5,723 matches
-
același lucru pe care noi îl numim teologic, el îl numește filosofic. După convingerea noastră, aportul cel mai prețios al filosofiei lui e teoria intelectului ecstatic dezvoltată în volumul Eonul dogmatic, teorie ce se învecinește atât de mult cu cunoașterea mistică ortodoxă. Și de un preț nu mai mic este acea magistrală definiție a culturii ortodoxe în distincția ei fundamentală față de cea catolică și de cea protestantă. Nu e locul aici să discutăm și să reliefăm tot ceea ce aduce filosofia sa
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ci stilizări maxime. Care e secretul acestei stilizări decât idealul transcendent al sfințeniei, al spiritualității așa cum o reprezintă dogma soteriologică? Centrul de gravitate al acestei arte nu e niciodată natura văzută; el trebuie căutat totdeauna dincolo de această lume, în viziunea mistică a Ierusalimului ceresc. Arta bizantină nu reprezintă natura desfigurată de păcat, ci supranatura, adică cosmosul transfigurat în slava dumnezeiască. Priviți interiorul unei biserici. Fondul dominant, pe care se desfășoară în ghirlandele de sfinți această pictură, e totdeauna albastru. Iar când
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cerul creștin, raiul și-a lăsat urmele strălucitoare în această lume și ele există în pofida păcatului. Când aprofundezi sensul acestei viziuni dostoievskiene, îi descoperi elementele esențial bizantine. Atât cele negative cât și cele pozitive, personajele sale sunt stilizate după modul misticii bizantine și prin aceasta, Dostoievski e în istoria culturii moderne reprezentantul cel mai de seamă al geniului ortodox. Ortodox nu, numai prin atitudinea sa de o neîndurată intransigență față de catolicism, de protestantism și de ateism, dar prin stilul și sensul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cu mijloace violente, „o societate rațională”, zice ironic Dostoievski. Sinucigașul, care știa din lumea reală de unde venise ce blestem înseamnă această societate rațională, vrea să-i oprească. Dar nimeni nu-l ascultă, nimeni nu-l mai înțelege... E declarat nebun mistic și vor să-l închidă în balamuc... Noroc că omul se deșteaptă la timp. Visul s-a sfârșit. Dar de ce adevărul nu s-ar putea descoperi și în vis? „Eu am văzut adevărul, am văzut și știu că oamenii pot
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ca de o sete grozavă de această nostalgie. Arta lui e o demascare titanică a iadului din om, pentru a zgudui conștiința împietrită a lumii și pentru a incendia din nou inima cu focul ceresc al iubirii. Ca un „nebun mistic”, cum zice singur, el se substituie personajelor, pe care le plăsmuiește pentru a prooroci prin cuvintele de aur ale gurii lor chinul sublim ce-l torturează. Nu există paradisul pe pământ? Atunci să-i căutăm măcar urmele, fărâmele de candoare
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
să ne regăsim cu toții în conștiința universală a harului decât realizarea împărăției lui Dumnezeu în suflete, decât paradisul Duhului Sfânt în templele trupurilor noastre? E oare altceva iubirea cosmică pe care o predică Dostoievski? E oare un vis de nebun mistic credința lui că paradisul s-ar putea rezidi în câteva zile, în câteva ore chiar? Ideea aceasta, pe care am exprimat-o în eseul: Copilărie și sfințenie, pare atât de neobișnuită încât nimeni n-a observat-o în Biserica noastră
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
tuturor la nivelul vieții în harul Duhului Sfânt. Orice alt sistem de educație propus în numele creștinismului, dar care nu ține seamă de această idee, trebuie declarat o simplă farsă a cărturarilor, care iau în deșert numele Domnului. Cercetând uitatele texte mistice ale ortodoxiei, am găsit această idee într-o veche traducere românească dintr-un autor pe care încă nu l-am identificat. Se spune acolo, de acord cu Pavel și în spiritul Mântuitorului, că omul renăscut prin botezul Duhului Sfânt, se
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ce zac în copilărie. Această nenorocire se poate curma prin răsturnarea totală a sistemului de educație și prin adaptarea lui la natura primordială a copilului. Iată concepția de temelie despre această natură primordială; ea seamănă aidoma cu ideea din fragmentul mistic citat adineauri: „Există în om o natură ascunsă, zice Măria Montessori, o natură acoperită de un văl nepătruns, deci necunoscută și e natura lui cea adevărată, pe care a primit-o în momentul creației, natura sănătoasă. Această interpretare nu înlătură
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
În concepția sa, omul din paradis avea destinul îngerilor, adică de a contempla și de a lăuda pe Dumnezeu în desăvârșită impasibilitate și deci mai presus de legăturile trupești. în raport cu această idee, împărtășită îndeosebi de ascetismul riguros și intransigent, gânditori mistici din afară de sfera creștinismului tradițional, cum e Jacob Bohme sau Franz Baader, pe care îi discută și îi aprobă cu entuziasm Berdiaev (Nikolai Berdiaev: Der Sinn der Schaeffens cap. despre „Creativism și sex”) văd în Adam cel edenic figura îngerească
