4,823 matches
-
acronimul pentru ( Association Internaționale de Linguistique Appliquée sau Internațional Association of Applied Linguistics). AILA este federația internaționnală a asociațiilor naționale sau regionale de lingvistică aplicată. AILA dispune de peste 8 000 de membri în toată lumea care activează în calitate de cercetători în domeniul lingvisticii aplicate. Lingvistică aplicată este un domeniu de cercetare intredisciplinar care se ocupă cu problemele practice ale limbii și comunicării ce pot fi identificate, analizate și rezolvate prin aplicarea teoriilor, metodelor și rezultatelor lingvistice existente sau prin dezvoltarea unor noi teorii
Asociația Internațională de Lingvistică Aplicată () [Corola-website/Science/309832_a_311161]
-
Association Internaționale de Linguistique Appliquée sau Internațional Association of Applied Linguistics). AILA este federația internaționnală a asociațiilor naționale sau regionale de lingvistică aplicată. AILA dispune de peste 8 000 de membri în toată lumea care activează în calitate de cercetători în domeniul lingvisticii aplicate. Lingvistică aplicată este un domeniu de cercetare intredisciplinar care se ocupă cu problemele practice ale limbii și comunicării ce pot fi identificate, analizate și rezolvate prin aplicarea teoriilor, metodelor și rezultatelor lingvistice existente sau prin dezvoltarea unor noi teorii și metode
Asociația Internațională de Lingvistică Aplicată () [Corola-website/Science/309832_a_311161]
-
aplicată este un domeniu de cercetare intredisciplinar care se ocupă cu problemele practice ale limbii și comunicării ce pot fi identificate, analizate și rezolvate prin aplicarea teoriilor, metodelor și rezultatelor lingvistice existente sau prin dezvoltarea unor noi teorii și metode. Lingvistică aplicată diferă de lingvistică în general analizarea problemelor practice legate de limbă și comunicare care pot fi găsite în viața de zi cu zi. Lingvistică aplicată are de a face cu compenența comunicativa a indivizilor în timpul învățării limbii materne sau
Asociația Internațională de Lingvistică Aplicată () [Corola-website/Science/309832_a_311161]
-
de cercetare intredisciplinar care se ocupă cu problemele practice ale limbii și comunicării ce pot fi identificate, analizate și rezolvate prin aplicarea teoriilor, metodelor și rezultatelor lingvistice existente sau prin dezvoltarea unor noi teorii și metode. Lingvistică aplicată diferă de lingvistică în general analizarea problemelor practice legate de limbă și comunicare care pot fi găsite în viața de zi cu zi. Lingvistică aplicată are de a face cu compenența comunicativa a indivizilor în timpul învățării limbii materne sau a primei limbi străine
Asociația Internațională de Lingvistică Aplicată () [Corola-website/Science/309832_a_311161]
-
aplicarea teoriilor, metodelor și rezultatelor lingvistice existente sau prin dezvoltarea unor noi teorii și metode. Lingvistică aplicată diferă de lingvistică în general analizarea problemelor practice legate de limbă și comunicare care pot fi găsite în viața de zi cu zi. Lingvistică aplicată are de a face cu compenența comunicativa a indivizilor în timpul învățării limbii materne sau a primei limbi străine, sau cu problemele de limbă și comunicare dintre societățile umane cum ar fi cele legate de variațiile lingvistice, discriminarea lingvistică, multilingualismul
Asociația Internațională de Lingvistică Aplicată () [Corola-website/Science/309832_a_311161]
-
care nu amintește de onomatopee, și în alt subcapitol cuvintele (verbe, substantive) onomatopeice, în care pomenește în treacăt de „interjecții onomatopeice”. A. Jászó 2007 tratează separat interjecția și onomatopeea ca pe două categorii de cuvinte propoziții. Într-un dicționar de lingvistică precum Bussmann 1998, se afirmă că „interjecțiile au adesea caracteristici onomatopeice”, dar onomatopeea nu este definită ca o categorie a interjecției. Nici la Dubois 2002 onomatopeea nu apare ca o categorie a interjecției, dar în articolul „"interjection"” se afirmă că
