5,491 matches
-
conducă abil discuția înspre ceea ce, cu o îmbujorare, ar fi trădat ca fiind de interes deosebit pentru ea: "îți place apa de mare?" Adică valul, unda, ea, Ondine, mediul zbuciumului și navigației la care căpitanul excela. O fi fost el nefericit, dar făcând până la refuz ceea ce-i plăcea, perfecționându-și neîncetat meșteșugul; "cum o mai fi și asta?" se întreba, nu fără jind, femeia. Oricât încercase, nu se putuse atașa de epavele umane în trafic rutinier prin biroul ei, care priveau
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
În manualele În care se făcea elogiul moral al colectivului. Este comună ideea că schimbarea mentalităților, obiceiurilor, atitudinilor nu poate avea loc acolo unde nu există premisele unei schimbări structurale. Ne-o dovedește lunga noastră experiență cu faimoasa tranziție, substitut nefericit al schimbării autentice. De ce a fost preferată oare această strategie? Schimbarea ar fi trebuit să fie structurală, masivă, o rupere fără echivoc de un sistem, pe când tranziția putea induce ideea de continuitate, de menținere a unor structuri În noi condiții
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
uneori doar pe băutură. tragedia unei clase care nu mai poate fi recuperată. Viitorul e, desigur, acela al tuturor statelor urbanizate: dispariția țărănimii. După ce mi-a Înfățișat acest tablou sumbru, colegul meu mi-a mai făcut o previziune: după schimbarea nefericită a satului, se va schimba acum și țara. Paradigma lui Corneliu arată astfel: pleacă acum oameni din toate categoriile sociale, dar interesează mai ales extremele: a) avem pe cei care nu au nici un rost și care pleacă să-și Încerce
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de asemenea, folosind o artă desăvîrșită a punerii în s;enă, să facă din această bazilică un loc cu un simbol profund, spre care mulțimea se îndreaptă și unde se adună: Biserica pare că îmbrățișează oamenii care intră în ea. Nefericit rival al lui Bernini, Borromini, artist subtil și frămîntat, caută să exprime avînturile și pasiunile ființei umane. În acest scop el se folosește, cu o artă deosebită a curbei și a contracurbei, de contrastul dintre fațadă, ca'e te invită
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
practice care trebuie trase din el. Mai întâi se poate din păcate constata că în cazul de față descoperirea făcută nu ne dă nicio speranță de remediu. Nu pare să existe nicio modalitate de a influența starea clinică determinată de nefericitul hazard al jocului brutal al cromozomilor. Într-un context mai larg această constatare trebuie să diminueze o formă de optimism pe care ne-am dori-o cu toții, și anume speranța că ar fi posibil să se diminueze inadaptarea și delincvența
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
felul celui pe care îl afișează miliardarul în fioroși lei autohtoni și milionarul în răpciugoși dolari americani, credeți-mă, România se poate lipsi de „aportul” unor astfel de investitori. Când e vorba de oameni cu un asemenea comportament, există șansa nefericită ca măcar unii din banii lor să miroasă foarte urât. De ce era nevoie să se întoarcă în România acest tip de gigei, când țara îi avea pe alde Gigi Kent și Fane Căpățână, ca să numesc numai doi „șefi de promoție
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
teribilă a dlui Breban este că, în sinea sa, persistă să reproșeze românilor că nu au făcut front comun în jurul Domniei sale în 1971. Asta este ceea ce-l roade. Clamarea zgomotoasă a meritelor - reale și mai ales imaginare - trădează tocmai această nefericită incapacitate de a accepta că nu mai poate schimba nimic din ceea ce s-a întâmplat. În loc să accepte că a calculat greșit, dl Breban continuă să creadă că restul lumii - fie ea lumea românească, fie ea lumea occidentală - a fost în
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
unor mari centre de cultură precum Bagdadul, Damascul și Ispahanul, Cairo, Cordoba, Granada și Palermo? Cum și-a pierdut limba arabă statutul de lingua franca a tuturor elitelor savante, din Iran în Andaluzia? Răspunzând, Arkoun alege un element cheie: soarta nefericită a însuși conceptului de umanism (adab). Înainte, acest concept, afirmă Arkoun, îngloba totalitatea preocuparilor cunoașterii. Azi, el este restrâns doar la desemnarea operelor literare. În fapt, este vorba de sufocarea conceptului de umanism în lumea musulmană: „În contextul islamic, umanismul
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
