4,924 matches
-
légères. Leș hommes le șont peut-être encore davantage. On y trăite leș plus graves affaires de la même façon que l'on s'y amușe" [Hoffet, p.68]. În opinia curentă, parizienii sunt pentru englezi, nemți sau americani oameni ușuratici, de moravuri libere și puțin serioși. O mulțime de lucruri decurg din aceste caracteristici. 96 E.Marc Lipiansky scoate în evidență în mentalitatea franceză spiritul și aerul viu, ușor, excitant, schimbător. În monumentala să lucrare Histoire de France, Jules Michelet consideră francezii
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de influență străină, societatea franceză pregătindu-se de dominarea Europei în secolul al XIX-lea. Începând cu sfârșitul domniei lui Ludovic XIV apare o paradigmă franceză, definită de Norbert Elias și Robert Muchembled că o miscare irezistibila de civilizare a moravurilor [Muchembled, p.201]. Sub Restaurație, Curtea cunoaște o nouă vârstă de aur, de fuziune a politicii cu politețea, iar, incepand cu 1830, Curtea pierde definitiv rolul său de centru politic și cultural dominant. Politețea se denumește de acum înainte mondenitate
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cu 1830, Curtea pierde definitiv rolul său de centru politic și cultural dominant. Politețea se denumește de acum înainte mondenitate. Lumea mondenă este o societate bună, care ține de un model închis și ierarhizat și este un loc al civilizației moravurilor, rafinamentului, elegantei și politeții, știe să placă și să seducă [v. Montandon, p.648]. 125 "Elle peut être grande duchesse, princesse, mais aussi financière, actrice et même souvent cocotte. Cette parisienne n'a pas besoin d'être belle, măi peut
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
aceste mici "peripeții și încurcături neprevăzute din lucrare nu au menirea să pună în relief anumite sentimente sau relații familiale, ci să demonstreze un joc de-a sentimentele, la capătul căruia se află anumite scopuri morale" [Corbu, p.103]. Reprezentarea moravurilor societății contemporane, a nedreptăților și aberațiilor ordinii sociale se combină la Labiche cu elemente de farsă și bufonada, care îi conferă o teatralitate strălucitoare. Opereta lui Jacques Offenbach este un gen nou de divertisment. Offenbach ritmează viața pariziana. Printre marele
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
le pli qu'a donné une main française, se répète chez toutes leș nations, humbles observatrices du goût de la rue Saint-Honoré" [1990, p.97]. 389 "Ținută feminină, având în vedere limitarea mai strictă creată de cadrul de viață și de moravuri, au îngăduit variații mult mai mici decât elementele portului masculin. Abia către sfârșitul secolului al XVIII-lea costumul feminin începe să "joace"" [Huizinga, p.287]. 390 Doamnele din Niort imită modă pariziana: "leș dames, dont on voyait leș épaules nues
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
pe de altă parte, întrebarea este exclusă din câmpul problematic al acestei discipline. Înțelesul termenului de "antropologie" care se impune și strict teoretic, prin definirea lui, și ca principiu de construcție, este cel de "etică empirică" sau "știința empirică a moravurilor", precizat în prefața la Întemeierea metafizicii moravurilor, dar devenit principiu de construcție în Antropologie. În lucrarea din urmă, antropologia este definită ca "știință care cuprinde fenomene ale experiențelor reunite după legile intelectului"50, iar obiectul ei este omul ca posesor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
din câmpul problematic al acestei discipline. Înțelesul termenului de "antropologie" care se impune și strict teoretic, prin definirea lui, și ca principiu de construcție, este cel de "etică empirică" sau "știința empirică a moravurilor", precizat în prefața la Întemeierea metafizicii moravurilor, dar devenit principiu de construcție în Antropologie. În lucrarea din urmă, antropologia este definită ca "știință care cuprinde fenomene ale experiențelor reunite după legile intelectului"50, iar obiectul ei este omul ca posesor al "mobilurilor fericirii": ceea ce înseamnă că omul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
rațiunii pure, în regim teoretic (ca rațiune pură speculativă, teoretică) și în regim practic (ca rațiune pură practică, voință pură) face posibilă, cumva, "salvarea" conceptelor-obiect ale vechii metafizici. Demersul acesta, într-o oarecare măsură recuperator, se află în Întemeierea metafizicii moravurilor și în Critica rațiunii practice. Aceste postulate nu sunt dogme teoretice, ci supoziții necesare din punct de vedere practic; ele nu extind deci cunoașterea speculativă, dar procură Ideilor rațiunii speculative în general (cu ajutorul raportului lor cu ceea ce este practic) realitate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
