KorAP: Find »[drukola/base=local & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...183 184 185 ...564 >

14,092 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

Zeldin, născut în Soroca, fost student revoluționar în Rusia țaristă și stabilit din 1921 în România. Supravegherea sa a scos la iveală un cerc larg de relații și multe conexiuni suspecte. La 23 mai 1928, Zeldin a petrecut la un local din str. Paris împreună cu Filipciuc (caporal în armata română), Koropkin (pașaport englez), Novitzki și colonel Otopenko (fost ofițer în armata rusă, trecut în armata română și ajuns șef al Cercului de Recrutare din Odorhei). Cu acest prilej, Filipciuc i-a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
comitagii care acționau contra Iugoslaviei, așa încât guvernul de la Sofia, degrevat de alte probleme, a început să subvenționeze masiv acțiunile subversive din Dobrogea. Societatea «Dobrogea» a primit 30 de milioane de leva anual, în afară de sumele destinate pentru construcția sau întreținerea diferitelor localuri din Cadrilater, astfel că propaganda întreținută prin presa scrisă, activități culturale sau sportive a luat amploare. În urma colaborării dintre cele două mișcări revizioniste, aparent opuse, V.D.R.O. și D.R.O., rezultatele nu au încetat să apară, acestea punând în relief

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
trenuri, aflat în sarcina Direcției Poliției de Siguranță și a I.G.J., trebuia facilitat prin eliberarea unor permise de călătorie speciale, cu un tarif redus. Cooperarea D.G.P.-I.G.J.-Regia Autonomă C.F.R., atât la nivel central, dar mai ales la cel local, trebuia practicată „într-o strânsă legătură”, în primul rând prin asigurarea rapidității transmiterii datelor de interes, dar și pentru luarea măsurilor preventive sau represive. Regia Autonomă C.F.R. a primit sarcina să instaleze rețele telefonice între oficiile de gară, unitățile de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Marelui Stat Major, a decis participarea „în mod obligatoriu” a unui reprezentant la toate întrunirile Consiliului de Colaborare. Un eficient schimb de informații pe palierul contrainformativ s-a desfășurat la cumpăna anilor 1932-1933, subiectul fiind deschiderea în București a unor localuri cu specific rus sau patronate de cetățeni ruși, suspecți de apartenență la serviciile de informații sovietice. La 13 septembrie 1932, Mihail Moruzov a informat D.G.P. despre deschiderea cabaretului „Alcazar”, condus de trei emigranți ruși, Vasile Krukovski, Victor Krukovski și Ivan

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
vizibile - bani în bănci sau activități lucrative -, fapt valabil și pentru Ivan Kavura (venit în România în 1928), cei doi frați au cumpărat o vilă și o fermă în Prelungirea Măgurele nr. 31. Având în vedere sumele investite în deschiderea localului, Serviciul Secret a apreciat că „alte persoane” au investit în această afacere. Problema contrainformativă sesizată s-a referit la atragerea în acest local a funcționarilor și militarilor basarabeni „căutându-se a se exploata anumite imprudențe” în legătură cu serviciul lor, fapt pentru

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
o vilă și o fermă în Prelungirea Măgurele nr. 31. Având în vedere sumele investite în deschiderea localului, Serviciul Secret a apreciat că „alte persoane” au investit în această afacere. Problema contrainformativă sesizată s-a referit la atragerea în acest local a funcționarilor și militarilor basarabeni „căutându-se a se exploata anumite imprudențe” în legătură cu serviciul lor, fapt pentru care Mihail Moruzov a recomandat să nu se autorizeze deschiderea localului iar cei trei să fie expulzați din țară. O lună mai târziu

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
această afacere. Problema contrainformativă sesizată s-a referit la atragerea în acest local a funcționarilor și militarilor basarabeni „căutându-se a se exploata anumite imprudențe” în legătură cu serviciul lor, fapt pentru care Mihail Moruzov a recomandat să nu se autorizeze deschiderea localului iar cei trei să fie expulzați din țară. O lună mai târziu, D.P.S. a cerut Secției a II-a Informații să comunice datele de interes care să stea la baza refuzului de a deschide cabaretul „Alcazar”, întrucât, din verificările efectuate

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
la baza refuzului de a deschide cabaretul „Alcazar”, întrucât, din verificările efectuate, „nu s-a putut concretiza nimic” împotriva acestora. Peste câteva luni, la 3 aprilie 1933, Secția a II-a a întocmit o notă informativă amplă, cu referire la localurile cu specific rusesc suspecte deschise în Capitală, între care s-au numărat „Pavilion Rus” (condus de Constantin Cavura și Vladimir Gheruțki), „Alcazar” (condus de frații Krukovski și Ivan Kavura) și „Venus” (condus de Vasile Krukovski). Cercetarea lui Constantin Cavura a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
în scurt timp, împreună cu Vladimir Gheruțki, Arsenie Iogana și Avram Izrailson, a deschis un restaurant rusesc în strada dr. Râureanu nr. 6 denumit „Cavura”, ulterior „Urs”. În anul 1927 s-a despărțit de asociații săi și a deschis un alt local, în strada Corăbiei nr. 6, care a falimentat doi ani mai târziu. Tot cu faliment s-au încheiat și următoarele două afaceri, restaurantul rusesc din Sala Bizantină a Cercului Militar (1929-1930) și restaurantul hotelului „Boulevard” (1931). În asociere cu Vladimir

