5,001 matches
-
cu tasta SHIFT apăsata, iar îndoitură rezultată poate fi setata din fereastră Contour Flange Option, cu două secțiuni, ce se referă la degajările colturilor și la modul de “întâlnire” a îndoiturii la colțuri, fereastră afișată în figură de mai jos. Modelarea piesei în mediul tradițional: - deschidem aplicația în mediul ordered și, fie realizăm un Tab pe planul XOY sau unul paralel situat la o cotă de 100mm și apoi adăugăm două îndoituri de 100mm cu comandă Flange, fie schițam un profil
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
opțiune în măsura în care aveți de modelat piese din foi de tablă. Nefiind însă o competiție între cele două medii, sunteți liberi să alegeți oricare din cele două medii, sau să le combinați la necesitate, în așa fel încât viteza voastră de modelare să crească și piesele să devină din ce in ce mai complexe. Modulul Sheet Metal al Solid Edge, este un modul foarte puternic, cu funcții ce permit cu adevarat, proiectarea pieselor din foi de tablă, cu greu putând fi egalat de competitorii săi de pe
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
corespunzătoare. Documentul de proiectare trebuie să fie un instrument necesar de lucru pentru cadrul didactic. În condițiile actuale, organizarea socială, procesul de producție, nevoia actuala de retehnologizare solicită cadre cu o pregătire temeinică, de calitate, o pregătire care să permită modelarea priceperilor și deprinderilor în funcție de nevoile social - economice. Progresul în tehnologia mondială evidențiază tot mai mult tendința de intelectualizare a muncii impusă de nevoia de utilizare a tehnicii de vârf, a informației industriale și sociale. Conținuturile și activitățile de învățare realizate
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
creației, disproporția inevitabilă dintre stocul limitat de modele genetice și infinitatea virtuală a variantelor concrete. Prin urmare, accentul nu cade niciodată pe taxonomie, ci pe detectarea așa-numitei „casete a modelului”. Criticul operează constant la trei niveluri: modelele generatoare, obiectul modelării, auxiliarele tehnice. Jocurile semnificative sunt cele de la primul nivel, dar fără priza la concret a celorlalte două studiul ar fi oferit numai epura unei creativități arhiartistice. Un poem sau altul, cutare sau cutare vers nu sunt socotite decât simple aspirante
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
își dezvoltă o motivare managerială în care se integrează comunicarea. În ceea ce privește teritoriul local, M. Abélés (Jours tranquilles en 1989) distinge spațiul de administrare și spațiul de reprezentare. Ambele sînt supuse unei politici de comunicare locală, fie că este vorba despre modelarea imaginii personale a celui ales, de construirea sau consolidarea identității teritoriului cu precădere departamental sau regional, despre stabilirea sau consolidarea rețelelor de comunicare și informare (Politix, L'espace du local). Suporturile comunicării locale s-au modernizat încă din vremea crainicului
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
gândirii, inventivitate, gândire divergență etc. Etapele învățării creative sunt: • punerea problemei sau crearea unei situații problematice; • imaginarea modlui de rezolvare, analiza problemei, găsirea soluției de rezolvare; • verificarea. Învățarea creativă se realizează folosind învățarea euristica prin problematizare, dialog, conversație euristica,descoperire, modelare, etc. Modalități de stimulare a conduitei creative la elevi presupun și eliminarea unor obstacole care împiedicată adesea creativitatea: conformismul (oamenilor obișnuiți nu le place ceea ce iese din comun; ei nu au încredere în fantezii); algoritmii (o suită de reguli efectuate
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Gabriela Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_894]
-
Presupunând o acțiune foarte complexă, procesul educativ are importanță în modelarea personalității umane, contribuind la ceea ce filosoful Constantin Noica denumea: “devenirea întru ființă ” a omului. În calitate de cadre didactice, noi urmărim să formăm un univers activ și atitudinal coerent elevilor, în realizarea căruia trebuie acordată întâietate metodelor activizante, în special exercițiilor de
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Popinciuc Flaviana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1167]
-
relațiilor dintre concepte, un mecanism ipotetic explicativ ori o metodă de organizarea a rezultatelor cercetării. Nu este neobișnuit să folosim "teoria" și "metoda" interșanjabil ori chiar în combinație ca de exemplu în expresia "model teoretic". Dacă adăugam și noțiunea de modelare, atunci imaginea va fi mai complexă, de unde posibila confuzie pentru un cercetător începător. Unele strategii de cercetare, în particular deductivă și retroductivă, pot reclama ca modelele să fie dezvoltate la început. Acestea pot fi modele conceptuale, modele teoretice sau modele
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