finalitatea naturii (prima exprimă modul de a gândi ființa rațională ca scop final al creației întrucât ea posedă facultatea de a formula scopuri absolut independente de mecanismul sau "finalitatea" naturii; de asemenea, finalitatea practică aparține domeniului artei umane și chiar moravurilor și este legată de facultatea de a dori; cea de-a doua exprimă modul de a concepe obiectele ce aparțin naturii nu doar potrivit mecanismului acesteia, ci și ca mijloace în vederea unor scopuri, prin urmare, ca scopuri relative). Finalitatea apare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
N. Bagdasar și Elena Moisuc, Editura I.R.I., București, 1994. KANT, Imm., Prolegomene la orice metafizică viitoare care se va putea înfățișa drept știință, traducere de Mircea Flonta și Thomas Kleininger, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. KANT, Imm., Întemeierea metafizicii moravurilor, în vol. Critica rațiunii practice, traducere de N. Bagdasar, Editura Științifică, București, 1972. KANT, Imm., Critica rațiunii practice, traducere de N. Bagdasar, Editura Științifică, București, 1972. KANT, Imm., Critica facultății de judecare, (1) traducere de Alexandru Surdu și Vasile Dem
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
KANT, Imm., Ideea unei istorii universale. Ce este "luminarea"? Începutul istoriei omenirii. Spre pacea eternă, traducere de Traian Brăileanu, Casa Școalelor, București, 1943. KANT, Imm., Logica generală, traducere de Alexandru Surdu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985. KANT, Imm., Metafizica moravurilor, în vol. Scrieri moral politice, traducere de Rodica Croitoru, Editura Științifică, București, 1991. KANT, Imm., Înștiințare asupra încheierii apropiate a unui tratat în vederea păcii eterne în filosofie, în vol. Scrieri moral politice. KANT, Imm., Anthropologie suivie des divers fragments du
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
București, 1982. CAZAN, Gheorghe Al., Studiu introductiv la vol. C. Rădulescu-Motru, Personalismul energetic și alte scrieri, Editura Eminescu, București, 1984. CROITORU, Rodica, Judecata între estetic și metafizic, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982. CROITORU, Rodica, De la metafizica luminii la metafizica moravurilor, Editura Științifică, București, 1996. CROITORU, Rodica, Datorii morale și datorii religioase, Editura All, București, 2006. DIACONU, Marin, C. Rădulescu-Motru. Biobibliografie, Editura Institutului de Teorie Socială, București, 2000. DJUVARA, Mircea, C. Rădulescu-Motru, Cu prilejul ultimei lucrări "Timp și destin", în "Revista
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
C. Rădulescu-Motru, Personalismul energetic cap. I: Metoda în studiul personalității. 20 Ibidem, p. 534. 21 Hegel, Logica, București, Editura Humanitas, 1995, p. 14. 22 Husserl, Criza umanității europene și filosofia, București, Editura Paideia, 1997, p. 222. 23 Kant, Întemeierea metafizicii moravurilor, în vol. Critica rațiunii practice, București, Editura Științifică, 1972, p. 5. 24 Ibidem 25 A se vedea și Husserl, Idées directrices pour une phénoménologie, Paris, Gallimard, 1950 (îndeosebi Secțiunea I); Gheorghe Vlăduțescu, Deschideri către o posibilă ontologie, București, Editura Științifică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Antet, 1994, p. 31. 70 Kant, Op. cit., p. 118. 71 J. Barni, Philosophie de Kant. Examen des fondements de la métaphysique des moeurs et de la Critique de la raison pratique, Paris, Librairie Philosophique de Ladrange, 1851, p. 250. 72 Kant, Întemeierea metafizicii moravurilor, în vol. Critica rațiunii practice, p. 47. 73 Idem, Op. cit., p. 215. 74 Idem, Critica rațiunii practice, p. 201. 75 Ibidem, p. 209. 76 Idem, Critica rațiunii pure, p. 500. 77 C. Rădulescu-Motru, Mărturisiri făcute la Asociația creștină a tinerilor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
anglo-americană cea mai cuprinzătoare a chestiunii se poartă totuși, ca și în alte regiuni euroatlantice, pe terenul filozofiei morale și al filozofiei politice. Deși, pe linia referinței de mai sus la Adam Smith, se crede că raporturile comerciale frecvente modelează moravurile - marele scoțian nu bănuia că se poate rămâne pe piață când încalci regulile jocului și comiți sistematic fraude evidente-, reformând astfel gradual societatea (reciproca e mai puțin luată în calcul), alte direcții din interiorul liberalismului anglo-saxon, convinse că omul nu
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
film ea apare tolănită pe diverse canapele, fumând lasciv. Dacă n- ar fi fost vorba de Lica Gheorghiu, rolul „inginerei” Nina Manoliu reclama în scenariu intervenția unui milițian, care s- o ia la întrebări pe această cetățeancă „fără ocupație”, „de moravuri ușoare”. Ceea ce se și întâmplă, dar cu muncitoarea laborantă Bica. Disputată de doi flăcăi sondori, ea ascunde un secret, despre care dă seamă părul ei tuns foarte scurt : a fost arestată și condamnată la 6 luni de închisoare pentru prostituție
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de cazinou, narată neatașant pentru spectator. În prima parte, s- ar putea spune că Daneliuc încearcă un tablou al existenței burghezo-moșierești interbelice, roasă de setea de avere și animată de cinism. Dar partea a doua a filmului abandonează studiul de moravuri și livrează o serie de tablouri vivante ale unei dictaturi abstracte. Oameni de toate vârstele, îmbrăcați sumar, ca niște deținuți de lagăr sau pacienți de ospiciu, sunt siliți la tot felul de proceduri medicale și exerciții fizice, inclusiv aplaudatul în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