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
nr. 6, care a falimentat doi ani mai târziu. Tot cu faliment s-au încheiat și următoarele două afaceri, restaurantul rusesc din Sala Bizantină a Cercului Militar (1929-1930) și restaurantul hotelului „Boulevard” (1931). În asociere cu Vladimir Gheruțki a deschis localul „Pavilion Rus”, după care a luat în antrepriză restaurantul și bufetul de pe lângă Societatea de Ajutor Mutual a Evreilor Refugiați din Rusia, situat pe str. Spătarului nr. 15. Cavura a fost apreciat de cei cu care a venit în contact ca

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de salon la restaurantul rusesc „Turqoise” (str. Doamnei nr. 3) și la „Ursu” (Piața Palatului nr. 2). Împreună cu Vainbaum, în 1931, a deschis un bar-dancing sub denumirea de „Mascotte” (str. Oituz nr. 3), însă asociatul său deținuse anterior, la Constantinopol, localul „Rosa Neagră”, „suspectat” ca loc de întâlnire pentru spionii sovietici din spațiu. După despărțirea celor doi, Gheruțki a fost angajat director la restaurantul „Snagov”, unde a rămas până în septembrie 1932. Analiza activității sale a evidențiat că acesta „nutrește sentimente antiromânești

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
fost expulzat din România. Concluziile structurilor informative/contrainformative au fost convergente, în sensul că, deși exista o criză economică din cauza cărei creditele comerciale au fost reduse la minim, diferite persoane dispuneau de fonduri cu „origine suspectă”, utilizate pentru deschiderea unor localuri. Suspiciunea că aceste persoane aveau legături directe sau indirecte cu organele G.P.U., cărora le transmiteau date speculate prin indiscrețiile celor care frecventau asemenea stabilimente, a condus la propunerea de închidere a acestor localuri și supravegherea „în permanență” a conducătorilor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
origine suspectă”, utilizate pentru deschiderea unor localuri. Suspiciunea că aceste persoane aveau legături directe sau indirecte cu organele G.P.U., cărora le transmiteau date speculate prin indiscrețiile celor care frecventau asemenea stabilimente, a condus la propunerea de închidere a acestor localuri și supravegherea „în permanență” a conducătorilor, antreprenorilor sau directorilor acestora. Câțiva ani mai târziu, în 1935, la subsolul Cercului Militar s-a deschis un alt local cu specific rusesc, asupra căruia Serviciul Secret a informat conducerea Marelui Stat Major. Șeful

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
indiscrețiile celor care frecventau asemenea stabilimente, a condus la propunerea de închidere a acestor localuri și supravegherea „în permanență” a conducătorilor, antreprenorilor sau directorilor acestora. Câțiva ani mai târziu, în 1935, la subsolul Cercului Militar s-a deschis un alt local cu specific rusesc, asupra căruia Serviciul Secret a informat conducerea Marelui Stat Major. Șeful Marelui Stat Major, generalul Nicolae Samsonovici, a cerut Serviciului Secret să supravegheze localul „și în special artistele, de asemenea ofițerii ce ar frecventa barul”, pentru a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
mai târziu, în 1935, la subsolul Cercului Militar s-a deschis un alt local cu specific rusesc, asupra căruia Serviciul Secret a informat conducerea Marelui Stat Major. Șeful Marelui Stat Major, generalul Nicolae Samsonovici, a cerut Serviciului Secret să supravegheze localul „și în special artistele, de asemenea ofițerii ce ar frecventa barul”, pentru a lua măsuri de prevenire a scurgerii datelor și a protecției cadrelor militare. Prefecții au fost atenționați prin circulara nr. 53 din 12 septembrie 1936, semnată de Dumitru

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
1936, traseul de la gara Mogoșoaia (Băneasa) la Palatul Regal a fost împărțit în 11 sectoare de poliție, iar acestea au fost subîmpărțite în 22 de subsectoare de siguranță. Secția a III-a din Corpul Detectivilor a primit sarcina să supravegheze localurile din Capitală frecventate „de lume suspectă” originară din Balcani, adică bulgari, greci, albanezi, turci, sârbi și macedoneni. Printre cele 14 localuri aflate în atenție s-au numărat cafeneaua „Macedonia” din Pasajul Villacros, unde se adunau toți balcanicii, birtul economic „Frații

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
subîmpărțite în 22 de subsectoare de siguranță. Secția a III-a din Corpul Detectivilor a primit sarcina să supravegheze localurile din Capitală frecventate „de lume suspectă” originară din Balcani, adică bulgari, greci, albanezi, turci, sârbi și macedoneni. Printre cele 14 localuri aflate în atenție s-au numărat cafeneaua „Macedonia” din Pasajul Villacros, unde se adunau toți balcanicii, birtul economic „Frații Ilici” din str. Câmpineanu nr. 1, frecventat de bulgari și macedoneni, lăptăria Petre Stoianovici din str. Romană (bulgari, albanezi și sârbi