că o mare parte din această prețioasă arhivă s-a risipit, așa cum, cu aceeași ocazie, a dispărut și șevaliera de aur cu blazonul familiei, pe care o purtase la mână toată viața. Alte obiecte ale Nadiei avuseseră o soartă la fel de nefericită: carnetul de zbor i-a ars în 1944, într-un incendiu izbucnit la Băneasa, iar manuscrisul cărții În goana aripilor albe a dispărut misterios după arestarea ei, în 1951. A rămas însă amintirea unei aviatoare talentate și a unui om
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
florii". Malherbe Introducere " NICIODATĂ SĂ NU-ȚI ÎNCEPI CĂSNICIA CU UN VIOL" Niciodată să nu-ți începi căsnicia cu un viol, recomanda Balzac în 1830. Un viol, legalizat, normalizat, ca acela pe care îl îndură Jeanne le Perthuis des Vauds, nefericita eroină a primului roman al lui Guy de Maupassant, O viață 1. În noaptea nunții, Jeanne, ghemuită într-un colț al patului cu baldachin, așteaptă. "Așteptă cu neliniște, cu inima strânsă de acel nu știu ce, abia bănuit, pe care i-l
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
încep acum să apară, raporturile amoroase pot fi chiar mai libere, mai "depravate", cum spuneau burghezii conservatori. Desigur, nu toate fetele se lăsau tăvălite cu brutalitate, la voia întâmplării, în orice haldă de mină sau ungher de magazie, precum Catherine, nefericita eroină din romanul Germinal al lui Zola. Însă nu se poate nega că promiscuitatea care domnește în relația dintre sexe, slaba influență a religiei catolice, răzvrătirea fățișă împotriva moralei burgheze înlătură multe dintre constrângerile sexuale. Concubinajul este frecvent, iar fetele
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Oh, ce oribil 70!" Însuși Olivier de Tréville sare în apărarea tinerelor fete ale epocii. În prefața lucrării sale, i se adresează direct "maestrului" Marcel Prévost: "Că există, în anumite medii interlope ale societății pariziene, caractere care se aseamănă cu nefericitele eroine ale domniei-voastre, asta nu neg, de vreme ce nu vă stă în obicei să scrieți ceva fără să vă fi documentat. Dar să deduci de aici că sufletele celor mai multe dintre tinerele din Franța sunt veștede!.. Așa ceva mi-este peste putință să
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
este invariabil un eșec". Fără excepție, "dramele pe care ni le-a oferit ecranul sunt absurde. Poate din cauza vitezei aceleia sacadate de care nu se poate, aparent, scăpa". Ca să nu mai spunem că toate filmele erau mute. "Una dintre problemele nefericite ale cinematografului sunt gurile acelea care se deschid fără să spună nimic, cuvintele acelea înlocuite de bine, de rău cu muzică". Cum putea cinematograful să-i facă pe oameni să viseze, când doar o "tăcere plină de gesticulări [...] sosește în
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
epoci, încheierea unui ciclu istoric, anunțând revoluția sexuală. El se înfățișează ca antiteza perfectă a educației sexuale tradiționale, mai precis, ca un negativ perfect al nopții nunții trăite de Jeanne, eroina romanului O viață scris de Maupassant. După cum ne amintim, nefericita eroină a romanului, tânăra aristocrată, trece de la inocență la o descoperire cum nu se poate mai abruptă a "marii taine a dragostei". Înainte ca Julien să intre tiptil în camera ei, să-și lipească "piciorul rece și păros" de al
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
dreptate, ca fiind deosebit de important în revenirea și depășirea stărilor dureroase provocate de bolile cronice. El reprezintă un răspuns exterior și o oportunitate de reconectare la ceilalți. Înseamnă oportunitatea de a identifica și exprima sentimente. Suportul social sau, în cazul nefericit, lipsa acestuia reprezintă o variabilă crucială în procesul de adaptare a supraviețuitorilor la pierderile multiple cauzate de bolile cronice. Fiecare nouă pierdere amintește supraviețuitorului de celelalte pierderi anterioare. Fiecare nouă pierdere redeschide cicatricele pierderilor trecute provocând astfel o nouă suferință
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
în urmă, în anul 1925, în casa unde m-am născut, părinții mei, Gheorghe și Ele na Despa, dăduseră viață deja la zece copii. Eram al unsprezecelea iar pe al doisprezecelea copil, mama l-a avut mort, datorită unei împrejurări nefericite. Vecinul nostru, frate cu tata, purta o ură înverșunată familiei noastre, din mai nimic pentru noi astăzi. Atunci era vorba de hotarul grădinii lui care se învecina cu a noastră, frate și soră, că făcuseră parte din același trup stăpânit
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