începând cu nepmanul anilor ’20 din URSS, îmbogățitul pe căi necinstite al NEP, perioada Noii Politici Economice impuse de Lenin. Elementul lacom și descompus, înconjurat de o șleahtă asemenea lui, alcătuită din rămășițe ale vechii orânduiri, indivizi declasați, dame de moravuri ușoare, paraziți ai societății, e prezentat întotdeauna în contrast cu mulțimea oamenilor cinstiți, care muncesc, care pun umărul la construcția socialistă. Inovația lui Popovici constă în înlocuirea secretarului de partid care face ordine cu un ziarist, personaj „liberal”, creionat aproape ca un
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
revistei, la 28 septembrie 1918, cu poezia Ființa. Proza publicată aici rămâne remarcabilă îndeosebi prin Al. Macedonski: Palatul fermecat, capriciu fantezist de mare strălucire metaforică, Casa cu nr. 10, pătrundere în universul lucrurilor mărunte, Dramă banală, impunătoare prin pictura de moravuri și tipice tablouri de interior, și prima parte a romanului Thalassa (în 1893). Proza colaboratorilor - poem (Mircea Demetriade, Bonifaciu Florescu), schiță de moravuri (D.D. Racoviță, D. Teleor), observații naturaliste (Th. M. Stoenescu, Șt. Vellescu) - nu se ridică la același nivel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
strălucire metaforică, Casa cu nr. 10, pătrundere în universul lucrurilor mărunte, Dramă banală, impunătoare prin pictura de moravuri și tipice tablouri de interior, și prima parte a romanului Thalassa (în 1893). Proza colaboratorilor - poem (Mircea Demetriade, Bonifaciu Florescu), schiță de moravuri (D.D. Racoviță, D. Teleor), observații naturaliste (Th. M. Stoenescu, Șt. Vellescu) - nu se ridică la același nivel. Duiliu Zamfirescu are în L. o nuvelă sentimentală, Cum a iubit Depărățeanu. După 1900 colaborează I. Peltz și Tudor Vianu. Prin traduceri, L.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
cui nu-i place vinul, femeia și cântecul, rămâne nebun toată viața, dar noi nu suntem nebuni’ (Wer licht nicht wein, weib und Gesong, Der bleibt ein Narr sein Leben Lang, Und Narren sind wir nicht). Pretenția de a reforma moravurile prin asemenea afirmații și încă din partea unui călugăr care a depus jurământul (prin care paza poruncilor biblice este o datorie), nu poate fi decât un sperjur grosolan, care din start ridică orice autoritate celui care o afirmă, mai ales în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
XVI-lea, menționați de Paulescu ca luptători împotriva liberalismului, sub masca căruia se propaga învățământul ateu. Acești papi se opun, de asemenea, propagării falsei filosofii a materialismului de către societățile secrete pe care le condamnă ca fiind principala cauză a depravării moravurilor și ruinei sociale. Condamnă mai ales influența lor nefastă asupra tineretului, ceea ce prevestea gravele furtuni sociale ce aveau să izbucnească mai târziu. Începutul avea să fie în Italia unde s-au creat societăți secrete care, abil manevrate, au reușit să
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cartea unui blestemat, rătăcit al Bisericii anume Boiagi. Scopul acestuia e să combată limba grecească din folosul credincioasei noastre turme. Comunicați afurisirea noastră celor ce ar da crezământ spuselor acestui eretic în contra limbii în care a vorbit și vorbește Dumnezeirea”. Moravurile fanariote aveau să cuprindă treptat instituțiile statului, educația, familia, unde trufia, hoția și imoralitatea se întindeau ca o plagă ce era pe punctul de a sufoca elementul autohton, împotriva cărora se ridica cu atâta înverșunare Eminescu. A trebuit ca Tudor
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de la șoferii de taxi această întrebare angoasată și sinceră: "Ați venit să ne cumpărați țara?" În această atmosferă de rezistență alimentată de suferința mentalităților derutate, apare teama de străinul occidental decadent, purtător potențial al tuturor viciilor și vinovat pentru degradarea moravurilor, pentru intensificarea epidemiei de SIDA... SIDA, pornografia, prostituția: tot atâtea nenorociri care par a fi apărut odată cu deschiderea țării spre Occident. Cei care au știut să exploateze aceste temeri fundamentale ale unei societăți amenințate cu schimbarea stilului de viață au
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
traduce eliberarea post '89 pentru femeile de azi? Știm că s-au publicat studii și că altele sunt în curs, datorită relațiilor și sprijinului USAID sau al altor ONG-uri. Această evoluție a cunoașterii corespunde unei transformări în profunzime a moravurilor și a realităților? Z.P.: Sunt aici mai multe întrebări. Le voi lua pe rând. Mai întâi, femeile: trebuie să distingem între elementele lizibile și procesele de profunzime. Mai mult, este necesar de aceea suntem istorici să ne oprim un
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]