6,561 matches
-
a funcționat ca profesor. Este laureat al Premiului de Stat al Moldovei în domeniul învățământului (1988). Debutează în 1983, cu volumul de nuvele și povestiri Întoarcerea la mare, în care realul și imaginarul se îmbină firesc, precum în basme, țintind modelarea morală și stimularea imaginației micului cititor. Același aliaj este propriu și celorlalte culegeri de povestiri pentru copii: Un dar de la Moș Dănilă (1988) și Amintirile pițigoiului Zbanț (1996). Cartea Cu jăraticul pe buze sau Nastratin al Iașilor (1994) reprezintă o
IACHIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287475_a_288804]
-
de capacități umane fundamentale, cum ar fi: aă capacitatea de simbolizare: cele mai multe evenimente ambientale își exercită efectul prin intermediul unor procese cognitive, și nu în mod direct; bă capacitatea individului de a se relaționa și a acționa prin instanțe intermediare - prin modelare abstractă și creativă; că capacitatea de a prevedea (de a aștepta rezultate viitoareă; dă capacitatea de autoreglare. Aceasta presupune: autoevaluarea în raport cu expectanțele proprii și ale altora; evaluarea felului în care sunt și se desfășoară evenimentele în care subiectul e implicat
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
semnificațiile conștiente și inconștiente ale experiențelor de viață individuale despre care se consideră că sunt fundamentate biologic dar și social și cultural. Interpretările psihodinamice pornesc tot de la conținuturile inconștientului și de la experiențele existențiale precoce pe care le consideră decisive în modelarea personalității și în amprentarea calitativă a biografiei personale. Din perspectiva Eului - FREUD (1923Ă - sunt de luat în considerare acele funcții psihologice și mecanisme de apărare care asigură adaptarea la stimulii mediului. Tulburările caracteriale, exprimate prin autocontrol deficitar, manifestări impulsive, neelaborate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
terapeutice ale grupului în ambulator (TUTTMAN, 1990Ă. Sunt descrise și aplicate câteva variante psihoterapeutice de grup. Astfel terapiile de scurtă durată, nu depășesc 20 de ședințe eșalonate săptămânal, nu au un caracter intensiv și nu vizează modificări structurale profunde ci modelarea comportamentului din perspectiva modalităților de expresie emoțională și a aptitudinilor de socializare. Terapiile pe termen lung includ una sau două ședințe săptămânale timp de 1-2 ani de zile. Ele au un caracter intensiv și integrează interpretarea și confruntarea - cu participarea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
care se repercută asupra comportamentului individual și anume decepțiile, amenințările, trădările, pedepsele fizice. Se știe că atitudinea parentală poate influența direct sau indirect structurarea personalității copiilor sau instalarea unor episoade maladive ale Axei I. Astfel părinții pot contribui direct la modelarea unor comportamente adaptative disfuncționale ale copiilor sau indirect, prin stimularea și promovarea unei comunicări deschise între generații. Pot fi astfel prelucrate și depășite împreună eșecuri, frustrări, abuzuri pe care le suferă conjunctural copiii și care altfel ar putea condiționa negativ
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
terapeutică trebuie să includă și o componentă psihofarmacologică. Faptul este motivat de însăși structura personalității care integrează obligatoriu dimensiuni temperamentale condiționate dominant biologic. SIEVER și DAVIS (1991Ă comentează contribuția neurotransmițătorilor din anumite regiuni ale sistemului nervos central la structurarea și modelarea ulterioară a trăsăturilor temperamentale. Acestea din urmă au ca substrat disfuncționalitatea persistentă a sistemului hipotalamo-hipofizo-suprarenal care reglează răspunsurile la stres (DEBELLIS și colab., 1999Ă dar și scăderile de volum a hipocampului și amigdalei, implicate în memorie și reglarea emoțională (DEBELLIS
