4,801 matches
-
grecească a nordului, (" Apis m. macedonica", Ruttner, 1988) este o albină a cărei arie de distribuție este nord-estul Greciei, Bulgaria, România și (probabil) o parte din fosta URSS. Originar, aceasta subspecie a fost descrisă de Friedrich Ruttner, pe baza caracteristicilor morfologice, ca de altfel și rașele Apis mellifera adamii, Apis mellifera cecropia și Apis mellifera cypria. Populațiile de albine din Tracia, Macedonia, Grecia centrală și Peloponez sunt total diferite de cele din insula Cretă. În 2005, Ouga a studiat populații de albine
Apis mellifera macedonica () [Corola-website/Science/308776_a_310105]
-
delimitează diasistemul, iar ≈ reprezintă opoziția dintre vocale. Dacă variantele diferă prin realizarea lui /e/ mai închisă în una ([e]) și mai deschisă în cealaltă ([ɛ]), diasistemul va fi: formula 2. Un asemenea diasistem poate fi numit diafon, la nivelul unei trăsături morfologice este vorba de un diamorf, și se pot stabili diasisteme și în alte domenii ale limbii. Într-un sens mai larg, o limbă este de asemenea un diasistem, format din dialectele sale. Lingvistul român Eugen Coșeriu a introdus termenul în
Diasistem () [Corola-website/Science/304983_a_306312]
-
și diversificat ca structură și fizionomie, înseamnă satisfacerea a cel puțin două cerințe: agrementul și refacerea fizico-psihică. Relieful este resursă de prim ordin pentru orice regiune turistică, prin rolul de suport al celorlalte elemente ale cadrului natural și antropic. Varietatea morfologică a elementelor reliefului, asociată frumuseții peisagistice, evidențiază obiective cu valoare deosebită. Valea Vaserului este cel mai atractiv traseu turistic al Munților Maramureș, un defileu săpat în masa șisturilor cristaline, separând pe stânga câteva masive cristaline: Prislopașul (1201 m), Grebeni (1594
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
de râul Argeș cu o direcție de curgere orientată nord vest-sud est, la limita sudică a teritoriului administrativ al orașului Găești. În sectorul final, râul Argeș curge pe un singur fir, având lărgimea de 60-100 m. Din punct de vedere morfologic, valea Argeșului prezintă o albie bine individualizată față de zona de câmpie, cu maluri de 2-6 m. și o luncă cu o lățime de aproximativ 7 km. în zona de divagare din dreptul localității Găești. În cuprinsul ei Argeșul meandrează și
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
Frenologia (din limba greacă: φρην, "phren" = minte, suflet; și λόγος, "logos" = cunoaștere, studiu) este o teorie în antropologia fizică enunțată la începutul secolului al XIX-lea de Franz Joseph Gall (1758-1828), după care studierea variațiilor morfologice exterioare ale cutiei craniene ar furniza informații asupra respectivelor regiuni ale creierului și funcțiilor sale. Chiar dacă frenologia enunța unele ipoteze juste privind organizația creierului în zone precise, ea a fost în bună parte abandonată o dată cu dezvoltarea metodelor moderne de studiu
Frenologie () [Corola-website/Science/305006_a_306335]
-
Transilvaniei, de exemplu prin tratarea asemănătoare a vocalei [o] (înlocuită cu [ɒ]). În dialectele secuiești de est se diftonghează ascendent [oː], [øː] și [eː], ca în dialectele transdanubiene occidentale. Drept caracteristici fonetice proprii dialectelor secuiești sunt de amintit: Unele trăsături morfologice ale dialectelor secuiești sunt și ele comune cu alte dialecte, de exemplu folosirea formei scurte a indicativului trecut al verbelor cu rădăcina terminată în "t" ("süttem" vs. "sütöttem" „am fript”), desinențele de complemente de loc pentru substantivele exprimând familii sau