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
d. 10 noiembrie 2007), a fost un filolog, lexicolog și lingvist român basarabean, unul din membrii titular al Academiei de Științe a Moldovei, specialitatea lingvistică romanică (în special română) și slavă (în special rusă), cercetător știintific principal în cadrul Institutului de Lingvistică de pe lîngă Academia de Științe a Moldovei. Este fondator al școlii moldovenești de lexicologie și semantică lingvistică. A studiat gramatica, lexicologia, lexicografia, stilistica, istoria limbii, cultura vorbirii limbii române, semantica generală, lingvistica teoretică, romanistica, slavistica, lingvistica comparată, sociolingvistica. Președinte al
Silviu Berejan () [Corola-website/Science/309494_a_310823]
-
special rusă), cercetător știintific principal în cadrul Institutului de Lingvistică de pe lîngă Academia de Științe a Moldovei. Este fondator al școlii moldovenești de lexicologie și semantică lingvistică. A studiat gramatica, lexicologia, lexicografia, stilistica, istoria limbii, cultura vorbirii limbii române, semantica generală, lingvistica teoretică, romanistica, slavistica, lingvistica comparată, sociolingvistica. Președinte al Consiliului științific specializat pentru conferirea gradelor științifice de doctor și doctor habilitat în filologie (1988-1991), președinte al Comisiei de Expertiză a Consiliului Național de Acreditare și Atestare al Republicii Moldova (din 1992). A
Silviu Berejan () [Corola-website/Science/309494_a_310823]
-
principal în cadrul Institutului de Lingvistică de pe lîngă Academia de Științe a Moldovei. Este fondator al școlii moldovenești de lexicologie și semantică lingvistică. A studiat gramatica, lexicologia, lexicografia, stilistica, istoria limbii, cultura vorbirii limbii române, semantica generală, lingvistica teoretică, romanistica, slavistica, lingvistica comparată, sociolingvistica. Președinte al Consiliului științific specializat pentru conferirea gradelor științifice de doctor și doctor habilitat în filologie (1988-1991), președinte al Comisiei de Expertiză a Consiliului Național de Acreditare și Atestare al Republicii Moldova (din 1992). A pregătit 16 doctori și
Silviu Berejan () [Corola-website/Science/309494_a_310823]
-
comunicări la cca 200 de conferințe științifice naționale și internaționale (în Rusia, România, Ucraina, Georgia, Germania, Ungaria, Franța, Italia, Spania, Polonia, Cehia, Slovacia, Austria, Canada ș.a.). A fost secretar de redacție (1958-1988) și redactor-șef (din 1989) al Revistei de lingvistică și știință literară, membru (din 1992) al Comitetului Internațional de patronaj al Atlasului Lingvistic Romanic (ALir) (Grenoble, Franta), membru al Comitetului Internațional al Slaviștilor, membru al Comisiei Interdepartamentale pentru limba de stat și grafia latină. Doctor Honoris Causa al Universității
Silviu Berejan () [Corola-website/Science/309494_a_310823]
-
Atlasului Lingvistic Romanic (ALir) (Grenoble, Franta), membru al Comitetului Internațional al Slaviștilor, membru al Comisiei Interdepartamentale pentru limba de stat și grafia latină. Doctor Honoris Causa al Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți, membru de onoare al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan” al Academiei Române, laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova, laureat al Premiului Prezidiului A.Ș.M., „Eminent al Învățămîntului Public”, premiant al Academiei Româno-Americane, decorat cu „Ordinul Republicii” și cu Medalia A.Ș.M. „D. Cantemir”. Autor a
Silviu Berejan () [Corola-website/Science/309494_a_310823]
-
În lingvistică, termenul „diasistem” are mai multe accepțiuni mai mult sau mai puțin largi. A fost propus în 1954 de lingvistul structuralist american Uriel Weinreich în încercarea de a aplica metodele structuraliste în dialectologie. El definește diasistemul ca un sistem ce poate
