KorAP: Find »[drukola/base=muncitor & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...183 184 185 ...209 >

5,204 matches

Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368

muncitorului din țara noastră». Aceasta este adevărat. Dar articolul se mărginește să scrie aceasta, fără a-i cere autorului să se ocupe de muncitori cu nivel ridicat. Tovarășe, este foarte adevărat că În regimul nostru de democrație populară mai sunt muncitoare Încă slabe, cum este Ana Roșculeț, În special acolo unde nu se duce destulă muncă de lămurire sau unde sunt muncitoare nou intrate În producție. Dar În articolul din Flacăra nu se arată scriitorului cum trebuie el să Înfățișeze chipul

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
ocupe de muncitori cu nivel ridicat. Tovarășe, este foarte adevărat că În regimul nostru de democrație populară mai sunt muncitoare Încă slabe, cum este Ana Roșculeț, În special acolo unde nu se duce destulă muncă de lămurire sau unde sunt muncitoare nou intrate În producție. Dar În articolul din Flacăra nu se arată scriitorului cum trebuie el să Înfățișeze chipul muncitoarelor noastre de astăzi și eu nu cred că articolul Îl ajută Îndeajuns ca să poată scrie o carte despre o muncitoare

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
femei; dacă autorul, În loc să aleagă ca eroină a cărții o Ană Roșculeț care avea atâtea slăbiciuni, ar fi ales una dintre muncitoarele noastre Înaintate, ar fi fost de mai mult folos tuturor muncitoarelor din țara Întreagă. De exemplu, femeile noastre muncitoare, Încă din anul 1945 când au intrat În sindicat și altele În partid, au pornit pe un drum sănătos, muncind cu râvnă atât pentru producție, cât și pentru ridicarea nivelului cultural și politic. În 1948, chiar Înainte de naționalizare, Înainte de vremea

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
În partid, au pornit pe un drum sănătos, muncind cu râvnă atât pentru producție, cât și pentru ridicarea nivelului cultural și politic. În 1948, chiar Înainte de naționalizare, Înainte de vremea când se petrece povestirea despre Ana Roșculeț, noi am avut femei muncitoare care prin lupta lor, dusă cu dragoste pentru partid, au ajuns fruntașe În producție sau În posturi de răspundere. De exemplu tov. Elena Giurgea care este astăzi deputat, sau tov. Elena Boboc care prin lupta dârză ce a dus-o

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
clasei muncitoare, iar astăzi este prim-procuror. Tov. Boc Florica care a mers pe drumul trasat maselor de partidul nostru este azi secretara sindicatului. Apoi prin munca de lămurire dusă de sindicat, s-au ridicat cadre sindicale din rândul femeilor muncitoare. Ele sunt În comitetele de secție din fabrică, responsabile de grupe și toate muncesc cu râvnă pentru Îndeplinirea Planului de Stat. De asemenea secția asigurărilor sociale este condusă de una din muncitoarele noastre, tov. Tinca Marcu. Munca unor astfel de

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
fabrică. Această carte le ajută Într-o oarecare măsură să se poată ridica. Dar altfel ar fi arătat această carte dacă ar fi dat ca exemplu pe una din tovarășele noastre care a știut cu adevărat să lupte pentru clasa muncitoare sau dacă ar fi dat exemplul muncitoarei Baciu Voica din F.R.B. În etate de 56 ani, decorată cu Medalia Muncii. Ea are patru copii și a muncit din greu să-i crească și nu s-a lăsat pradă unui bărbat

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
bărbat care o bătea și nu și-a oropsit copiii ci dimpotrivă a luptat punându-și Încrederea În partid, a luptat ca ei să ajungă adevărați luptători pentru socialism. Dacă În carte s-ar fi scris pentru astfel de femei muncitoare, subiectul ar fi fost și mai folositor și ar fi antrenat și mai mult pe acele tovarășe ca Ana Roșculeț. Dar așa, ce exemplu ne dă cartea? După ce Ana Roșculeț Începe să-și Îndrepte greșelile, ea «se plictisește», În concediu

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
partid. Pe acelea le trimitem noi la Congrese și nu pe una ca Ana Roșculeț, care de fapt nici n-a făcut cine știe ce În producție sau În munca sindicală. Noi am dori ca autorul să se ocupe de acele femei muncitoare ridicate, fruntașe În producție sau În munca politică, pentru ca ele să fie un exemplu pentru noi, un Îndemn În muncă, pe care noi să vrem să-l urmăm. Tovarășe, dv. aveți poate prilejul, ca revistă a scriitorilor, să vorbiți cu

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
au pornit vii discuții În jurul ei. Articolul de față - după ce Flacăra a luat deja atitudine față de carte, prin cronica tov. J. Popper - este determinat de ecourile acestor discuții, În primul rând de scrisoarea adresată revistei noastre de tov. Adela Pagu, muncitoare la F.R.B. (Despre o cronică din „Flacăra” și chipul muncitoarei de azi, În Flacăra, nr. 8 (112), scrisoare În care tov. Pagu, vorbind oarecum În numele tovarășelor sale de la F.R.B., aduce critici importante nuvelei și se arată În dezacord cu cronica

