27,241 matches
-
care participă la unele activități agricole, cum ar fi în sezonul culesului curmalelor. Transhumanța se practică astăzi pe spații restrânse, cu precădere în Maghreb, între Atlasul Tellian și Atlasul Saharian. Migrațiile sezoniere cele mai caracteristice se regăsesc în arealele arabofone mixte, cum sunt cele ale muncitorilor agricoli din sudul Sudanului care se deplasează pentru culesul bumbacului în regiunea Djezira, dintre Nilul Alb și Nilul Albastru. Pelerinajele la locurile sfinte ale Islamului sunt o categorie aparte de deplasări ocazionale care generează fluxuri
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
se mențin puternice reminiscențe de organizare tribală, cărora li s-au adăugat o serie de tare sociale și economice, ce-și au sorgintea în perioada experienței coloniale. Deși este o categorie în restrângere la nivel mondial, cuprinde toate statele arabofone mixte de pe bordura sudică a spațiului arabofon plus teritoriul Saharei Occidentale, făcând astfel tranziția spre Africa subsahariană inclusă integral în limitele acestui tip de structură socială. Lumea arabă, văzută ca parte componentă (subsistem) a societății islamice în ansamblu, se caracterizează printr-
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
după 1950. Avem de-a face însă, cu o dezvoltare urbană pe două viteze spațiale, respectiv o creștere urbană semnificativă în arealul arab propriu-zis (statele petroliere din Golful Persic, statele maghrebiene), concomitent cu o creștere urbană modestă în lumea arabofonă mixtă, ce poate fi considerată o prelungire în contemporaneitate a unei ruralități încă neconsumate (în Ciad, Sudan, Mauritania, Somalia, Eritrea, Yemen). Astfel, în Arabia Saudită gradul de urbanizare era de 58,3% în 1975, 81,0% în 2005 și va fi de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
s-a încercat inițial aplicarea unor modele etatiste de dezvoltare, care nu au permis extinderea modelelor industrial-spațiale libere decât abia în ultimele două-trei decenii, când au fost acceptate în cele din urmă soluții de liberalizare a economiei. Totodată, spațiile arabofone mixte saheliene cu o slabă dezvoltare industrială (Sudan, Somalia, Ciad, Eritrea, Djibouti, Mauritania) se află încă în faza preindustrială agricol-rurală. Așadar, în interiorul spațiului arabofon pot fi identificate trei areale cu viteze industriale diferite, respectiv monarhiile bogate din peninsula arabă, statele semiindustriale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
Fondul Arab pentru Dezvoltare Socială și Economică (înființat în 1972, cu sediul în Kuwait), Fondul Monetar Arab (fondat în 1976, cu sediul la Abu-Dhabi). Pe lângă aceste structuri afiliate Ligii Arabe mai există o serie de alte organisme regionale cu valențe mixte politico-economice, urmărind aducerea la un numitor comun atât a problematicilor economice propriu-zise, cât și a suportului politic ce stă la baza soluționării lor, așa cum sunt Consiliul de Cooperare al Statelor Arabe din Golful Persic (Consiliul de cooperare al Golfului) - bloc
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
intuitiv-informativă, ci și cea formativă. Profesorul de specialitate poate face colecții de ilustrare color, grupate pe anumite teme care sunt foarte atractive și plăcute pentru intuit. Planșele, mulajele, machetele pot fi folosite de profesor atât în verificarea cunoștințelor (la lecția mixtă), cât și în predarea cunoștințelor noi și dacă este timp - chiar la fixarea conținutului predat. Demonstrarea planșelor, machetelor, mulajelor trebuie făcută într-o anumită ordine. Dacă aceste materiale cuprind un organism (plantă, animal), se arată mai întâi mediul în care
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
în lecție. Dacă demonstrația este la început de an școlar trebuie să se rezerve o oră întreagă pentru ca elevii să se obișnuiască cu tehnica de lucru; locul demonstrației la microscop poate fi: paralel cu explicația noilor cunoștințe (într-o lecție mixtă); se poate folosi în lecția de sistematizare și recapitulare care are loc la încheierea capitolelor cu scopul consolidării cunoștințelor. Demonstrarea la microscop se aplică și la lucrările practice la laborator când profesorul arată modul de alcătuire a preparatului microscopic și
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
execuție. Lecțiile teoretice în învățământul agronomic (N. Cerchez, 2001) Lecțiile teoretice în învățământul agronomic sunt întâlnite într-o mare diversitate de tipuri și variante ale acestora. În continuare sunt prezentate câteva tipuri care sunt utilizate cel mai frecvent: a. - lecțiile mixte de predare-învățare (mixte); b. - lecțiile de comunicare (de predare); c. - lecțiile de formare de priceperi, deprinderi și obișnuințe; d. - lecțiile de recapitulare și sistematizare; e. - lecții de verificare și apreciere (evaluare). a. Lecția de predare-învățare (mixtă) este tipul de lecție
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
