5,763 matches
-
plecasem acasă și mă ocupasem de mobilizarea carelor și a elevilor. Scosesem elevii la adunat spice și atelajele (carele) la adunat baloții de paie. Eram mândră de activitatea din ziua aceea și convinsă că mi-am îndeplinit toate sarcinile. Așteptam laudele șefilor. Ce-i cu mata în halul ăsta, unde te trezești tovarășa, la plajă? Nu vezi că bărbații, în loc să fie atenți la muncă, se uită la dumneata cât de goală ești? 70 E vară, tovarășa secretară, și eu nu văd
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
să-și cumpere diplomă de absolvire a liceului și de bacalaureat. 141 MESE ÎMBELȘUGATE ȘI PORTBAGAJE PLINE Peste câteva zile era ședință de comitet. Împreună cu „prietena mea”, contabila Pungă, lucram la pregătirea materialelor pentru ședință. Introducerea politică, adică partea cu laudele adresate lui Nicolae Ceaușescu, urma să fie scrisă de către secretarul Țăpoi, pe care îl așteptam după prânz. Sunase încă de dimineață pentru a-mi spune că vine pe la prânz și că va lua masa în sat. Comandase borș de găină
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
anul marii cotituri", 1964, și pe această "linie" mă înscriam în cerințele vremii, iar la "domiciliu", respectiv în apartamentul deținut "la comun" în Baltă Albă, împreună cu doi colegi diplomați, unul divorțat și altul necăsătorit, aceștia nu aveau decât cuvinte de laudă la adresa "familiei Săvescu", ei beneficiind gratuit de frigiderul și aragazul meu, ca și de serviciile de curățenie "în spațiile comune" asigurate zilnic, cu meticulozitate și dedicație, de "tovarășa Săvescu". Ca atare, una peste alta, puteam să zic și eu ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
se depene amintiri și după ce s-au făcut prezentările și s-a spus cum stau cu viața, dragostea, Dan a fost invitat să cânte și a cântat aria „Carmen” după ce s-a mai servit câteo dulceață de cireșe amare, aducând laudele cuvenite gazdei, s au purtat discuții, după care a mai cântat câte ceva din opera „Don Giovani”, anunțâdu-ne că din stagiunea din toamnă va cânta la Opera Română din București și speră că va face turnee în străinătate. A fost o
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
se depene amintiri și după ce s-au făcut prezentările și s-a spus cum stau cu viața, dragostea, Dan a fost invitat să cânte și a cântat aria „Carmen” după ce s-a mai servit câteo dulceață de cireșe amare, aducând laudele cuvenite gazdei, s au purtat discuții, după care a mai cântat câte ceva din opera „Don Giovani”, anunțâdu-ne că din stagiunea din toamnă va cânta la Opera Română din București și speră că va face turnee în străinătate. A fost o
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
nu unei tranzacții obișnuite; "moral este să-l furi", să nu-l lași în semiumbra în care este acum, mai mult ascuns decât expus; și să-i vină în minte unui colecționar zelos să-l transforme într-un obiect de laudă. Toate operele de artă trec dincolo de pagină, ies din scenă, depășesc rama și, dacă au vigoare, te duc cine știe unde; te dibuiesc, de fapt, oriunde te afli. Pe mine m-a ajuns aici, în Țicău, Balcicul în zăpezi. Simt tristețea acelui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
revenire în Stulpicani a Mitropolitului Nicolae Nectarie Cotlarciuc, sârguitor slujbaș al bisericii noastre. Nectarie și criticii săi O personalitate se bucură de aprecieri din partea contemporanilor dar mai ales, așa cum este și normal și cum a fost dintotdeauna, cuvintele de laudă vin de cele mai multe ori post - mortem, când amintirea celui ce ne părăsește este încă vie și când, cu diferite ocazii, se comemorează cel care, cândva însuflețea tot ceea ce îl înconjura și se întipărea în mintea contemporanilor. Același lucru se întâmplă
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
și se întipărea în mintea contemporanilor. Același lucru se întâmplă și cu mitropolitul Nectarie Cotlarciuc, care lasă urmașilor săi adâncă durere în suflet odată cu moartea lui, iar pe buzele celor care l-au cunoscut și l-au apreciat, cuvinte de laudă și de adânc omagiu. Apreciat de contemporani drept unul din românii cei mai reprezentativi ai Bucovinei, Nectarie Cotlarciuc a luat parte activă la mai toate manifestările de anvergură ale spiritualității poporului din care s-a ridicat și s-a afirmat
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