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
povestea ei, până la urmă, un caz tipic, realist, corespunzător realității societății noastre? Reușește nuvela să fie o pârghie mobilizatoare pentru creșterea a ceea ce e nou În conștiința oamenilor muncii din țara noastră? Eroina lui Marin Preda este de zece ani muncitoare textilistă la F.R.B., una din marile noastre filaturi. Ana Roșculeț e o muncitoare Înapoiată, ea Îndeplinește cu greu norma, e apăsată de o viață casnică grea, terorizată de legătura ei cu Tomiță «bocsierul», un element declasat, nesănătos, care o vizitează

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
acum faptele ei, să vedem În ce măsură Ana Roșculeț crește, care sunt resorturile care o mână Înainte, În ce măsură lucrurile corespund realității. Ne aflăm la câteva săptămâni după naționalizare, adică În vara lui 1948, Într-o Întreprindere trecută acum În mâinile clasei muncitoare. De zece ani Ana Roșculeț muncește cot la cot cu tovarășele și tovarășii săi, trăind viața comună a fabricii, Îndurând mizeria ocupației hitleriste, mizeria războiului nedrept pe care burghezia română Îl duce pe spinarea ei și a celor de-o

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
viu, Înzestrat În parte cu simțămintele și năzuințele caracteristice muncitorilor de la noi. I s-a recunoscut În special scriitorului meritul de a fi redat puternic exploatarea burgheză, mizeria și Înapoierea la care vechea orânduire condamna oamenii muncii, mai ales femeile muncitoare. Tovarășii Z. Marcel, responsabilul cultural al Întreprinderi, Negoiță, secretar al organizației UTM, tov. Simionovici responsabila Căminului de fete și alții, au arătat că o lipsă mare a nuvelei este faptul că nu cuprinde imaginea puternică a partidului, a rolului hotărâtor

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
30 sub semnătura lui Al.I. ȘTEFĂNESCU: „Nuvela Ana Roșculeț de M.Preda, apărută spre sfârșitul anului trecut, s-a bucurat În general de o bună primire din partea criticii literare. Faptul că atacă o temă foarte actuală din viața clasei muncitoare, era un succes pentru scriitor. (Ă). Dată fiind importanța problemei și actualitatea ei, critica literară a luat În discuție nuvela Ana Roșculeț. Încă În numărul din noiembrie 1949 al Vieții românești, prin recenzia semnată de Horia Stancu, se remarca apariția

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
aceste lipsuri ale nuvelei nu pot umbri meritele ei». (Ă). Lucrarea este socotită exemplară pentru ceilalți scriitori. (Ă). Influența celor trei recenzii care au recomandat din ce În ce mai călduros cartea s-a concretizat În aceea că tot mai mulți oameni din massele muncitoare au căutat să citească nuvela, să Învețe din ea cum se făurește omul nou, omul socialist, pe care trebuie să se străduiască să-l realizeze fiecare dintre cei care luptă pentru o viață mai bună. Ecoul pe care l-a

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
e un element proletar. Mentalitatea ei este caracteristică elementelor retrograde ale țărănimii. (Ă). Prin toate aceste trăsături ale caracterului și prin felul de a se manifesta În fabrică și În afară, un asemenea personaj nu poate fi tipic pentru clasa muncitoare, nu poate deveni un erou pozitiv, nu poate constitui un exemplu pentru oamenii muncii. (Ă). Transformarea Anei, deși se petrece În perioada istorică a trecerii spre socialism, nu oglindește procesul ascuțirii luptei de clasă. Asistăm numai la o luptă cu

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
ascuțirii luptei de clasă. Asistăm numai la o luptă cu un dușman inferior - mentalitatea retrogradă (Ă). În genere apare că Ana Roșculeț a Înțeles prea puțin din problemele care frământă lumea. În jurul ei prea puțin din atitudinea nouă a clasei: muncitoare față de Statul nou al democrației populare, față de patria noastră, față de socialism, Ana Roșculeț nu este una din muncitoarele care au Înțeles și pus În practică chiar și fără convingere teoretică prea clară, și numai pe baza instinctului de clasă - linia

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
să scoată În relief aspectul dominant al epocii respective, exploatarea mârșavă căreia erau supuse massele de truditori ai ogorului, scriitoarea lasă În umbră ceea ce era mai puțin vizibil atunci, ceea ce constituia Însă germenul dezvoltării viitoare, anume afirmarea crescândă a clasei muncitoare ca forță conducătoare În luptă pentru Înlăturarea exploatării și, odată cu aceasta, În general, sporirea Încrederii celor asupriți Într-un viitor luminos. Nu este Întâmplător că dintre toate tipurile Întâlnite În cartea Sandei Movilă, al boieroacei Julia și al cârciumarului Ilie