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
scurt și ineficiente pe termen lung în cazul TP schizoidă, TP schizotipală și TP paranoică. În cazul TP antisociale dificultatea realizării unei alianțe terapeutice este reală dar mult argumentată de prejudecățile corpului medical psihiatric. Tehnicile psihoterapeutice pot fi utile în modelarea unor abilități relaționale și a lumii valorilor personale. În schimb terapiile psiho-farmacologice nu par să aibă efect decât asupra unor simptome țintă precum impulsivitatea (CLONINGER, 2005Ă. Și în cazul TP borderline - mult mai larg studiată - psihoterapiile aplicate în programe elaborate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
fel ca lipsa fricii și inafectivitatea. Anumite rețele neuronale și sisteme de neurotransmisie susțin agresivitatea, care este în sine o dimensiune naturală și adaptativă a animalelor și omului. Excesul de agresivitate și mai ales lipsa de control, de autocontrol și modelare, de transpunere în comportamente structurate, eficiente, competitive și integrate social, este o importantă caracteristică a psihopatului. Rata crescută de impulsuri agresive se corelează cu o scădere a transmisiei serotoninergice. Impulsivitatea, circumstanțialitatea răspunsurilor și deficitul de planificare au fost de asemenea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
modele ale opțiunilor strategice care au permis, pe de o parte, analiza globală a portofoliului activităților firmei, iar pe de altă parte, determinarea axelor strategice de urmat la nivelul fiecărei activități elementare 2. Școala strategiei concurențiale se caracterizează printr-o modelare importantă: • modelul BCG examinează portofoliul activităților firmei cu ajutorul unei matrice cu două variabile: partea de piață a firmei (În raport cu concurentul său cel mai bine plasat) și rata creșterii sectorului; se obțin patru poziții posibile, de acum bine cunoscute: „vedete”, „dileme
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Din lirica afgană, Chișinău, 1984 (în colaborare cu T. Paladi). Repere bibliografice: Vladimir Beșleagă, Suflul vremii, Chișinău, 1981, 186-198; Ion Ciocanu, Argumentul de rigoare, Chișinău, 1985, 3-22; D. Coval, Răspundem înaltei chemări a actualității, „Nistru”, 1984, 6; Ion C. Ciobanu, Modelări artistice, Chișinău, 1986, 41-49. N.Bl.
CIBOTARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286222_a_287551]
-
apelând la fixarea firească a expresiei, gesturilor și în genere a comportamentului moral al oamenilor (Străinul, Pădure verde, pădure..., În seara de revelion ș.a.). A tipărit și cărți de publicistică pe teme preponderent literare: Evocări (1964), Tăria slovei măiestrite (1971), Modelări artistice (1986). SCRIERI: Codrii, I-II, Chișinău, 1954-1957; Întâlnire cu eroul, Chișinău, 1962; Evocări, Chișinău, 1964; Podurile, Chișinău, 1966; O pătăranie vânătorească, Chișinău, 1970; Tăria slovei măiestrite, Chișinău, 1971; Cucoara, Chișinău, 1975; Scrieri, I-III, Chișinău, 1977-1978; Voci pe oglinda
CIOBANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286234_a_287563]
-
Chișinău, 1954-1957; Întâlnire cu eroul, Chișinău, 1962; Evocări, Chișinău, 1964; Podurile, Chișinău, 1966; O pătăranie vânătorească, Chișinău, 1970; Tăria slovei măiestrite, Chișinău, 1971; Cucoara, Chișinău, 1975; Scrieri, I-III, Chișinău, 1977-1978; Voci pe oglinda apei, Chișinău, 1981; Podgorenii, Chișinău, 1982; Modelări artistice, Chișinău, 1986. Repere bibliografice: Vasile Coroban, „Cucoara” - universul satului contemporan, LA, 1978, 15 iunie; Ion Ciocanu, Podurile vieții și ale creației. Studiu asupra creației lui I.C. Ciobanu, Chișinău, 1978; Vladimir Beșleagă, Suflul vremii, Chișinău, 1981, 129-144; Nicolae Bilețchi, Romanul
CIOBANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286234_a_287563]
-
9. Teoria manipulării 58 3.10. Teoria pedepsei 59 3.11. Discriminarea operatorie 60 A. Discriminarea stimulilor 60 B. Diferențierea răspunsului 61 3.12. Instruirea programată și mașinile de predat 62 3.13. Eșecurile și triumfurile skinnerismului 65 4. Teoria modelării și învățării sociale 67 4.1. Viața și opera lui Albert Bandura 67 4.2. Teoria modelării: unele tradiții, curente și dispute 68 4.3. Analiza cercetărilor de condiționare operantă 70 4.4. Analiza învățării sociale 72 4.4.1
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
60 B. Diferențierea răspunsului 61 3.12. Instruirea programată și mașinile de predat 62 3.13. Eșecurile și triumfurile skinnerismului 65 4. Teoria modelării și învățării sociale 67 4.1. Viața și opera lui Albert Bandura 67 4.2. Teoria modelării: unele tradiții, curente și dispute 68 4.3. Analiza cercetărilor de condiționare operantă 70 4.4. Analiza învățării sociale 72 4.4.1. Procesele de atenție 72 4.4.2. Procesele de retenție 73 4.4.3. Procesele de reproducere
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Analiza învățării sociale 72 4.4.1. Procesele de atenție 72 4.4.2. Procesele de retenție 73 4.4.3. Procesele de reproducere motorie 75 4.4.4. Procesele motivaționale și de întărire 76 4.5. Teoria procesului de modelare socială 78 5. Teoria consolidată a învățării sociale 81 5.1. Viața și opera „gemenilor M&D” 81 5.2. Cele patru principii fundamentale ale învățării 83 5.2.1. Un experiment simplu 83 5.2.2. Patru factori ai
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
au ele? Iată opinia unor analiști avizați ai operei skinneriene: „Utilizarea practică a sistemului se bazează pe principiile complementare ale controlului prin prezentarea și reținerea recompensei. Principiile suplimentare ale discriminării între stimuli și diferențierii răspunsurilor sunt suficiente pentru a asigura modelarea prin metoda aproximațiilor succesive. Pe lângă aceasta, tot ce se cere este ingeniozitate din partea experimentatorului. Nu avem motive pentru a ne face probleme nici din punctul de vedere al datelor experimentale, nici din cel al principiilor corelate. Din punctul de vedere
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Și abia după aceste lecturi i s-ar putea face puțină dreptate lui Skinner care, în disputa cu umanistul Carl Rogers și cu voltairianul Huxley, a ieșit rănit de moarte. Este totuși un psiholog cu o operă crucială. 4. Teoria modelării și învățării socialetc "4. Teoria modelării și învățĂrii sociale" „Deinhv poli" nosouîsa avneuris-ein -a-av.” („Când o cetate e bolnavă, ea se pricepe bine să iscodească la rele.”) Euripide După al doilea război mondial, americanii au înțeles că nu numai individul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
s-ar putea face puțină dreptate lui Skinner care, în disputa cu umanistul Carl Rogers și cu voltairianul Huxley, a ieșit rănit de moarte. Este totuși un psiholog cu o operă crucială. 4. Teoria modelării și învățării socialetc "4. Teoria modelării și învățĂrii sociale" „Deinhv poli" nosouîsa avneuris-ein -a-av.” („Când o cetate e bolnavă, ea se pricepe bine să iscodească la rele.”) Euripide După al doilea război mondial, americanii au înțeles că nu numai individul și libertățile sale sunt importante, ci
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Approaches to the Modification of Phobic Disordes” (Psychopatology Today: Experimentation Theory and Research, editat de W.S. Sahakian, 1970); „Psychotherapy Based upon Modeling Principles” (Handbook of Psychotherapy and Behaviour Change, editat de A.E. Bergin și S.L. Garfield, 1970). Teoria modelării dezvoltată de Bandura scoate în evidență în special rolurile importante jucate de procese simbolice care se autoreglează în „funcționarea psihologică umană”. După Bandura, toate fenomenele de învățare ce rezultă din experiențe directe pot apărea datorită analizei comportamentului celorlalți oameni și