semnul i l port și astăzi. Dar câte mari nenorociri cu armamentul lăsat în părăsire în timpul războiului, nu s-au mai întâmplat ulterior, dacă nu și până atunci ? Rețin o situ ație, o redau ca un exemplu al existenței întâmplărilor nefericite tot în familie. Peste gârla care ne despărțea cu casa, locuia un frate a tatei, din cei șapte frați rămași în viață, Petrea Despa care neavând copii a înfiat unul, pe nume Simion. După război, în una din zile, când
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
dar ea simțise ,,din prima" că ceva va fi ,,altfel" în viața lui. Se gândise de la prima întâlnire deja să-i creeze lui o existență personală ,,măi altfel", o carierăƒ plină de satisfacții, dar și un mediu familial puțin mai nefericit . Când însă telefonul sună insistent, Lăură găsi pe loc o soluție de compromis: îi va spune că merge la cumpărături prin magazine, (știa că el nu suportăƒ camerele video) și va fi prea puțin tentat s-o însoțească. Pentru prima
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
nevoie imperioasa de glasul ei ca să-și amintească de nouă dimensiune a distanței dintre ei.. Lăură simțise nevoia acută de a-l proteja și nu mințise când îi spusese că în gândul ei va fi doar el. Știa cât de nefericită avea să fie dacă și-ar fi abandonat carieră pentru acest ,,nicăieri" din București. Fizic, avea să-i simtă însă lipsa, prezența, vocea, trupul lui gol... Urma să redevină din nou actrița din liceu, să joace iarăși teatru în viața
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
ducă la bun sfârșit un proiect. Să termine o ilustrație. Diminețile îl găsesc cu creionul în mână. Evident, nu-i place nimic și-l doare capul. Câte o coală e făcută cocoloș. Desenele norocoase vor fi colorate mai târziu, cele nefericite se întorc în sertar, rugându-se să nu se sufoce până când le va scoate din nou la lumină, animat de alte idei. „Uneori nu este nevoie să călătorești decât cu mintea pentru ca stelele să-și schimbe locul pe cer. Iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
efectele pot fi superficiale sau profunde. Există și cazuri extreme, cînd exercitarea unei influențe duce la desființarea unei entități etnice, cum s-a întîmplat cu popoarele autohtone din provinciile romanizate sau cu cele asaltate de elemente străine, cum este cazul nefericit al poporului romanic dalmat, care a dispărut în secolul al XIX-lea, fiindcă sîrbo-croații l-au agresat și marginalizat pînă l-au desființat. Desigur, pentru spațiul european actual, nu se mai pune problema comunicării prin influențe desființatoare, rămînînd caracteristică numai
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
din spațiul inițial, precum retoromana, restrînsă de germană, româna încercuită și eliminată din unele zone de limbi slave de sud și de est și germana înlocuită în zonele nord-estice și estice de unele limbi slave de vest. Există și situația nefericită a limbii dalmate, care a fost desființată în secolul al XIX-lea de limbile slave de sud. Ca atare, în Europa, limbile romanice și limbile germanice ocupă teritorii originare. Unele limbi romanice și germanice au fost transplantate, îndeosebi după Marile
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
câștigul” [...] Cât le mai pasă zeilor de mine ? Numai prinosul morții mele are preț la ei (Șapte contra Thebei). Polinikes ține să-și respecte cu orice preț cuvântul dat soldaților și aliaților chemați la bătălia pentru cucerirea Tebei : Ce drum nefericit ! Ce jalnic s-a sfârșit !/ Sărmanii mei prieteni, ah, ce inimoși/ Din Argos au pornit ! [...]/ Eu nu voi da-n vileag ce rău ne-a fost prezis ;/ Un bun cârmaci de oști ascunde vestea rea (Oedip la Colonos). În Thebaida
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
anunță nenorocirile viitoare ale cetății : osânda-ncepe (I 2). În Troienele lui Euripide, crainicul Talthybios îi anunță Hecubei că Agamemnon a primit-o pe Casandra drept pradă pentru ca ea să-mpartă patul cu stăpânul ei, legată printr-o nuntă tainică . Nefericita mamă deplânge decizia privitoare la fecioara căreia Apolo i-a dat ca dar ales să viețuiască lipsită de soț, Casandra pare însă împăcată cu ideea de a se uni cu un dușman și îl invocă pe zeul căsniciei : Fericit este
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
spuse despre viitorul însângerat al casei regale din Argos : în privința celorlalte profeții rostite, mintea mea năucă iese din făgașul ei. Ajuns să o compătimească pe captivă, corifeul se miră că ea nu face nimic să împiedice propria moarte : Femeie prea nefericită și totodată prea-nțeleaptă [...] dacă știi într-adevăr ce soartă te așteaptă, de ce, ca o junincă, pe care-o mână zeii, să mergi cu-atâta bărbăție la altar ? Casandra arată însă că o tentativă de fugă nu ar schimba cursul
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]