Diasistem () [Corola-website/Science/304983_a_306312]
-
sociale, sociolecte), context (varietăți situaționale sau stilistice) și sex (varietăți diagenice). În dialectologia actuală, noțiunea de diasistem s-a extins și dincolo de limitele unei limbi "ausbau" sau standard, putând cuprinde mai multe asemenea limbi care, din punctul de vedere al lingvisticii comparative, formează o singură limbă "abstand". Exemple de diasisteme formate din limbi standard:
Diasistem () [Corola-website/Science/304983_a_306312]
-
numite izoglose, numai pe baza unor elemente de limbă, adică trăsături fonetice, lexicale, gramaticale diferite. Când variantele lingvistice înrudite dintr-o arie geografică formează un continuum, distribuția lor este marcată de o relație directă, monotonă, între distanța geografică și cea lingvistică. Calitatea continuității între dialecte poate fi influențată de existența limbilor standard. Un exemplu tipic de continuum dialectal este cel numit "Klevelandish" în starea sa originară, care se întinde în partea de nord a ariei de cele două părți ale frontierei
Continuum dialectal () [Corola-website/Science/304980_a_306309]
-
limbi elaborată prin activități conștiente de normare, cu scopul de a servi drept mijloc de comunicare comun utilizatorilor acelei limbi, care folosesc eventual și alte varietăți ale acesteia. În mod tradițional se numește și „limbă comună”. Spre deosebire de atitudinea actuală a lingvisticii, care nu emite judecăți de valoare despre diferitele varietăți ale limbii, în mod tradițional varietatea standard este considerată mai corectă și mai acceptabilă decât alte varietăți, o varietate prestigioasă, a cărei folosire este chiar și o măsură a gradului de
Limbă standard () [Corola-website/Science/304982_a_306311]
-
pe baza unui dialect dintr-un continuum dialectal. Prin aceasta idiomul respectiv primește statutul de limbă, considerată astfel din motive extralingvistice. Exemplul clasic pentru aceasta este cel al limbilor germană și olandeză care fac parte din punctul de vedere al lingvisticii comparative din continuumul germanic de vest, și pentru care s-au elaborat varietăți standard în urma despărțirii în state aparte. Cazurile de acest fel sunt relativ numeroase (vezi articolul Diasistem). Există limbi "abstand" care sunt numite policentrice, dat fiind că în cadrul
Limbă standard () [Corola-website/Science/304982_a_306311]
-
Universitatea Paris-Sorbona (Paris IV), unde are oficial specialitățile numite „limba și literaturi bosniace, croate, muntenegrene și sârbe (BCMS)”, admitea în 2001 noțiunea de limbă muntenegreană, precizând că aceasta ține numai de domeniul sociolingvisticii și că din punctul de vedere al lingvisticii optează pentru noțiunea de limbă sârbo-croată, uzuală în slavistica. Acțiunea de standardizare a limbii începe încă din 1997, când apare prima ortografie, apoi prima gramatică. În 2003 se înființează la Cetinje Institutul Limbii Muntenegrene și de Lingvistică, sub conducerea profesorului
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
de vedere al lingvisticii optează pentru noțiunea de limbă sârbo-croată, uzuală în slavistica. Acțiunea de standardizare a limbii începe încă din 1997, când apare prima ortografie, apoi prima gramatică. În 2003 se înființează la Cetinje Institutul Limbii Muntenegrene și de Lingvistică, sub conducerea profesorului Vojislav Nikčević, cu statut de organizație non-guvernamentală, dar sprijinită financiar de Ministerul Culturii. În 2004, guvernul modifică planul cadru din învățământ, folosind termenul „limba maternă (sârbă, muntenegreană, croată, bosniacă)” în loc de „limba sârbă”. În 2005 se ține la
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
