4,680 matches
-
partea lor decât dorința de a se întinde, motivată de o populație ucraineană în minoritate, care locuiește în colțul nordic al județului Hotin și în câteva sate răsfirate ale județului Acherman. Acestui argument însă noi îi opunem un milion de moldoveni, care locuiesc peste Nistru în Ucraina și care își manifestă dorința de a fi una cu frații lor din Basarabia. Congresul de la Tiraspol, ținut de moldovenii din Ucraina este mărturia formală a acestui adevăr. Le mai opunem și unitatea desăvârșită
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
sate răsfirate ale județului Acherman. Acestui argument însă noi îi opunem un milion de moldoveni, care locuiesc peste Nistru în Ucraina și care își manifestă dorința de a fi una cu frații lor din Basarabia. Congresul de la Tiraspol, ținut de moldovenii din Ucraina este mărturia formală a acestui adevăr. Le mai opunem și unitatea desăvârșită a tuturor basarabenilor, moldoveni și nemoldoveni și înseși rezoluțiunile Radelor ucrainene din Hotin, Chișinău, Acherman, care toate susțin ideea indivizibilității teritoriului Republicii Moldovenești și dorința de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Nistru în Ucraina și care își manifestă dorința de a fi una cu frații lor din Basarabia. Congresul de la Tiraspol, ținut de moldovenii din Ucraina este mărturia formală a acestui adevăr. Le mai opunem și unitatea desăvârșită a tuturor basarabenilor, moldoveni și nemoldoveni și înseși rezoluțiunile Radelor ucrainene din Hotin, Chișinău, Acherman, care toate susțin ideea indivizibilității teritoriului Republicii Moldovenești și dorința de a rămânea în cuprinsul ei și nu al Ucrainei. Cred că țara noastră va ieși neatinsă și din
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
populației din Basarabia, își propunea să stabilească relații mai strânse cu Republica Moldovenească, conferindu-i dreptul la autonomie politică. Este indispensabil să se noteze că guvernul Ucrainei insista cu atât mai mult, cu cât este în mod pozitiv cunoscut că moldovenii nu constituie majoritatea populației din Basarabia, că această majoritate aparține popoarelor nemoldave, printre care se numără mulți ucrainieni. La fel, în momentul de față, guvernul Ucrainei refuzând în mod pozitiv să recunoască drepturile României asupra Basarabiei și revendicând propriile sale
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
că românii nu formează majoritatea populației din Basarabia și că această majoritate aparține popoarelor nemoldovene, printre care se numără mulți ucrainieni. Autoritățile regale nu ignoră publicațiile panslaviste din care se inspiră afirmațiile mai sus enunțate și potrivit cărora românii sau moldovenii ar reprezenta numai 49% șau 46% din totalul populației basarabene; de aceea au adoptat din timp măsurile necesare pentru a verifica datele acestor publicații mai mult sau mai puțin oficiale, iar această verificare a avut ca rezultat să dovedească că
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
acela care se îndeletnicește de preferință cu agricultura. E demonstrat apoi că până spre 1870 proporția elementului românesc nu scăzuse acolo, deoarece marea statistică oficială a Rusiei, publicată sub direcția generalului Obroutcheff de către Statul Major Rus, afirmă că, în 1871, moldovenii formau 3/4 din populația Basarabiei. Deci, începând din 1870 ar fi pierdut acolo elementul românesc terenul, încât să scadă de la 75% la 46%. Această presupunere este atât de riscantă, încât este suficient s-o formulezi pentru a vedea caracterul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și în sfârșit, că este himeric și în zadar să se caute mase ucrainene mari în Basarabia unde numărul lor atinge doar 210 mii suflete. A susține în aceste condițiuni că există în Basarabia mai mulți ucraineni și ruși decât moldoveni ar echivala cu aceea că există mai puțini polonezi decât ruși în Polonia rusească și mai mulți ruși decât ucraineni în Ucraina. Este deci inutil și fără importanță să se facă caz de afirmațiile înșelătoare lansate de anumite publicații rusești
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de către regimul țarist: deznaționalizarea cu orice preț a elementelor etnice eterogene ale Imperiului. Apreciind la justa valoare înalta importanță a elementului românesc ca factor economic, care îl determinase să nu împiedice munca lui, regimul abolit urmărea în mod metodic rusificarea moldovenilor basarabeni prin mijloace demne de alte secole. O barieră de netrecut izola mai întâi complet Basarabia de restul Europei și de 106 ani încoace n-a putut trece Prutul niciodată nici o carte, nici un ziar, nici o publicație românească; autorizarea de a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