Dialectele limbii maghiare () [Corola-website/Science/305067_a_306396]
-
viață a plantei. În dezvoltarea filogenetica cele dintâi expansiuni ale talului, asemănătoare frunzelor (filoide) au apărut la algele brune, dar acestea nu sunt omologe frunzelor plantelor superioare. Frunzele mici ale mușchilor reprezintă cea mai simplă frunză din punct de vedere morfologic și structural. Acestea au un țesut liberian primitiv, nu au vase lemnoase și deci nu sunt omologe frunzelor plantelor superioare. Frunză propriu-zisă apare la ferigi, iar la spermatofite ea are cea mai evoluata organizare. Funcțiile principale ale frunzei sunt: fotosinteză
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
lingviști, precum J.R.R. Tolkien, au creat limbi fantastice, deseori doar cu scop literar. Una din limbile lui Tolkien se numește quenya și include alfabet și pronunție proprie. Stilul unei limbi" reprezintă modul în care sunt utilizate resursele acesteia (lexicale, fonetice, morfologice, sintactice și topice) și care caracterizează un vorbitor sau o colectivitate. Există două mari categorii ale stilului: "Stilul individual" se caracterizează printr-un mare grad de reflexibilitate, aflat în raport invers proporțional cu tranzitivitatea limbajului. Utilizarea individuală a limbii este
Limbă (comunicare) () [Corola-website/Science/306002_a_307331]
-
ELISA, ILA, imunofluorescența IFA. Normal este de 30-40 ng/ml. Crește în cancerul tiroidian. Markerii autoimunității tiroidiene: anticorpii antiperoxidazici (TPO) crescuți în hashimoto, a antitireoglobulinici (atc Tg) UP în tir Hasimoto, a antireceptori TSH (TRAb) UP în b Basedow. Explorarea morfologică a tiroidei. Ecografia. Tireoscintigrma TC/IRM. Gușa endemică Orice creștere în volum a glandei tiroide. Necesarul de iod: Perioada prepubertară, adolescenți și adulți = 150 microg/zi, gravide și lăuze = 200 microni/zi. Tablou clinic. Tumefierea regiunii cervicale anterioare, senzație de
Hipofiză () [Corola-website/Science/306082_a_307411]
-
parte din familia mangustelor. Faimosul personaj Rikki-Tikki-Tavi al lui Rudyard Kipling este o mangusta indiană cenușie ("Herpestes edwardsii"). Herpestidele au fost mult timp incluse în familia viveridelor ("Viverridae"), dar astăzi majoritatea sistematicienilor le consideră o familie separată. Pe baza caracteristicelor morfologice și datelor moleculare ele sunt apropiate de hienide ("Hyaenidae"). Mangustele au dimensiuni mici și mijlocii (lungimea corpului variază după specie, fiind cuprinse între 18 și 71 cm), coada este lungă (15-53 cm). Au o greutate de 0,23-5,2 kilograme
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]
-
multe sectoare: Tatra Înaltă, Tatra Vestică, Tatra Albă. Altitudinea mare este dată de alcătuirea geologică, în care predomina granițele și șisturile cristaline. În Cuaternar o mare parte a acestor munți a fost acoperită de ghețari montani. În urmă acțiunii lor morfologice au rezultat forme de relief specifice: vai cu profilul transversal sub forma literei „U”, circuri glaciare, parguri glaciare, crește înguste, cuvete lacustre și morene.