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ființă mântuită de fatalitatea sensibilă și asimilată ordinii inteligibile ca îngerii. El zămislește numai cu mintea, adică a redobândit facultatea de a contempla lumea celor nevăzute. Pentru a pătrunde adâncimea strofei care urmează, e nevoie să reamintim că în viziunea mistică a contemplației ceea ce descoperă omul de un preț fără pereche e cunoașterea de sine, e vederea propriei obârșii cerești, e intuirea rădăcinii sale ontologice. Suntem făpturi concrete în timp și în spațiu, dar ca idee trăim din veșnicie în Dumnezeu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nu o dată cânturile lui sunt pură teologie versificată magistral. Aceasta se vede mai ales în Paradisul, unde „materia” inspirației fiind necorporală și pur spirituală, artistul a simțit nevoia s-o contureze cu ajutorul cerurilor aristotelice, al silogismelor scolastice și al simbolurilor mistice. Sunt aproape singurele elemente plastice care îi înlesnesc să ierarhizeze substanțele imponderabile și incandescente ale sufletelor, ale îngerilor, contopite în nesfârșitul ocean de lumină dumnezeiască al armoniei paradisiace. Față de liberul elan al lui Milton. Poemul său are un caracter oarecum
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
veșnic spre el și când nu e în tablou cu ei, îl caută departe în sus, dincolo de cadre, dincolo de marginea lumii. Ochii aceia strălucesc ca nenumărate constelații în jurul unui soare din cerul duhovnicesc. Raiul, cum ni-l sugerează, după viziunea mistică, poesia dantcscă, e tărâmul albei lumini divine, pe fondul nesfârșit al căreia se năzăresc luminile individuale ale spiritelor, vibrând în culorile gradate ale focurilor, după vrednicia și după capacitatea de iubire a fiecăruia. Imaginea lui ne-o dau aceste muzee
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fost îndepărtat de ceea ce constituie forma stabilă de bază a "realității" - imediatul. În general societatea nu își începe dezvoltarea imaginarului propriu de la zero absolut și nu există posibilitatea de a ne imagina cum ar arăta acest început. Poate doar stările mistice ale lumii fără imagine, cum ar fi Nirvana, ne-ar putea ajuta să ne creăm o imagine a ceea ce reprezintă începutul și starea de fără imagine. Acum imaginarul se află la un anumit nivel. El este într-o continuă transformare
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
două: imaginea perceptuală legată de obiect și cea halucinantă în care obiectul lipsește. Imaginația este o componentă a sufletului irațional în relație cu un obiect, sau o acțiune individuală, "zadarnică" a acestuia. Evoluția ulterioară a conceptului este dublată de ideile mistice ale naturii ca imagine în oglindă a divinității, iar omul ca microcosmos, este imagine a macrocosmosului divin, el devenind și imagine a divinității. De asemenea cunoașterea este reprezentată ca imagine în oglindă a divinității, ce poate fi mai mult sau
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Chiar dacă doctrina averroistă a fost marginalizată de către biserică prin interzicerea tezelor considerate averroiste, acesta rămâne activ atât prin susținere respectivelor teze în diferite universități (Singer de Brabant își susține în continuare opinia proprie), dar și prin păstrarea lor în mediile mistice și oculte ale vremii. (Dovada faptului că ideea dublului adevăr a rămas încă valabilă și după Evul Mediu este faptul că Francis Bacon vorbește despre separarea dintre teologie și știință). Renașterea aduce cu sine o imagine privind sufletul în care
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în renaștere. Viziunea acestuia a rămas marginală chiar dacă lucrările sale au avut un rol fundamental în perioada scolastică. Dimpotrivă, direcția pe care a mers spre gândirea medievală a fost predominant teologică și de aceea s-a dezvoltat în exces latura mistică privind cunoașterea naturii. Deoarece cunoaștere divinității se realizează prin intervenția acesteia, relația dintre subiect și obiectul reprezentat de natură nu putea fi de aceeași categorie. Ea nu putea fi considerată ca unidirecțională din partea subiectului spre obiect ci bidirecțională. În acest
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
De aceea această construcție a adevărului a permis dezvoltarea științelor naturale, prin extinderea analizelor asupra substanței și transformărilor acestora. În acest context s-au dezvoltat diferite modalități de a vedea cunoașterea. Bonaventura identifică "întreita modalitate a teologiei: simbolică, proprie și mistică"136. În cazul analizei simbolice se realizează cunoașterea pornind de la lucruri, în cazul celei proprii reprezintă cunoașterea celor inteligibile, iar cea mistică pornind de la extazul supranatural. Modalitatea simbolică de cunoaștere subliniază faptul că natura este privită ca semne ale divinității
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
