237497]
-
iunie 2011. Articolul 1664 Fidejusorul care cere discuția trebuie să indice creditorului averea debitorului principal și să anticipeze spezele cuviincioase pentru punerea în lucrare a executării. Nu se va ține în seamă arătarea bunurilor debitorului principal situate afară din teritoriul jurisdicțional al tribunalului județean în care trebuie să se efectueze plata, sau a bunurilor în litigiu, ori a bunurilor deja ipotecate pentru siguranța datoriei, care nu mai sunt în posesia debitorului.*) --------- *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236168_a_237497]
-
paragraful 1 din Convenția europeană a drepturilor omului; C) respectarea dreptului la un bun în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția europeană a drepturilor omului; D) principiul nediscriminării părților. A) Efectele deciziilor Curții Constituționale asupra procedurilor jurisdicționale aflate în curs de desfășurare. Prin deciziile nr. 1.358 din 21 octombrie 2010 și nr. 1.360 din 21 octombrie 2010 (publicate în Monitorul Oficial al României nr. 761 din 15 noiembrie 2010) Curtea Constituțională a admis excepția de
DECIZIE nr. 12 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la existenţa unei divergenţe jurisprudenţiale determinate de efectele deciziilor Curţii Constituţionale , prin care s-a constatat neconstituţionalitatea art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236358_a_237687]
-
în timp, aceste efecte. a) Sub primul aspect - natura juridică a efectelor deciziilor Curții Constituționale - deși nu poate fi vorba de o abrogare propriu-zisă a textului de lege, pentru că cel care intervine nu este legiuitorul însuși, emitentul actului, ci organul jurisdicțional, sesizat la un moment dat cu cenzura de neconstituționalitate, consecințele declarării caracterului neconstituțional sunt similare celor produse de abrogare, în sensul că actul normativ încetează să mai aibă existență juridică și deci să mai constituie temei al pretențiilor în justiție
DECIZIE nr. 12 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la existenţa unei divergenţe jurisprudenţiale determinate de efectele deciziilor Curţii Constituţionale , prin care s-a constatat neconstituţionalitatea art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236358_a_237687]
-
referitor la problema analizată, în care este vorba de situații juridice în curs de constituire (facta pendentia) în temeiul Legii nr. 221/2009 - având în vedere că dreptul la acțiune pentru a obține reparația prevăzută de lege este supus evaluării jurisdicționale - că acestea sunt sub incidența efectelor deciziilor Curții Constituționale, care sunt de imediată și generală aplicare. Nu se poate spune că, fiind promovată acțiunea la un moment la care era în vigoare art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea
DECIZIE nr. 12 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la existenţa unei divergenţe jurisprudenţiale determinate de efectele deciziilor Curţii Constituţionale , prin care s-a constatat neconstituţionalitatea art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236358_a_237687]
-
ipoteza analizată, despre pretinse drepturi de creanță, a căror concretizare (sub aspectul titularului, căruia trebuie să i se verifice calitatea de condamnat politic, și al întinderii dreptului, în funcție de mai multe criterii prevăzute de lege) se poate realiza numai în urma verificărilor jurisdicționale realizate de instanță. Or, la momentul la care instanța este chemată să se pronunțe asupra pretențiilor formulate, norma juridică nu mai există și nici nu poate fi considerată ca ultraactivând, în absența unei dispoziții legale exprese. În mod asemănător, în legătură cu
DECIZIE nr. 12 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la existenţa unei divergenţe jurisprudenţiale determinate de efectele deciziilor Curţii Constituţionale , prin care s-a constatat neconstituţionalitatea art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236358_a_237687]
-
intervenția Curții Constituționale nu este asimilată unei intervenții intempestive a legiuitorului, de natură să rupă echilibrul procesual, pentru că nu emitentul actului este cel care revine asupra acestuia, lipsindu-l de efecte, ci lipsirea de efecte se datorează activității unui organ jurisdicțional a cărui menire este tocmai aceea de a asigura supremația legii și de a da coerență ordinii juridice. Mai mult, trebuie observat că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, se admite că este posibilă chiar intervenția legislativului într-o
DECIZIE nr. 12 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la existenţa unei divergenţe jurisprudenţiale determinate de efectele deciziilor Curţii Constituţionale , prin care s-a constatat neconstituţionalitatea art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236358_a_237687]