motive această denumire nu s-a pastrat.Acest nume este caracteristic satelor catolice din Moldova. Evoluția lingvistică de la patronim la toponim urmează o cale particulară. Amintim aici: Săbaoani, Laslaoani, Ardeoani, Crăcaoani, Ghindaoani etc. Ținând seama de faptul că specialiștii în lingvistică au demonstrat că "v + a" din limba maghiară va ajunge "oa" în limba română (că în exemplul: maghiarul "avas" > romanescul Oas), consideram firească evoluția: Laslo - Laslovan - Laslaoani. în ceea ce privește originea întemeietorului satului Laslaoani, istoricii au arătat că în Moldova medievală un
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
alfabetului în care se face conversia. Ea se face în principiu caracter cu caracter și redă grafia (nu pronunțarea) cuvintelor. Se utilizează în actele notariale, de stare civilă etc., în comunicațiile poștale, precum și în lucrări de istorie, geografie, cartografie, bibliografie, lingvistică ș.a. a se face după sistemele oficiale ale limbilor supuse transliterării sau după norme naționale sau internaționale de conversie. Ea nu depinde de normele ortografice ale limbii în care se transliterează. Standardele internaționale pentru conversia sistemelor de scriere urmăresc asigurarea
Transliterare () [Corola-website/Science/306054_a_307383]
-
a curentului cunoscut mai târziu ca iudaism conservativ, unde i-a avut ca profesori pe Heinrich (Tzvi Hirsch) Graetz, Zacharia Frankel și David Rosin. În paralel, a învățat și la universitățile din Breslau și Leipzig, acordând o deosebită atenție studiului lingvisticii, studiilor biblice, limbilor orientale și romanice. În anul 1877, sub îndrumarea renumitului romanist Gustav Gröber a obținut diploma de doctor a Universității din Halle, cu o teză de lingvistică romanică - despre fonetica istorică a limbii române. În anul 1881 a
Moses Gaster () [Corola-website/Science/306052_a_307381]
-
la universitățile din Breslau și Leipzig, acordând o deosebită atenție studiului lingvisticii, studiilor biblice, limbilor orientale și romanice. În anul 1877, sub îndrumarea renumitului romanist Gustav Gröber a obținut diploma de doctor a Universității din Halle, cu o teză de lingvistică romanică - despre fonetica istorică a limbii române. În anul 1881 a fost învestit ca rabin din partea Seminarului teologic din Breslau. În anul 1878, la inițiativa profesorului Graetz, Gaster s-a alăturat Comitetului român de la Berlin, întrunit în urma războiului ruso-turc, care
Moses Gaster () [Corola-website/Science/306052_a_307381]
-
într-o școală mărginașă din cartierul Șega. În perioada 1951-1957 a fost profesoară de română și engleză la secția germană a liceului din Bistrița. După 1957 a câștigat prin concurs (cu note maxime) un post de cercetător la Institutul de Lingvistică din Cluj. Postul însă a fost repartizat unui tânăr care nu se prezentase la concurs, iar secretarul șef al secției Academiei i-a spus că „Academia nu este o instituție de binefacere pentru fiice de preot!”. A obținut în același
Livia Ana Tătaru () [Corola-website/Science/306234_a_307563]
-
publicat o versiune în română a Psalmilor. Dimitrie Cantemir, un domnitor din Moldova, a fost, fără îndoială, cea mai mare personalitate a perioadei medievale din Moldova. El a fost un prolific om de litere, cu interese în filozofie, istorie, muzică, lingvistică, etnografie și geografie. Cele mai importante lucrări ale sale, "Descriptio Moldaviae" conținând informații despre regiunea Moldova din estul României, scrisă în latină și publicată în 1769 și "Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor", o primă istorie critică a României. Dimitrie Cantemir a fost
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
În lingvistică, aspectul și modul de acțiune, pentru cel din urmă termen fiind folosit și termenul german Aktionsart, indeferent de limba lucrării de specialitate, sunt categorii gramaticale ale verbului despre care nu există unitate de vederi în gramaticile diferitelor limbi și uneori
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]