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
naturalistă. Poziția ideologică nejustă a scriitoarei determină și o tratare obiectivistă a unor situații și probleme. Primul război mondial este prezent În treacăt, obiectivit. (Ă). Arta nouă, În drum spre realismul socialist, are și o precisă funcțiune de cunoaștere. Cititorul muncitor se va Întreba la terminarea lecturii romanului Pe văile Argeșului dacă acesta i-a oferit un plus de cunoaștere a exploatării, a rădăcinilor sale și a luptei pentru a o nimici, În afară de ceea ce știe el prin propria experiență din timpul

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Nici un autor Însă, nu se poate teme de greu și de muncă multă, atâta timp cât el apreciază just importanța operei sale și Își dă seama de legătura care există Între munca și uriașul efort pe care Îl face Întreg poporul nostru muncitor. (Ă). Popularizarea crescândă a Negurei, cartea care demască fărădelegile fascismului și originea războaielor imperialiste, cartea care Înfățișează suferințele masselor În război și trezește ura Împotriva celor ce ațâță azi la un nou război - efectul ei mobilizator arată ce armă puternică

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Negurei, cartea care demască fărădelegile fascismului și originea războaielor imperialiste, cartea care Înfățișează suferințele masselor În război și trezește ura Împotriva celor ce ațâță azi la un nou război - efectul ei mobilizator arată ce armă puternică este ea pentru poporul muncitor În lupta pentru pace, Împotriva pregătitorilor anglo-americani ai unui nou război. Ea trebuie totodată să fie document al uneia din cele mai mari cotituri săvârșite În istoria poporului nostru. Să folosim această armă cu maximum de eficacitate, să o facem

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
corespunde realității și tocmai În analiza imaginii massei, așa cum a trăit ea În mintea romancierului, vom descoperi grave lipsuri ale romanului. Într-adevăr, În baza acestei serii de lipsuri Însemnate ale romanului stă o Îngustare periculoasă a conținutului luptei clasei muncitoare. Massa este considerată, În marea ei majoritate, o mulțime redusă la o viață strict instinctuală, hrană, băutură, procreație. (Ă). Lupta proletariatului se afla la o etapă hotărâtoare pentru societatea noastră și perspectivele bătăliei erau mult mai la zi, aveau acel

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
ascuțișul criticii sociale. (Ă). Elementele naturaliste din romanul lui Al. Jar nu numai că Împiedică pe autor să dea viață zecilor de luptători eroici ai Griviței, dar ele limitează caracterul critic foarte afirmat al cărții, Îi pilește ascuțișul. (Ă). Clasa muncitoare are nevoie de romanul Griviței și se cuvine ca volumul lui Al. Jar să vorbească Într-adevăr În spiritul muncitorilor ceferiști pe care romancierul i-a cunoscut. Autorul dacă e pătruns de această datorie trebuie să considere textul publicat În

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
Întâlnim figura luminoasă a lui Max Vexller. (Ă). Întâlnim În cel de-al patrulea volum al scriitorului Ion Pas, felul În care se dezvoltă mișcarea grevistă În țară și, paralel cu aceasta, procesul de organizare tot mai temeinică a clasei muncitoare. Expresia creșterii mișcării muncitorești din țara noastră și totodată a creșterii teroarei burghezo-moșierești o constituie evenimentele de la 13 decembrie 1918. (Ă). Nenumărate evenimente de o deosebită importanță scapă autorului și În celelalte volume. Nu se vede aproape deloc influența pe

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
vieții, fără o soluționare a lor, fără a căuta să le ordoneze. (Ă). Autorul acordă importanța necesară prezentării descompunerii clasei exploatatoare.(Ă.). Cu același Înțeles Însă ar fi trebuit să scoată la iveală nobilele trăsături de caracter ale fruntașilor clasei muncitoare. Personalitatea lui Frimu apare cu totul ștearsă. (Ă). Un personaj construit cu metodele de lucru ale beletristicii este croitorul Mitică. Un alt personaj pe care autorul l-a vrut reprezentativ, de data asta pentru țărănime, este Niță Petru. (Ă). Ceea ce

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
de chiaburi ne Îndârjește astăzi ura Împotriva urmașilor lor. De asemenea este foarte utilă demascarea liotei uneltelor clasei exploatatoare. Un alt element pozitiv important Îl constituie conturarea figurilor de luptători ieșiți din rândurile țărănimii, și Întrupând rezerva revoluționară a clasei muncitoare. Toate acestea sunt calități remarcabile. Datorită lor, cartea Oameni sub patrafir aduce o contribuție serioasă la cunoașterea și condamnarea dușmanilor poporului și Întărește conștiința de clasă a țărănimii muncitoare”. PROZA ACTUALITĂȚII Vânarea elementelor naturaliste se va domoli Începând cu partea

[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]