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
operațiunile condiționate explicate în termenii proceselor de autocontrol, și nu prin legături directe S-R. Rezultatele condiționate sunt privite ca „reflectând operațiunea de mediere a mecanismelor mai degrabă decât cuplarea directă a stimulilor cu răspunsurile, evocată de alte evenimente”. Teoria modelării (a învățării sociale), deși eminamente behavioristă, este compatibilă cu umanismul și teoria umană a valorii și moralitatea. Subtila teorie banduriană a reușit să concilieze două paradigme aflate în controversă - ceea ce o face încă actuală. 4.2. Teoria modelării: unele tradiții
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
evenimente”. Teoria modelării (a învățării sociale), deși eminamente behavioristă, este compatibilă cu umanismul și teoria umană a valorii și moralitatea. Subtila teorie banduriană a reușit să concilieze două paradigme aflate în controversă - ceea ce o face încă actuală. 4.2. Teoria modelării: unele tradiții, curente și disputetc "4.2. Teoria modelării\: unele tradiții, curente și dispute" Prin anii ’60, când lucra cu Richard Walters, Bandura a început cercetările asupra învățării sociale; pe atunci, Abstracts Psychology definea modelarea ca un termen ilogic. Doar
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
este compatibilă cu umanismul și teoria umană a valorii și moralitatea. Subtila teorie banduriană a reușit să concilieze două paradigme aflate în controversă - ceea ce o face încă actuală. 4.2. Teoria modelării: unele tradiții, curente și disputetc "4.2. Teoria modelării\: unele tradiții, curente și dispute" Prin anii ’60, când lucra cu Richard Walters, Bandura a început cercetările asupra învățării sociale; pe atunci, Abstracts Psychology definea modelarea ca un termen ilogic. Doar celor doi psihologi americani li se părea a fi
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
încă actuală. 4.2. Teoria modelării: unele tradiții, curente și disputetc "4.2. Teoria modelării\: unele tradiții, curente și dispute" Prin anii ’60, când lucra cu Richard Walters, Bandura a început cercetările asupra învățării sociale; pe atunci, Abstracts Psychology definea modelarea ca un termen ilogic. Doar celor doi psihologi americani li se părea a fi extrem de paradoxal faptul că un termen foarte comun, folosit în mod curent de toată lumea pentru a transmite, modifica și regla comportamentul uman și fără de care puțini
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
care ar supraviețui hazardatului proces de socializare, nu ocupă un loc proeminent pe marea scenă a științei psihologiei. Părea un concept repudiat de behaviorism și s-au hotărât să îi facă „loc în cetate”. Sunt mai multe motive pentru care modelarea a fost, până prin anii ’60, relativ neglijată, în ciuda rolului său esențial în funcționarea psihologică. Folosirea a fost împiedicată încă de la început prin botezarea ei ca o „înclinare instinctuală”. Chiar și după ce acest fenomen a fost curățat de conotații instinctive, s-
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
sau nerelevantă pentru subiecții de la care se așteaptă să participe la experimente psihologice. În astfel de situații, principala răsplată pentru subiecții mai „deștepți” și mai „îndrăzneți” derivă de obicei din păcălirea celui care face experimentul. Pe de altă parte, când modelarea este folosită cu scopul de a învăța oamenii cum să comunice verbal, cum să se comporte social, cum să conducă automobile, să înoate, să facă operații chirurgicale, să conducă cercetări psihologice, cei mai talentați sunt cel mai probabil cei care
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]