nord a Bucovinei. Precum se știe, guvernul României a acceptat propunerea noastră, și astfel, conflictul de 22 de ani dintre Uniunea Sovietică și România a fost rezolvat pe cale pașnică. Locuitorii teritoriului Basarabiei și Bucovinei de Nord, cu preponderență ucraineni și moldoveni, au obținut posibilitatea să se alipească la familia prietenească a popoarelor sovietice și să făurească o viață nouă - viața unui popor eliberat de sub puterea moșierilor și capitaliștilor români. Aplauze îndelungate/. Noi știm acum cu câtă bucurie populația Basarabiei și Bucovinei
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
1812 ca fiind în contradicție cu dreptul istoric și de neam și cu statutul juridic al Țării Moldovei, acte infirmate de întreaga evoluție a istoriei și de voința liber exprimată a populației Basarabiei și Bucovinei; SUBLINIIND dăinuirea în timp a moldovenilor în Transnistria - parte componentă a teritoriului istoric și etnic al poporului nostru; LUÎND ACT de faptul că Parlamentele multor state în declarațiile lor consideră înțelegerea încheiată la 23 august 1939, între Guvernul U.R.S.S. și Guvernul Germaniei, ca nulă ab
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
profundă de libertate și independență a românilor de dincolo de Prut, hotărârea și spiritul patriotic manifestat în cadrul Marii Adunări Naționale, care a precedat sesiunea extraordinară a Parlamentului Republicii. Proclamarea independenței Moldovei încununează anii îndelungați și grei de luptă a fraților noștri moldoveni pentru apărarea identității naționale, a limbii și culturii românești, pentru înlăturarea vicisitudinilor la care au fost supuși în timpul dominației țariste și al regimului totalitar comunist, impus în urma aplicării prevederilor Pactului Ribbentrop-Molotov din august 1939, act pe care Parlamentul României l-
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
culturale pentru toți cetățenii Republicii Moldova, pentru toate grupurile naționale, etnice, religioase și lingvistice de pe teritoriul acesteia, în conformitate cu principiile și normele statuate pe plan internațional. Proclamarea independenței Republicii Moldova încheie o epocă zbuciumată din istoria sa și deschide o perioadă nouă pentru moldoveni și pentru românii de pretutindeni. Birourile permanente ale celor două camere ale Parlamentului României salută și împărtășesc spiritul Declarației de Independență care afirmă voința republicii Moldova de a dezvolta relații de colaborare cu toate statele lumii. Suntem convinși că, în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și etnografică, cuprinsă în nouăsprezece capitole, dintre care opt sunt dedicate Țărilor Române. Autorul dă importante amănunte biografice legate de neamul său din Țara Românească, „patria mea paternă”, dar și date precise despre organizarea statală și militară a muntenilor și moldovenilor, despre relațiile lor cu vecinii unguri, poloni, turci, detalii despre obiceiurile, portul și limba lor de origine latină. În cele două capitole despre Transilvania vorbește despre frumusețea și bogăția legendară a provinciei, despre cetățile și orașele ei și despre existența
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
partea locului. Toți dădeau chiote că s-au Întâlnit. Îndată Începea joaca. După ce se minunau de dibăcia lui Ștefan la săgetarea uliilor, prindeau să se joace ,,de-a tătarii”. Se despărțeau În două cete : cei din ceata lui Ștefan erau moldovenii, cei din ceata a doua erau tătarii, În frunte cu puiul de răzeș, Mitruț... II Era În ziua aceea un văzduh limpede ca lacrima. Înfloriseră trandafirii sălbatici și sulfina. Era vremea când cântă toate păsările câmpului, când țârâie din niște
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
bâzâitul bondarilor. Bătălia a durat aproape un ceas. Tare era Ștefăniță, tare era și Mitruț, dar până la urmă Ștefăniță a ieșit biruitor. Prins Între niște lănci de trestie, ca un han-tătar, Mitruț a fost dus la județ, În fața puilor de moldoveni. Așezat pe un butuc, sub stejarul cel rămuros, Stefăniță a prins a l judeca strașnic, Întrebându-l: de ce-i calcă țara? de ce ucide copii? de ce dă foc satelor? Nu se pot apuca năvălitorii de munca pământului, să nu mai fie
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
de spaimă. Ce-i facem copilului din stejar? a Întrebat un ataman. Tragem În el cu săgețile ? Nu ! a răspuns hanul. Dacă trage careva În el vreo săgeată Îl ucid... De ce ? s-au mirat tătarii. Pentru că pe acest pui de moldovean vreau să-l ucid eu ! Fac rămășag că-l nimeresc drept În inimă, cu prima săgeată... Fie-ți milă... a răcnit Mitruț, când hanul a Întins arcul, dar n-a mai apucat să spună nimic, căci o săgeată l-a
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