Munții Tatra () [Corola-website/Science/304864_a_306193]
-
În gramatică, conjunctivul, numit și subjonctiv, este un mod verbal personal și predicativ. În gramaticile a diferite limbi și de către diferiți lingviști este definit prin trăsături morfologice specifice și/sau prin funcții mai mult sau mai putin specifice, ori este ignorat ca mod din lipsa unor trăsături morfologice specifice, funcțiile sale fiind îndeplinite de alt mod definit morfologic. Toate limbile indo-europene au modul conjunctiv, desi sistemul acestuia
Conjunctiv () [Corola-website/Science/304894_a_306223]
-
un mod verbal personal și predicativ. În gramaticile a diferite limbi și de către diferiți lingviști este definit prin trăsături morfologice specifice și/sau prin funcții mai mult sau mai putin specifice, ori este ignorat ca mod din lipsa unor trăsături morfologice specifice, funcțiile sale fiind îndeplinite de alt mod definit morfologic. Toate limbile indo-europene au modul conjunctiv, desi sistemul acestuia este dezvoltat în grade diferite de la limba la limba. În limba engleză, de exemplu, este foarte redus față de limbi precum germană
Conjunctiv () [Corola-website/Science/304894_a_306223]
-
limbi și de către diferiți lingviști este definit prin trăsături morfologice specifice și/sau prin funcții mai mult sau mai putin specifice, ori este ignorat ca mod din lipsa unor trăsături morfologice specifice, funcțiile sale fiind îndeplinite de alt mod definit morfologic. Toate limbile indo-europene au modul conjunctiv, desi sistemul acestuia este dezvoltat în grade diferite de la limba la limba. În limba engleză, de exemplu, este foarte redus față de limbi precum germană sau franceză. În limba română conjunctivul are o folosire relativ
Conjunctiv () [Corola-website/Science/304894_a_306223]
-
deștepta" (perfectiv). Verbe ca "a începe", "a continua", "a sfârși", "a termina" sunt considerate de Constantinescu-Dobridor verbe auxiliare de aspect care n-ar fi gramaticale, nici gramaticalizate, ci lexicale, deoarece au funcția de predicat și nu constituie o unitate semantică, morfologică și sintactică cu verbul pe care îl subordonează. Exemple: "începe să ningă", "termină de citit". În gramaticile limbii române nu se menționează afixe de marcare a aspectelor/modurilor de acțiune. Nici în engleză aspectele/modurile de acțiune nu se marchează
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
și a paralelismelor din activitatea lor. Există și părerea că realitatea folosirii limbii, care nu ține seamă de standarde, este neglijată, și că unii lingviști se fac vinovați de un purism nejustificat în elaborarea standardului. În general, trăsăturile structurale (fonologice, morfologice și sintactice) ale limbii bosniace sunt comune sau cu ale croatei, sau cu ale sârbei, sau cu ambele, toate trei având la bază dialectul štokavian. Standardizarea limbii bosniace se face pe baza folosirii limbii de către vorbitorii bosniaci și Damir Mustabašić
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
o rasă de câine care se presupune că a apărut prin domesticirea lupului. Considerația are în vedere asemănările aspectului general. Literatura de specialitate menționează folosirea acestui câine din vremuri străvechi de către ciobanii germani, rasa prezentând variabilitate mare sub raportul însușirilor morfologice de la o regiune la alta, adaptându-se condițiilor de climă și climaterice fie modificându-și talia, viteza de mișcare pentru zonele de câmpie, fie având o talie mai mare pentru cei cu origine montană. S-a constatat că au existat
Ciobănesc german () [Corola-website/Science/305772_a_307101]
-
al enunțului, celelalte definesc elementele în funcție de poziția lor față de unitățile enunțate. Relațiile de primul tip sunt numite "sintagmatice", cele de al doilea tip, "paradigmatice". Lingvistul francez Émile Benveniste (1902-1976) definește patru nivele de analiză: nivelul trăsăturilor distinctive, nivelul fonologic, nivelul morfologic și nivelul frazic. Pentru a înțelege mai bine acest model de analiză ne putem referi la definiția "constituantului nemijlocit", așa cum a fost formulată de lingvistul american Leonard Bloomfeld (1887-1949), metodă de diviziune a frazelor prin care se izolează segmentele care
Structuralism () [Corola-website/Science/305765_a_307094]
-