fie interactive sunt un paleativ față de comunicarea autentică. 5.2.1. Procesele prin care acționează agenții socializării Cum agenții socializării formează gândirea și comportamentul celor pe care îi socializează? Cercetătorii sociali s-au concentrat asupra câtorva procese principale: expunerea selectivă, modelarea, recompensele și pedepsele, identificarea. Le vom trata pe fiecare. Expunerea selectivă. Una din modalitățile prin care agenții socializării influențează atitudinile și comportamentele este expunerea selectivă. Copiii sunt expuși la acele comportamente și atitudini considerate dezirabile și sunt protejați de cele
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
culturale ale societății. Chiar și mass-media, în conținutul emisiunilor ei distractive, întărește într-o oarecare măsură asemenea valori deși pot fi alte aspecte, cum ar fi sexul și violența, care sunt în contradicție cu ce anume copiii trăiesc în familie. Modelarea. Știm că copiii repetă comportamentul la care sunt expuși în mod repetat și sistematic printr-un proces numit modelare. Modelarea începe cu atenția dată persoanelor semnificative și cu reținerea imaginii în memoria copilului a comportării acestora. Următoarea etapă este imitația
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
pot fi alte aspecte, cum ar fi sexul și violența, care sunt în contradicție cu ce anume copiii trăiesc în familie. Modelarea. Știm că copiii repetă comportamentul la care sunt expuși în mod repetat și sistematic printr-un proces numit modelare. Modelarea începe cu atenția dată persoanelor semnificative și cu reținerea imaginii în memoria copilului a comportării acestora. Următoarea etapă este imitația ori reproducerea acestei comportări. Însă nu trebuie să înțelegem conținutul acestei etape doar ca o simplă imitație. O anumită
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
fi alte aspecte, cum ar fi sexul și violența, care sunt în contradicție cu ce anume copiii trăiesc în familie. Modelarea. Știm că copiii repetă comportamentul la care sunt expuși în mod repetat și sistematic printr-un proces numit modelare. Modelarea începe cu atenția dată persoanelor semnificative și cu reținerea imaginii în memoria copilului a comportării acestora. Următoarea etapă este imitația ori reproducerea acestei comportări. Însă nu trebuie să înțelegem conținutul acestei etape doar ca o simplă imitație. O anumită comportare
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
repetă comportamentele pe care le văd la persoanele semnificative, aceste persoane răspund prin aprobare. Această aprobare poate fi verbală sau nonverbală, după cum uneori poate lua forma unei recompense concrete ca o prăjitură sau o excursie. În acest fel recompensele întăresc modelarea comportamentului văzut la persoanele semnificative. Astfel, procesul de recompensare, dar și cel de pedepsire, întărește cele învățate prin expunere selectivă și modelare. Atât comportarea cât și manifestarea atitudinilor pot fi recompensate ori pedepsite de agenții socializării. Grupurile de similaritate, spre
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
uneori poate lua forma unei recompense concrete ca o prăjitură sau o excursie. În acest fel recompensele întăresc modelarea comportamentului văzut la persoanele semnificative. Astfel, procesul de recompensare, dar și cel de pedepsire, întărește cele învățate prin expunere selectivă și modelare. Atât comportarea cât și manifestarea atitudinilor pot fi recompensate ori pedepsite de agenții socializării. Grupurile de similaritate, spre exemplu, au moduri variate ca să recompenseze conformarea și să pedepsească nonconformarea. O invitație la o petrecere a grupului poate fi o recompensă
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
rău din toate, ostracizarea. În fapt, cu excepția mass-mediei care poate comunica numai într-un singur sens, toți agenții socializării folosesc unele forme de recompensare și pedepsire ca să formeze atitudinile și comportamentele dorite. Identificarea. Procesele discutate mai înainte, expunerea selectivă și modelarea, cât și recompensarea și pedepsirea sunt mult mai eficiente dacă copilul se identifică cu persoana care acționează ca agent al socializării. Prin identificare înțelegem sentimentele pozitive către acea persoană, ce induce copilului dorința să fie la fel ca ea. Aceste
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
specia homo sovieticus), un proiect urmărit și de filosofiile politice de extrema dreapta, a devenit noua finalitate a educației în spiritul marxism-leninismului. În fine, noua ordine politică postdecembristă, după un deceniu de inerție, s-au angajat din ce în ce mai ferm în direcția modelării lui homo europaeus, a cetățeanului cu identitate postnațională. Toate aceste programe identitare lansate de autoritățile politice în decursul timpului au presupus o viziune corelată asupra trecutului. Nici nu e de mirare că proiectele de antropogenie politică au fost atât de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Sistemul educațional, înțeles în sensul unei curele de transmisie între cultura înaltă elaborată de elite și cultura populară a maselor, a jucat un rol cardinal în instituționalizarea identității naționale românești și în consolidarea memoriei colective în care identitatea era ancorată. Modelarea conștiinței colective pe calapodul ideii de Națiune nu se putea realiza în lipsa unei infrastructuri educaționale prin care noile concepții identitare elaborate de elite să fie difuzate în corpul social. Tocmai de aceea, examinarea evoluției ideii naționale (și a memoriei colective