-
cărui menire este tocmai aceea de a asigura supremația legii și de a da coerență ordinii juridice. Mai mult, trebuie observat că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, se admite că este posibilă chiar intervenția legislativului într-o procedură jurisdicțională aflată în curs de derulare, la care însuși statul este parte, în special atunci când procedura de control jurisdicțional "nu a atins încă faza unei audieri contradictorii a părților în proces, iar puterile publice aveau motive de interes general imperioase să
DECIZIE nr. 12 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la existenţa unei divergenţe jurisprudenţiale determinate de efectele deciziilor Curţii Constituţionale , prin care s-a constatat neconstituţionalitatea art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236358_a_237687]
-
mult, trebuie observat că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, se admite că este posibilă chiar intervenția legislativului într-o procedură jurisdicțională aflată în curs de derulare, la care însuși statul este parte, în special atunci când procedura de control jurisdicțional "nu a atins încă faza unei audieri contradictorii a părților în proces, iar puterile publice aveau motive de interes general imperioase să intervină astfel". Așadar, două ar fi rațiunile care ar justifica ingerința: 1) caracterul nedefinitiv al procedurii jurisdicționale afectate
DECIZIE nr. 12 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la existenţa unei divergenţe jurisprudenţiale determinate de efectele deciziilor Curţii Constituţionale , prin care s-a constatat neconstituţionalitatea art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236358_a_237687]
-
control jurisdicțional "nu a atins încă faza unei audieri contradictorii a părților în proces, iar puterile publice aveau motive de interes general imperioase să intervină astfel". Așadar, două ar fi rațiunile care ar justifica ingerința: 1) caracterul nedefinitiv al procedurii jurisdicționale afectate de măsura adoptată de puterile publice în sensul influențării în favoarea lor a soluției procesului; și 2) existența unui motiv de interes general imperios. Raportat la aceste considerente, care se degajă din jurisprudența instanței europene, trebuie făcută distincție după cum pronunțarea
DECIZIE nr. 12 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la existenţa unei divergenţe jurisprudenţiale determinate de efectele deciziilor Curţii Constituţionale , prin care s-a constatat neconstituţionalitatea art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236358_a_237687]
-
interes general imperios. Raportat la aceste considerente, care se degajă din jurisprudența instanței europene, trebuie făcută distincție după cum pronunțarea deciziei a avut loc înainte de soluționarea cu caracter definitiv a procedurii judiciare sau, dimpotrivă, ulterior acestui moment. În ceea ce privește legitimitatea demersului organului jurisdicțional constituțional, ea decurge din atribuțiile pe care le are conform legii și Constituției, iar motivul de ordin general imperios transpare din motivarea deciziei Curții Constituționale (înlăturarea unor situații de incoerență și instabilitate, a unei duble reglementări în aceeași materie). Așadar
DECIZIE nr. 12 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la existenţa unei divergenţe jurisprudenţiale determinate de efectele deciziilor Curţii Constituţionale , prin care s-a constatat neconstituţionalitatea art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236358_a_237687]
-
mecanism democratic, de reglare a viciilor unor acte normative, să fie astfel înlăturat. Continuând să aplice o normă de drept inexistentă din punct de vedere juridic (ale cărei efecte au încetat), judecătorul nu mai este cantonat în exercițiul funcției sale jurisdicționale, ci și-o depășește, arogându-și puteri pe care nici dreptul intern și nici normele convenționale europene nu i le legitimează. C) Respectarea dreptului la un bun în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția europeană a
DECIZIE nr. 12 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la existenţa unei divergenţe jurisprudenţiale determinate de efectele deciziilor Curţii Constituţionale , prin care s-a constatat neconstituţionalitatea art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236358_a_237687]
-