se definesc segmentele care se degajează din frază, și așa mai departe până la "morfene" și "foneme". Se obține astfel un fel de ierarhie structurală, în care fiecare nivel se integrează la nivelul superior. Ar exista și elemente intermediare între nivelul morfologic și nivelul frazic. Grupul cel mai important l-a reprezentat școala din Praga, fondată în 1926 la inițiativa lui Villém Mathesius, dominată de doi lingviști ruși, Nicolai Sergheievici Trubețkoi (1890-1938), specialist în fonologie, și Roman Jakobson (1896-1982), ultimul transferat în
Structuralism () [Corola-website/Science/305765_a_307094]
-
Romanian Journal of Anatomy”, precum și Redactor șef adjunct al revistei „Morphology Embriology”. În 1975 a introdus în anatomia patologică din România, clasificarea Kiel pentru limfoamele maligne. În anii 1979-1980 a publicat primele cazuri de tumori stromale gastro-intestinale, accentuând aspectul lor morfologic heterogen. A identificat și publicat în anii 1981-1982 o formă particulară de carcinom bazocelular cu stromă angiomatoasă, iar în 1984 a publicat împreună cu profesorul Ioan Moraru primele cazuri de SIDA în România. A efectuat în 1985 primele reacții în imunofluorescența
Florin Hălălău () [Corola-website/Science/306301_a_307630]
-
intersecție necoborând în general sub 1000 m. Șeile și pasurile sunt în general înalte. Altitudinea culmilor scade în general de la sud spre nord și din zona centrală spre periferie - mai rapid către est descât spre vest. Din punct de vedere morfologic culmile interfluviale principale - prelungi de ordinul zecilor de kilometri - sunt larg vălurite, culmile secundare fiind - în general - scurte, în general rotunjite și ele superior dar mărginite de versanți abrupți. Orientarea generală a culmilor principale este aceeași cu a masivului muntos
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
unele dificultăți în parcurgerea lor. În al doilea rînd, amintim mușuroaiele înierbate și microdepresiunile nivale etc. Calcarele cristaline explică apariția reliefului carstic, e drept, puțin dezvoltat, reprezentat prin dolinele din Muntele Rotunda și de pe versantul drept al văii Runcu. Caracterele morfologice de ansamblu, cît și unele aspecte de detaliu impun subdivizarea Munților Suhard în trei unități bine individualizate: Omu, Fărăoane și Oușoru. Prin poziția sa geografică, Suhardul are un climat temperat-continental, aflîndu-se sub influența nord-atlantică. Configurația reliefului și înălțimea impun o
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
Pasul Iaila sau Carapelit. La vest sunt flancați de Ostrovul Brăilei, spre care cad în trepte, iar la sud-est ei depășesc valea largă a Tăiței și ajung până în valea Lozovei, înglobând astfel două mici culmi: Coșlugea și Boclugea. Această delimitare morfologica corespunde și cu linia de încălecare tectonica (falia inversă) Luncavița-Consul, care-i separă de Dealurile Niculițel. Un alt punct de separație între aceste unități este Pasul Teilor, care se află între bazinele Tăiței și Luncaviței. Având în ansamblu forma unui
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
suprafață și cele subterane și preconizând sisteme de reîmprospătare a apelor subterane din resursele de suprafață. De asemenea, el s-a preocupat și de gospodărirea debitelor solide, care aveau influență atât asupra colmatării lacurilor de acumulare, cât și asupra proceselor morfologice ale albiilor. O a doua contribuție teoretică importantă a lui Andrei Filotti a fost cea a unei abordări sistemice, în care se punea accentul pe definirea modului de conlucrare între diferitele elemente ale unei scheme de amenajare. Astfel, dacă până în
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
excelentă vizibilitate în vest, est și sud. Măgura Uroiului aparține unui aparat vulcanic central cunoscut în literatura de specialitate , datorită compoziției sale speciale: "înainte de a intra în localitatea Simeria, venind dinspre Deva spre nord-est, apare imaginea generală a vulcanului; profilul morfologic, în prim-plan destul de monoton, este întrerupt de forma pozitivă a structurii andezitice din Măgura Uroiului". Clina sudică a fost deschisă de mai multe cariere, instalate la diverse nivele, înaintând până în zona centrală a neck-ului. Andezitele au o culoare
Situl arheologic de la Uroi () [Corola-website/Science/306425_a_307754]