la Drăgoiești. Pentru a înțelege mai ușor în ce mod și-a desfășurat activitatea în Bucovina, sau mai bine zis, cum era văzută lucrarea pe care mitropolitul Nectarie o face în eparhie, este suficient a reda câteva din cuvintele de laudă pe care le aduce redacția „Cuvântul preoțesc” la împlinirea a zece ani de păstorire: „Acum zece ani, într-o epocă de fundamentale reforme, când s-au făcut îndreptarea calendarului, s-au alcătuit legea și statutul de organizare al bisericii noastre
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
repetate ce mi-au fost date de profesorii seminarului episcopal. Acum începeam să înțeleg de ce Dumnezeu mă alesese tocmai pe mine ca să-și realizeze Opera. „A privit la umilința roabei sale“, așa a răspuns Preasfânta Fecioară Maria la salutul de laudă al verișoarei sale Elisabeta. Iar Dumnezeu, dintre atâția preoți valizi, culți și zeloși din clasa mea și, aș spune din toată dieceza de Verona, a vrut să mă aleagă tocmai pe mine, „agerime puțină, bolnăvicios, vocație îndoielnică“! (erau judecățile aspre
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
lungii vieți a lui don Giovanni Calabria, judecata lui Dumnezeu asupra preotului se va manifesta prin vocea unanimă a poporului: «A murit un sfânt!». Dar și ierarhia bisericească, de la papa până la cardinali și episcopi, va înălța o aclamație corală de laudă lui Dumnezeu pentru că a dăruit Bisericii zilelor noastre un mare sfânt, un «far luminos în Biserica lui Dumnezeu». Prima sfântă Liturghie E 15 august 1901, sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. Frumoasa biserică San Lorenzo freamătă de popor în sărbătoare. Pe altar
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
urmat, în timpul cărora trupul a rămas expus publicului, pare de necrezut. O febră paroxistică a lovit acea lume sărmană. Chiar și acei enoriași, care cândva se arătaseră ostili sau indiferenți, s-au lăsat implicați în durerea generală. O litanie de laude și de fapte a fost descrisă în fața trupului, de parcă se celebra o purificare colectivă. Toți simțeau nevoia să facă publice beneficiile primite. În ziua înmormântării sale acel furnicar uman a rămas pietrificat în durere și în plâns. Nenumăratele forțe de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de o situație spirituală mai bună... Constatând aceasta. Mi s-a înfățișat o problemă de conștiință dacă dieceza noastră nu ar trebui să facă ceva... Nu este un sentiment de orgoliu cel care ne împinge, ci de recunoștință și de laudă adusă Domnului. În dieceza noastră există o abundență de vocații, atât la starea ecleziastică cât și la cea religioasă... Am putea aduce un serviciu optim Bisericii dacă am oferi preoți bine pregătiți pentru diecezele care au mai multă nevoie. Până
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
să facă potolească suferința și să contribuie la o moarte liniștită... Salvarea unei vieți e prelungirea unei existențe!... Un om care trăiește, chiar și câteva minute în plus, poate să facă binele; iar, prin bine, îi aduce lui Dumnezeu o laudă mai mare decât toate creaturile inconștiente de-a lungul veacurilor. Să ne gândim ce merit are un medic atunci când reușește să prelungească și să înmulțească viețile omenești. „Veniți binecuvântaților, pentru că eram bolnav și voi ați venit să mă vizitați“, spune
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
textului Constituțiilor pentru a-i aduce, eventual, modificările care ar reflecta cel mai bine finalitățile proprii și specifice Institutului». El însuși s-a oferit să ducă la bun sfârșit aprobarea Constituțiilor și să-l adauge la Decretum Laudis (Decretul de laudă) din partea Congregației Religioșilor. Din păcate, datorită nenumăratelor responsabilități ale abatelui, revizuirea înainta cu încetinitorul. Și așa s-a ajuns în luna iunie 1943. Vizitatorul Apostolic a ajuns în final la Verona și a consemnat noua redactare a Constituțiilor. Această schemă
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
cînd, de fapt, era doar riscantă și nu ducea nicăieri. Italia fascistă, de care se revendica sus și tare făcînd caz de sentimentele sale de admirație, îl răsplătea cu articole elogioase în presa și mesaje personale din partea Ducelui, pline de laude nemăsurate al căror miros de tămîie îl amețea pe Mareșal. Invitat de Mussolini, a aplecat într-o călătorie prin Italia în cursul căreia manifestările spectaculoase ale cămășilor negre, și propaganda făcută de ziarele din marile orașe pe unde trecea, au
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
oricare altul acest răspuns grav ar fi fost hotărîtor. Dar interlocutorul meu nu mai avea pic de rușine, a înghițit și asta, cramponîndu-se de post, iar în timpul celor 14 luni cît am lucrat în minister, venea să mă tămîieze cu laudele sale de fiecare dată cînd luam cuvîntul la tribuna parlamentară... La palatul Chigi, colegii diplomatului în chestiune au fost cu siguranță foarte decepționați că talentele sale de acrobat l-au salvat dintr-o poziție ce părea disperată, justificînd speranțele lor