s-a dezvoltat pe două direcții principale: în primul rând pornind de la școala italiană în care includem pe Ficino, Giovani Pico della Mirandola, Bernardino Telesio etc. Cea de-a doua direcție este cea de origine germană care este prin structură mistică promovând o imagine pulsională mult mai tenebroasă. Pornind de la tradiția mistică a lui Meister Eckhardt, dar și a lui Albert cel Mare, în spațiul german se dezvoltă o filosofie ocultă a cărei reprezentanți sunt: Agrippa von Nettesheim, Paracelsius, Jacob Bohme
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de la școala italiană în care includem pe Ficino, Giovani Pico della Mirandola, Bernardino Telesio etc. Cea de-a doua direcție este cea de origine germană care este prin structură mistică promovând o imagine pulsională mult mai tenebroasă. Pornind de la tradiția mistică a lui Meister Eckhardt, dar și a lui Albert cel Mare, în spațiul german se dezvoltă o filosofie ocultă a cărei reprezentanți sunt: Agrippa von Nettesheim, Paracelsius, Jacob Bohme, sau Valentine Weigel. Între cele două direcții se găsesc concepții cum
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ale întregului. Atunci când, în conformitate cu uzanțele vremii, Ficino realizează o lucrare despre lumină dincolo de componetele fizice surprinde în primul rând pe cele metafizice 164. În această lucrare filosoful italian respectă tradițiile privind modalitatea în care este descrisă lumina începând cu componenta mistică pe care o dezvoltă și Bonaventura și continuând cu cea fizică conformă cu lucrarea lui Robert Grosseteste, lucrare care tratează integral viziunea asupra luminii. Unitatea parte - întreg era valabilă și pentru univers și de aceea magia naturală nu putea fi
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
René, Oeuvres tome X, Leopold Cerf, Imprimeu - Editeur, Paris, 1907. Descartes, René, "Reguli despre îndrumare a minții", în Două tratate filosofice, Editura Humanitas, București, 1992. Dima, Teodor, Metode inductive, Editura Științifică, București, 1975. Dionisie pseudo Areopagitul, Despre numele divine. Telogia mistică, Editura Institutul European, Iași, 1993. Dionisie pseudo Areopagitul, Ierarhia Cerească. Ierarhia Bisericească, Editura Institutul European, Iași, 1994. Donneley, Ignatis, The Great Cryptogram. Francis Bacon's Cipher in so Called Shakespeare's Plays, Chicago, R. S. Peale & Co, 1888. Dumitriu, Anton
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
2000, pp. 224-225. 78 Andrei Oțetea, Renaștere și reformă, Editura Științifică, București, 1968, p. 182. 79 Dionisie pseudo Areopagitul, Ierarhia Cerească. Ierarhia Bisericească, Editura Institutul European, Iași, 1994. 80 Ibidem, p. 26. 81 Dionisie pseudo Areopagitul, Despre numele divine. Telogia mistică, Editura Institutul European, Iași, 1993, p. 58. 82 Ioan Scotus Eriugena, Diviziunea naturii apud Octavian Nistor, Între Antichitate și Renaștere. Gândirea Evului Mediu, Editura Minerva, București, 1984, p. 132. 83 Ibidem, p. 133. 84 Anselm din Cantebury, Proslogion, Biblioteca Apostrof
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a predicției ce se autorealizează", în Idei și valori perene în științele socio-umane, tome VIII, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2003, pp. 74-86. 104 În cadrul sintagmei am folosit termenul de predicție în loc de cel de "profeție" pentru că termenul al doilea are o rezonanță mistică. Din punctul nostru de vedere termenul englez de prophecy (tradus cu ușurință profeție) nu este sinonim cu traducerea sa. De aceea diferențierea din limba engleză dintre prediction și prophecy, unde avem de ales între două aspecte: cel în care termenul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cu luciditate, realism și profunzime la Predanie, ca unica măsură de dezvoltare firească a unei culturi rodnice. Dacă ne raportăm la elitele intelectuale românești din perioada postcomunistă, se poate remarca cu ușurință diferența specifică în raport cu elita interbelică creștină: creștinismului contemplativ, mistic, liturgic, dogmatic și canonic profesat de elita interbelică i se contrapune agnosticismul, pulverizarea sufletească practicată de elita culturală postcomunistă. O radiografie minuțioasă a elitei românești postcomuniste nu va putea ocoli problematica abdicării ei de la misiunea ei normală: mărturisirea valorilor fundamentale
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
întrucât suspendarea temporară a unui patriarh este o inovație surprinzătoare, neîngăduită de spiritul Bisericii și de canoane. Alegerea unei fețe bisericești pentru îndeplinirea anumitor funcții ecleziastice nu este numai o operație lumească, ci ea include și un element de natură mistică. Suspendarea din funcție cu voia însăși a celui suspendat este, din punct de vedere canonic, o aberație, condamnată în chip expres de Canonul 27 apostolic (cf. Pidalion, p. 21) și contravenind indicațiilor Sfântului Apostol Pavel care spune: "Și întru aceea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]