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
avut menirea de a consolida regimul monarhic prin măsuri represive, concomitent cu impunerea unor reforme social-administrative. În ultima zi a lunii martie 1938 au fost dizolvate toate partidele, mișcările și organizațiile politice, apoi, la 14 aprilie 1938, au fost închise localurile și imobilele care aparțineau partidelor. Din punct de vedere administrativ, la 14 august 1938, a fost promulgată o nouă lege, în care a apărut o nouă structură - ținutul. La nivel național au fost constituite 10 ținuturi, conduse de rezidenți regali

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
punctualitatea fiind literă de lege. În antiteză, s-a cerut renunțarea la informatorii universali sau profesioniști, preferându-se un muncitor de la „periferia” unei organizații în defavoarea unui intelectual informat din presă sau din surse subiective indirecte. Întâlnirile au fost interzise în localul Poliției, la domiciliul funcționarului sau al informatorului. Materialele scrise nu se primeau pe stradă, la domiciliu sau de la rudele informatorului, acestea fiind considerate drept „indiscreție”. Întrevederile bilaterale se efectuau în zile, locuri și la ore diferite, preferabil noaptea, pe câmp

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
sau al informatorului. Materialele scrise nu se primeau pe stradă, la domiciliu sau de la rudele informatorului, acestea fiind considerate drept „indiscreție”. Întrevederile bilaterale se efectuau în zile, locuri și la ore diferite, preferabil noaptea, pe câmp, pe șosele, decât în localuri frecventate de multă lume. După întâlnire - „când amintirea e încă proaspătă” - ofițerii aveau obligația să elaboreze un raport cu menționarea tuturor datelor de interes și a detaliilor, care să fie analizate și exploatate în cel mai scurt timp. Nu în

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
sever control”, care să nu facă nici o concesie celor care nu aveau invitație sau bilet. Itinerarul regelui a fost stabilit pentru Palatul Regal - Calea Victoriei - bulevardul Elisabeta - strada Izvor - stadion și retur prin Calea Victoriei. Măsurile clasice de verificare ale imobilelor, magazinelor, localurilor și altor componente pretabile la acte teroriste au fost dublate, iar șefii de sectoare și subsectoare de siguranță au devenit responsabili „în caz de înfrângere” a dispozitivelor de securitate. Ordinul a recomandat „un complet comun acord” între organele D.G.P. și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Polițiile „fac abuz” de personal în uniformă, chiar atunci când situația nu a impus acest lucru, în locul unei activități discrete și recomandabile de normele în vigoare. O notă din 7 februarie 1939 a prezentat măsurile anticipative efectuate de Serviciul Secret în localul Cercului Militar, în vederea „ceaiului” oferit de Marele Stat Major a doua zi și la care a fost invitat ministrul de resort, Armand Călinescu. Pentru o protecție sporită, la reuniune au fost introduși agenți ai Secției Contrainformații cărora li s-a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
câte un detașament de gardieni publici. Biroul Ordinei, condus de comisarul Ioan Florea, avea în atribuții, printre altele, urmărirea caselor de întâlnire clandestine, evidența vehiculelor, „apără libertatea, proprietatea și siguranța persoanelor”, supravegherea infractorilor recidiviști, executarea de razii și descinderi în localuri publice, identificarea, urmărirea și prinderea infractorilor. Biroul Ordinei din cadrul Comisariatului de Poliție Dumbrăveni a instrumentat, de-a lungul întregului an 1941, 141 de cazuri, printre care patru crime, 45 de delicte (unul contra statului, opt contra persoanelor, 18 contra patrimoniului

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
sau prin curieri. Prin metode și mijloace specifice muncii de informații, agenții români au aflat că serviciul de spionaj și contraspionaj ungar pentru Ardeal își avea sediul în Cluj, pe strada Regele Carol al II-lea nr. 10, în fostul local al Corpului 6 Armată român, fiind condus de un locotenent-colonel. Punctual, problemele urmările de Poliția Tunel erau, în ordine, cele economice, politice, sociale și militare. O atenție deosebită a fost acordată posibilității și intențiilor Ungariei de a ataca România, dar

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
avut întotdeauna rezultatul scontat. O inspecție a directorului general al Poliției, colonel Nicolae Diaconescu, la Chestura Ploiești s-a soldat cu rezultate negative, iar acestea au fost mediatizate prin Ordinul Circular nr. 1198 din 16 noiembrie 1941. În primul rând, localul se afla într-o „stare de plâns”, din cauza dezinteresului manifestat de șeful instituției. Din punct de vedere profesional au fost constatate fapte de natură „să înjosească prestigiul instituției” prin abuzuri, încălcări ale legislației și chiar prin săvârșirea de fapte penale

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]