de creanță în favoarea anumitor categorii de persoane (foști condamnați politic). Aceste drepturi de creanță sunt însă condiționale, pentru că ele depind, în existența lor juridică, de verificarea de către instanță a calității de creditor și de stabilirea întinderii lor de către același organ jurisdicțional. Sub acest aspect, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că o creanță de restituire este "o creanță sub condiție" atunci când "problema întrunirii condițiilor legale ar trebui rezolvată în cadrul procedurii judiciare și administrative promovate". De aceea, "la
DECIZIE nr. 12 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la existenţa unei divergenţe jurisprudenţiale determinate de efectele deciziilor Curţii Constituţionale , prin care s-a constatat neconstituţionalitatea art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236358_a_237687]
-
o bază suficientă în dreptul intern care să contureze noțiunea de "speranță legitimă," iar nu de simplă speranță în valorificarea unui drept de creanță, și pentru că norma legală nu ducea, în sine, la dobândirea dreptului, ci era nevoie de verificarea organului jurisdicțional. În concluzie, se poate afirma că există un bun susceptibil de protecția art. 1 din Protocolul nr. 1 numai în măsura în care la data pronunțării deciziei Curții Constituționale exista o hotărâre definitivă care să fi confirmat dreptul reclamantului. Aprecierea în acest sens
DECIZIE nr. 12 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la existenţa unei divergenţe jurisprudenţiale determinate de efectele deciziilor Curţii Constituţionale , prin care s-a constatat neconstituţionalitatea art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236358_a_237687]
-
și nr. 1.360 din 21 octombrie 2010 ale Curții Constituționale nu pot fi ignorate și ele trebuie să își găsească aplicabilitatea asupra raporturilor juridice aflate în curs de desfășurare. Totuși, pentru a nu se aduce atingere unui drept statuat jurisdicțional definitiv, incidența deciziilor menționate nu va fi recunoscută în faza procesuală a recursului, unde nu mai are loc o devoluare a fondului pentru stabilirea faptelor, ci controlul se limitează la verificarea bazei legale de la momentul pronunțării hotărârii. Pentru considerentele arătate
DECIZIE nr. 12 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la existenţa unei divergenţe jurisprudenţiale determinate de efectele deciziilor Curţii Constituţionale , prin care s-a constatat neconstituţionalitatea art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236358_a_237687]
-
nu conțin norme contrare liberului acces la justiție și nici exercitării dreptului la un proces echitabil. Totodată, Curtea a reținut că procedura de constatare și sancționare a contravențiilor de către agentul constatator reprezintă o etapă administrativă, aceasta fiind urmată de cea jurisdicțională, declanșată prin acțiunea judiciară a părții vătămate și în cadrul căreia ea își poate formula apărările și exercită garanțiile și drepturile procesuale specifice unui proces echitabil, pretinsele "abuzuri de drept" fiind supuse controlului de legalitate și temeinicie al instanței. Nici dispozițiile
DECIZIE nr. 1.123 din 8 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1), art. 28, art. 32 şi art. 35 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236435_a_237764]
-
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene; 10. în cadrul procedurii prevăzute la art. 256 alin. (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene; 11. în cadrul procedurii prevăzute la art. 256 alin. (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene; k) reprezintă România în procedurile jurisdicționale înaintea Curții de Justiție a Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS); ... l) coordonează și monitorizează, potrivit legii, îndeplinirea obligațiilor care decurg din calitatea României de stat membru al Uniunii Europene, inclusiv a prevederilor Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană
DECIZIE nr. 111 din 29 septembrie 2011 privind numirea domnului Bogdan Mănoiu în funcţia de secretar de stat la Ministerul Afacerilor Europene. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235531_a_236860]
-
în scopul ocrotirii și apărării drepturilor și intereselor legitime ale acestuia. §2. Asistarea și reprezentarea clienților Articolul 91 (1) În condițiile legii avocatul asigură asistență și reprezentare juridică în fața instanțelor judecătorești, a organelor de urmărire penală, a autorităților cu atribuții jurisdicționale, a notarilor publici și a executorilor judecătorești, a organelor administrației publice, a instituțiilor și a altor persoane juridice, pentru apărarea și reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale persoanelor. ... (2) Asistarea și reprezentarea clientului cuprinde
STATUTUL PROFESIEI DE AVOCAT din 13 ianuarie 2005 (*actualizat*) (actualizat până la data de 15 septembrie 2011*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235117_a_236446]