lovitură de buzdugan i-a repezit paloșul din mână ! Îl putea ucide din a doua lovitură, dar l-a luat În pieptul calului și l-a cărduit departe. În vremea asta oștile cotropitoare fugeau mâncând pământul. Apoi, pe la asfințitul soarelui, moldovenii s-au așternut la hodină, pe coasta dealului. Acum să-l judecăm pe han-tătar ! a strigat Ștefan cel Mare, În fața cortului așezat sub stejar. Ce moarte să-i dăm, răzeși ? Să-i scoatem ochii... au bubuit mii de glasuri. Să
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
n-au știut pe ce lume se află și au prins a se tăia Între sine și a căuta cu groază o scăpare. Multă oaste turcească a pierit atuncea. Au lăsat armele și peste o sută de steaguri În mâinile moldovenilor lui Ștefan. Care au putut scăpa de coase, de săbii și de săgeți s-au năpustit În fugă, În jos de Podul-Înalt, și și-au căutat scăpare fugind prin păduri. Călăreții trimiși de Ștefan i-au ajuns și i-au
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
muncesc mai rar pe șantiere și de aceea patronii italieni caută muncitori străini. De asemenea, piețele de muncă și mediul de migranți din Milano sunt definite etnic, iar românii nu lucrează sau nu colaborează cu alți migranți (spre exemplu, cu moldoveni, ucraineni sau marocani), ci în special cu români sau cu italieni. Pe piețele de construcții din zona Milano muncesc în general românii, albanezii, nigerienii și marocanii; filipinezii lucrează în firmele de curățenie, iar chinezii au o nișă economică formată din
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
o caracterizează și îi dă culoarea este adaosul de sfeclă, însoțită de alte legume în cantități diverse“. Nici un cuvânt despre principala trăsătură a borșului, anume acreala, care nu este menționată nici în definiția cuvântului chorba. Românii, mai ales muntenii și moldovenii, se numără printre cei mai mari amatori de zemuri acre. Păstorel Teodoreanu afirmă chiar că sunt „supofobi“ și narează un episod din Primul Război Mondial: militarii Regimentului 24 de artilerie de câmp primiseră într-o zi rasol de vită, servit
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
plachiile, intrate în bucătăria țărănească printr o influență a gastronomiei târgovețe. Mai avem tocanele („tocănițele“), ghiveciurile, musacalele, ostropelurile, ciulamalele, rasolurile, pilafurile... Mai sunt felurite legume (mai ales ardei și dovlecei) umplute după tipicul „dolma“. Apoi mai avem chiftelele (pârjoale, la moldoveni), tuslamaua, zacusca... Plachiile se întâlnesc atât în farfuriile grecilor, cât și în cele ale turcilor, dar originalul pare a fi grecesc, așa cum susține chiar un autor turc de cărți de bucate, Deniz Gursoy: este vorba despre o mâncare scăzută, de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
friptură de fazan, brânză de Parma, salam de Verona, icre moi, conserve de Franța și vinuri din cele mai celebre dealuri ale Europei.“ Eufrosina Manu, soția hatmanului Răducanu Roset (bunicul lui Radu Rosetti), „se lăuda că ea a învățat pe moldoveni cum să mănânce și a transformat bucătăria moldovenească din bucătărie de sălbatici în bucătărie de oameni civilizați“ (Radu Rosetti, op. cit.). Dar atunci când autorul ne înșiră câteva dintre preparatele culinare „civilizate“, avem surpriza să citim numele acelorași mâncăruri, civilizate, bineînțeles, pe
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Încercării de a se constitui o comunitate a românilor americani, ca urmare a refuzului americanizării. După o imigrare care avea o oarecare vechime, el nu putea accepta decît că, probabil, „cîteva colonii românești s-ar afla În Canada (bucovineni și moldoveni), dar nici acestea nu dau semne de trăinicie. Risipiți prin diferite state și orașe, nu avem mai mult ca 4-5 mii de Români Încetățeniți”. O asemenea stare de fapt s-a modificat, așa cum am remarcat, după Primul Război Mondial, cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
7. Dragomirești 19. Ștefan cel Mare 8. Dumbrava Roșie 20. Tazlău 9. Gîrcina 21. Tupilați 10. Girov 22. Viișoara 11. Mărgineni 23. Zănești 12. Pîngărați 3. JUDECĂTORIA ROMAN cu sediul în municipiul Roman MUNICIPIU 1. Roman COMUNE 1. Bahna 13. Moldoveni 2. Bîra 14. Oniceni 3. Botești 15. Poienari 4. Bozieni 16. Români 5. Cordun 17. Sagna 6. Doljești 18. Săbăoani 7. Dulcești 19. Secuieni 8. Făurei 20. Stănița 9. Gherăești 21. Tămășeni 10. Horia 22. Trifești 11. Icușești 23. Valea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235749_a_237078]
-
7. Dragomirești 19. Ștefan cel Mare 8. Dumbrava Roșie 20. Tazlău 9. Gîrcina 21. Tupilați 10. Girov 22. Viișoara 11. Mărgineni 23. Zănești 12. Pîngărați 3. JUDECĂTORIA ROMAN cu sediul în municipiul Roman MUNICIPIU 1. Roman COMUNE 1. Bahna 13. Moldoveni 2. Bîra 14. Oniceni 3. Botești 15. Poienari 4. Bozieni 16. Români 5. Cordun 17. Sagna 6. Doljești 18. Săbăoani 7. Dulcești 19. Secuieni 8. Făurei 20. Stănița 9. Gherăești 21. Tămășeni 10. Horia 22. Trifești 11. Icușești 23. Valea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235753_a_237082]