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Organice) și 1859. Construind rețele de școli dispersate în întreg teritoriul, autoritățile statale ale principatelor danubiene și-au asigurat controlul asupra unui (pentru moment foarte rudimentar și ineficient) aparat instituțional de diseminare a informației prin intermediul căruia putea acționa în direcția modelării cognitiv-comportamentale și axiologice a propriilor populații. Rămâne ca în capitolele imediat următoare să examinăm concepția despre naționalitate transmisă prin canalele instituțiilor de învățământ, precum și imaginea trecutului colectiv aprobată statal (i.e., memoria colectivă) instituită prin mijlocirea literaturii didactice în conștiința istorică
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
spiritul copiilor "cucernicia către cele sfinte, respectul către pravile și stăpânire, iubirea de bună rânduială și dragostea către patrie". Iar în Moldova, într-un document emis în același an, scopul educației a fost trasat de autoritățile statale ca rezidând în modelarea de "creștini evlavioși, credincioși cetățeni și patriei folositori" (cf. Murgescu, 1999, p. 40). Îmbinarea între morala creștină, smerenia față de autorități și amorul civic față de instituțiile și legile patriei oferă notele forte ale patriotismului civic care încă, cel puțin la nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unirii sufletești a neamului, cât și conservarea granițelor noastre naturale, câștigate după lupte și suferințe de secole, cer imperios această educațiune" (Angelescu, 1939, p. 49). Ca incubator al naționalismului promovat statal, școala a fost programată să acționeze ca instrument de modelare umană al cărui produs finit să fie Românul total devotat statului său națiune. Școala dobândește acum ultimele reglaje instituționale pentru a deveni instrumentul de producere a "poporului-națiune" (Karnoouh, 2011) și de fasonare a "omului național": "o formațiune socială se reproduce
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
educației, pe de alta, exprimată în sentința lui C.A. Helvétius, "L'éducation peut tout" - "Educația poate totul". După descoperirea teoriei socializării în secolul al XVIII-lea (care sublinia maleabilitatea caracterului copilului și influența crucială a agenților de socializare în modelarea personalității copiilor) urmată de erupția naționalismului ca doctrină ideologică un secol mai târziu, școlile primare nou înființate au fost proiectate ca incubatoare naționale menită să crească viitorii patrioți ai statului-națiune. Printre cei care au dat glas sublim acestui mit al
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ideologizare care acționează zilnic, vreme de cel puțin zece ani, asupra sculptării socialiste a sinelui, caracterului și mentalului copilului. Legislațiile învățământului din 1968, respectiv 1978, afirmă principiul politizării instituției școlare, care incumbă, pe lângă funcția sa strict instructiv-educațională, și rolul de modelare ideologică în procesul formării de "cetățeni militanți ai construcției socialiste și comuniste". Mai plenar ca niciodată, școala devine un instrumentum regni. Desigur, dintotdeauna școala a fost pusă în slujba intereselor politice și instrumentalizată ca mijloc de atingere a unor scopuri
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
române; și j) autonomia culturală (p. 22). Teme centrale ale retoricii protocroniste, cum ar fi cea a continuității, a exaltării trecutului glorios ori cea a cultului geniului național exprimat în istorie au o relevanță istorică nemijlocită, fiind dispozitive tematico-discursive de modelare a memoriei naționale într-un cadru protocronist. Celelalte laitmotive, cu accente mai pregnant culturale decât istorice, au contribuit indirect la reformularea memoriei istorice românești pe coordonatele autohtone stabilite de doctrina național-comunismului. Excavarea protocronistă a pionieratelor culturale autohtone din gloriosul trecut
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cărților școlare. Pluralizarea discursului despre trecut prin instituirea manualelor alternative a facilitat o deschidere interpretativă care a făcut posibilă glisarea dinspre paradigma celebrativ-eroică a cărei finalitate antropologică era plămădirea de patrioți devotați națiunii înspre o paradigmă reflexiv-critică ce țintea către modelarea de cetățeni responsabili civic. Pe lângă manuale de istorie care reproduceau ortodoxia istoriografică tributară naționalismului exaltat al anilor '80 (ex: Scurtu et al., 1999), în nou constituita "piață a memoriei colective" (Zub și Antohi, 2002, p. 122) și-au făcut apariția
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
existența unui set de factori care au o puternică influență asupra modului în care indivizii se raportează retrospectiv față de trecutul comunist. Situația economică, nivelul educației, generația (grupa de vârstă) și tipul localității sunt variabilele cu cea mai semnificativă influență în modelarea atitudinii față de trecut. Situația economică a respondentului (autoatribuită ca răspuns la întrebarea "Gândindu-te la nivelul de trai al familiei tale, adică lucrurile pe care familia ta le deține și își permite să le facă, ai spune că faci parte
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]