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
eu să mă apăr în acest din urmă caz, dar N. Manolescu nu se mai arată câtuși de puțin antisemit; de câtva timp încoace, a căzut chiar în extrema cealaltă - în revista lui e plin de scriitori evrei ori de laude la adresa poporului ales... Degeaba mă apăr eu, profesoarele și ceilalți admiratori ai marelui critic se uită la mine cu ochi răi. De când mă războiesc cu directorul României literare nimeni nu-mi mai citește romanele (care oricum nu prea se găsesc
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
și cronici literare publicate în periodicele literare ale vremii, din 1968 până în 1983. Recunosc că nu le-am citit. Iar toate aceste date biografice le-am găsit în volumul Sub zodia proletcultismului, publicat la Editura Humanitas. Gabriel Liiceanu merită toate laudele pentru acest gest de curaj (poate că nu și-a dat prea bine seama ce face!...) și de probitate intelectuală. A participat și Marin Nițescu la impunerea faimosului canon? „Recunosc că mi-a lipsit talentul adaptabilității, din care cauză nu
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
după ce s-a întors din sud-vest. Ești obsedat. Chiar ăsta e cuvântul: obsedat. Nu se poate chiar așa! Avea dreptate. Îmi venea să intru în pământ de rușine. De ce mă ocup eu de băiatul ăsta care nu merită nici atâtea laude, nici atâtea invective? Un critic oarecare, umflat cu pompa din motive care mie îmi scapă. S-ar putea ca tocmai încrâncenarea mea să-l salveze pentru posteritate. — Acum devii tu megaloman! mă trage Pastenague de mânecă, dar cine mă mai
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
aș fi vrut să-mi petrec o dimineață la pescuit, calmul și frumusețea acestui loc răsfățat de natură și de care, până la Revoluție, nu se bucurau decât câțiva privilegiați în frunte cu Marele Tartor... Pe când acum... Și am continuat cu laudele până ce-am observat că prietenii mă priveau cam ciudat. Se uitau la mine ca la unul care a luat-o razna și nu știau cum să-l aducă, fără să-l jignească, înapoi la realitate. Zâmbeau și, din când în
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
fie oportunist. Cu Nichita Stănescu s-a petrecut același lucru. Și a fost mult mai oportunist decât Breban, care, în ce-a scris, n-a prea făcut concesii. Pe când Nichita a închinat poezii Partidului și a redactat nenumărate articole de laudă. Asta i-a permis nu numai să aibă o operă cu îndrăzneli estetice acceptate, dar le-a îngăduit și criticilor să i-o ridice în slăvi. La fel s-a întâmplat și cu Marin Preda. Pe când Dimov, după părerea mea
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
de drum le trebuie un antrenor la fel de flămînd de glorie ca și ei. În afară de două implanturi afro, Fane Stoica are la dispoziție același material genetic la fel ca predecesorii săi. A venit cu niște pulstestere din Germania, cu încurajări și laude în locul sudalmelor și al pumnilor trași chiar pe teren, în văzul lumii. Asta s-ar putea să fie unsoarea ideală. La 20 de ani, poți să alergi, știi să driblezi, îți trebuie doar puțin curaj să bagi alunecare la Dănciulescu
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
decisiv. Pînă în clipa critică, Steaua avusese o existență peste așteptări, iar după trecerea ei, a încercat să alunge, prin semne evidente de viață, ideea de tragedie antică. O manieră surprinzătoare, atipică pentru români și, pe cale de consecință, demnă de laudă, ca orice însușire care nu ne-a fost transmisă în mod ereditar. Există viață după autogol, așa cum a existat și înainte de el. Iar Liga Campionilor e un peisaj atît de vital, încît pur și simplu nu-i poate cuprinde între
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
să întâmpine sosirea mesianică a fost: Osana! Bine este cuvântat cel ce vine în numele Domnului! Sensul termenului Osana a cunoscut în paradigma rostirii aramaice, evoluția de la statutul de formulă prin care era solicitat ajutorul Divinității la cel de pronunțare a laudei, a prea-măririi, a slăvirii Divinității. Pe lângă cei care erau motivați și îndemnați să exclame acest cuvânt din motivații strict mundane, cum ar fi cele social-politice, au existat, desigur, și participanți care credeau în sosirea unui eliberator din negura decadenței spirituale
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]