în învățământul agronomic (N. Cerchez, 2001) Lecțiile teoretice în învățământul agronomic sunt întâlnite într-o mare diversitate de tipuri și variante ale acestora. În continuare sunt prezentate câteva tipuri care sunt utilizate cel mai frecvent: a. - lecțiile mixte de predare-învățare (mixte); b. - lecțiile de comunicare (de predare); c. - lecțiile de formare de priceperi, deprinderi și obișnuințe; d. - lecțiile de recapitulare și sistematizare; e. - lecții de verificare și apreciere (evaluare). a. Lecția de predare-învățare (mixtă) este tipul de lecție cu frecvența cea
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
mai frecvent: a. - lecțiile mixte de predare-învățare (mixte); b. - lecțiile de comunicare (de predare); c. - lecțiile de formare de priceperi, deprinderi și obișnuințe; d. - lecțiile de recapitulare și sistematizare; e. - lecții de verificare și apreciere (evaluare). a. Lecția de predare-învățare (mixtă) este tipul de lecție cu frecvența cea mai ridicată. Tipul de bază a lecției combinate cuprinde următoarele verigi: momentul organizatoric, verificarea cunoștințelor, trecerea la lecția nouă/captarea atenției, predarea-învățarea lecției noi, fixarea cunoștințelor, îndrumări suplimentare, evaluarea finală (notarea și justificarea
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
răspunsul clasei, care trebuie să se afle în aceeași poziție; părăsește apoi cu demnitate clasa. Dacă elevii trebuie să părăsească sala, atunci profesorul este ultimul care iese din sală, supraveghind și organizând ieșirea din sală a elevilor. Variante ale lecției mixte pot fi numeroase. Cele mai frecvente sunt următoarele: (V1) predarea- învățarea concomitentă cu verificarea; (V2) predarea-învățarea concomitent cu fixarea; (V3) lecția combinată la care sunt concomitente toate cele trei momente principale: predarea învățarea+verificare+fixare; (V4) lecția combinată bazată pe
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
V1) predarea- învățarea concomitentă cu verificarea; (V2) predarea-învățarea concomitent cu fixarea; (V3) lecția combinată la care sunt concomitente toate cele trei momente principale: predarea învățarea+verificare+fixare; (V4) lecția combinată bazată pe activitatea independentă a elevilor. Varianta 1 a lecției mixte, bazată pe concomintența verigilor de predare- învațare+verificarea cunoștințelor, se recomandă în situații speciale cum ar fi: există o strânsă legătură între cunoștințele noi și cele din lecția precedentă; clasa cuprinde o populație școlară valoroasă, cu un potențial intelectual ridicat
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
planul de verificare și, în același timp, succesiunea obiectivelor operaționale formulate, ca și materialul didactic și mijloacele tehnice proiectate, baza fiind activitatea frontală sau pe echipe. Notarea elevilor se face după momentul de fixare a cunoștințelor. Varianta 2 a lecției mixte, bazată pe predarea- învățarea concomitentă cu fixarea, se recomandă în situația când ne aflăm în fața unor colective de elevi cu un potențial intelectual mai redus, sau atunci când urmează să se transmită un conținut mai dificil. În acest caz, predarea este
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
i se va rezerva un timp mai îndelungat, se va insista pe planul de sistematizare a cunoștințelor. Dacă acesta nu este bine structurat în fișa de lucru, este bine să se concretizeze pe tablă. S-a insistat prin descrierea lecției mixte pentru ca este cel mai des folosit tip de lecție în procesul de învățământ agricol. Apoi, fiind și tipul de lecție cel mai complex și mai complet, a constituit un prilej de explicare mai amplă a diferitelor procedee didactice. În
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
subiectului lecției; predarea-învățarea conținutului lecției; fixarea cunoștințelor; îndrumări suplimentare. Cum se poate observa, lecția de comunicare este semănătoare cu tipul de bază a lecției precedente, de la care lipsesc unele verigi. VERIGI Momentul organizatoric decurge după aceleași reguli ca la lecția mixtă; el are aceeași importanță și cuprinde aceleași activități didactice. Captarea atenției este o activitate didactică specială, care urmărește atragerea interesului elevilor pentru problema care va tratată , asigurarea unei bunăvoințe a auditorului, a unei bune dispoziții pentru lecție. Durata acestui moment
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
momentului anterior. Odată cu subiectul enunțat, profesorul scoate în evidență importanța acestuia, pentru pregătirea elevilor, sau, mai general, pentru reușita școlară, pentru profesie etc. Întreg acest moment se poate consuma în 1-2 minute. Predarea-învățarea noilor cunoștințe urmează metodologia descrisă la lecția mixtă; activitățile didactice precizate cu acest prilej sunt suficiente pentru succesul lecției. De asemenea, activitățile didactice descrise la lecția precedentă pentru fixarea cunoștințelor și pentru îndrumările suplimentare sunt suficiente pentru reușita lecției. Variante ale lecției de comunicare pot fi distinse în funcție de
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
prenumele si clasa: În ce constă esența conflictului si cine a mai fost implicat? Fișe de totalizare a sesiunilor de mediere pentru perioada Componența celor implicați în conflicte Clasa Număr de medieri 5 6 7 8 9 10 11 12 mixte Băieți Fete Mixte Tipul conflictului si soluția găsită Poreclire Răspândirea zvonurilor Agresiune fizică Prietenii distruse Altceva Soluții Numărul de soluții Evitarea celeilalte părți Acceptare de a ceda câte ceva Încetarea comportamentului ce deranjează Acord de a fi mai politicoșii Altceva Portofoliul
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3137]
-
În ce constă esența conflictului si cine a mai fost implicat? Fișe de totalizare a sesiunilor de mediere pentru perioada Componența celor implicați în conflicte Clasa Număr de medieri 5 6 7 8 9 10 11 12 mixte Băieți Fete Mixte Tipul conflictului si soluția găsită Poreclire Răspândirea zvonurilor Agresiune fizică Prietenii distruse Altceva Soluții Numărul de soluții Evitarea celeilalte părți Acceptare de a ceda câte ceva Încetarea comportamentului ce deranjează Acord de a fi mai politicoșii Altceva Portofoliul mediatorului. În acest
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3137]
-
țării, ca aliat și învingător în bătălia de la Zărnești (1690)577. Instituția Adunărilor de stări în Țările Române prezintă domnitorul și stările privilegiate într-un echilibru instabil, ce își are originea în chiar regula de succesiune ce întărește stăpânirea: sistemul mixt ereditar-electiv și limitele impuse puterii domnitorului de obiceiul pământului, de privilegiile consacrate ale Bisericii și boierilor, ai căror reprezentanți apar alături de domn, cosemnatari ai unor tratate, acte de omagiu și privilegii, hrisoave de întărire, ori ca "mari electori" la fiecare
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
sau "obște". În perioada Sfatului de obște noul tip al Adunării de stări din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea -, imaginea vechii adunări se mai menține mai ales în privința alegerii domnului 627. Sfatul de obște devine o adunare mixtă din boieri și clerici, a cărei formă se conturase în secolul precedent. Aspectul adunării relevă o tendință de restrângere a stărilor privilegiate, o structură de reprezentare care, la origine, era mult lărgită spre baza ei. Puține documente amintesc sinclitul (singlit
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
stări de tip voievodal (secolele XV-XVII) În perioada voievodală este preponderentă funcția politică. Ea se manifestă mai întâi în alegerea domnitorilor. Atestate documentar de la 1418 în Țara Românească și 1457 în Moldova, adunările elective aveau un larg caracter reprezentativ. Sistemul mixt ereditar-electiv al Domniei, ori actele de autoritate ale unor domnitori pentru desemnarea succesorului de exemplu la Ștefan cel Mare, în anul 1504 -, nu diminuează rolul Adunărilor de stări, cărora în acest caz le revine doar misiunea unei recunoașteri formale. Opusul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
urmele lui Baudelaire, constată că eroul este veritabilul subiect al modernității. Timpului modern îi place să se recunoască în figură unui erou, constată Henri Meschonnic [p.19,106]. Eroul modern este un tip nou, divizat, nesigur și inconstant, o figură mixtă de nepăsare și energie, precizează și Miguel Abensour [p.45-46], care, cum arată Baudelaire, nu mai are nimic din eroismul "de sânge și de spadă". O ultimă incarnare a eroului modern este figură dandy-ului, caracterizat de Baudelaire drept "un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ființă socială și individuală, delimitam trei universuri ale Parizienei în care ea se manifestă: 1. universul macrosocial, în care comportamentul social este implicat în situații mondene; 2. universul microsocial, în care conduitele individuale sunt implicate în situații intime; 3. universul mixt, în care universul macrosocial se înterpătrunde cu universul microsocial, comportamentul fiind implicat în situații private. Pariziana simbolizează depășirea cadrului comun al condiției feminine. Modelul tradițional este pentru ea inhibitiv și neinteresant, plictisind-o de moarte și împingând-o la diferite
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
este alcătuit din lumi diferite, iar fiecare cartier este un fel de provincie. Zola a făcut române asupra tuturor stărilor: La Curée este român al burgheziei, Le Ventre de Paris român despre negustori, Germinal român despre muncitori. Predomina însă românele mixte; astfel, în românul Nana se vede cum microbul a cărui purtător este Nana se extinde și asupra societății înalte. A adopta un anumit mod de viață și anumite semne de recunoaștere un cod vestimentar, un anumit vocabular, a frecvență anumite
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cu grătar Sistemele cu combustie pe vatră ard combustibili solizi pe un grătar, cu aerul trecând prin sistemul din vatră. Cei mai mulți dintre combustibilii solizi cu granulație mare pot fi arși cu ajutorul acestor sisteme. Cărbunele poate fi alimentat într-o granulație mixtă, de obicei de la 30 mm în jos, incluzând particulele foarte fine de cărbune. Sistemele de ardere pe vatră lucrează cu un rezervor de combustibil constant în camera de ardere, dar cărbunele poate fi lăsat pe vatră fără ventilatoarele de funcționare
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]