6,858 matches
-
orice element anatomic vizibil poate servi la comunicare. Astfel: Fruntea poate exprima diferite stări de spirit, prin mobilizarea unor mușchi ce dau naștere la cute cu diverse orientări. Cutele verticale indică un nivel ridicat de concentrare, o atitudine critică, de nemulțumire sau chiar, la valori extreme, mânie și furie. Cele orizontale se asociază cu deschiderea largă a ochilor, semn de mirare, neînțelegere, sperietură sau chiar frică. Sprâncenele - sunt un element extreme de mobil al fizionomiei. S-a dovedit că ele pot
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
care îi animă pe interlocutori este dimensiunea pupilelor, care crește când nutrim interes, simpatie sau dragoste față de partenerul de dialog și scade atunci când acesta ne trezește afecte negative. Nasul - Cine nu știe că “strâmbatul din nas” denotă o stare de nemulțumire, aversiune sau dezgust? La persoanele veșnic indispuse, cutele care apar atunci când este arborată o asemenea expresie se pot adânci și permanentiza. Gura - O putem ține mereu întredeschisă, dar cu riscul de a fi considerați “gură cască”, ceea ce nu constituie o
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
anturajul. Pe scurt, conviețuim cu ideea, până când viața ne impune din nou cadența și normele ei de autoconservare. Întotdeauna se interpune ceva între noi și ceilalți. Este foarte important ce se interpune: principiul, valența instinctuală, folosul/profitul, orgoliul, teama, controlul, nemulțumirea (de sine, de celălalt), prudența, încrederea (de sine, în semen), neîncrederea (în sine, în semen), bunăcredința, respingerea, subestimarea (de sine, a semenului), supraestimarea (de sine, a semenului), duritatea, blândețea, masca, ostilitatea, convenția, suferința, împăcarea (cu sine, cu semenul)... Doamne, spre
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
kaiser” derivă din titlul roman Cezar, care la rândul lui derivă din numele lui Iulius Cezar. footnote> Angela Merkel. Kaiserin se confruntă cu proteste în toate țările europene, începând cu Germania și terminând cu România sau Bulgaria, proteste provocate de nemulțumirea populației, în ceea ce privește măsurile de austeritate, impuse de „popularii” europeni. Ca și P.D.L.-ul, Partidul Popularilor Europeni<footnote Partidul Popular European este un partid de centru-dreapta european, unul din cel mai mari partide transnaționale reprezentate în Parlamentul UE. PPE
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
liniile sale. Detestarea „incoerenței ideii“, a „incorectitudinii limbajului“ rămâne punctul invulnerabil al parnasienilor (de fapt, „armătura“ e din 1872, dată de Micul tratat de poezie franceză (Petit traitî de poîsi française) de Theodore de Banville, adevăratul „manual“ al noului curent). Nemulțumirea față de climatul înăbușitor întreținut de politica celui de-al doilea Imperiu ia la acești literați forma retragerii în turnul de fildeș al artei. Dar nu înțelegeau să rupă arta de viață, căci pentru ei, ”lumea exterioară există”, natura, lumea sunt
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
prejudecăți burgheze, drept un intelectual cu concepții libertine care respinge limitele impuse de instituția căsătoriei, libertinajul acesta aparține unui om cu valori burgheze. Naratorul observă rapida trecere socială de la tatăl lui, un om obișnuit să înjure pentru a-și exprima nemulțumirea, la persoana sa, capabilă să nuanțeze ura și furia, capabilă să le dea o formă literară. 3. Erotizarea culturii. Tema iubirii Textul A l`ombre de jeunes filles en fleurs nu poate fi analizat decât pornind de la mesajul intertextual din
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
să le înlocuim cu ale noastre."129 Poate că Rousseau nu a iubit prea mult copiii, dar, din principiu, a iubit profund, cu pasiune, copilăria, pentru imaginea naturii pe care i-o prezenta aceasta, natură în care își concentra regretele, nemulțumirile, urile, dragostele, ambițiile și decepțiile. C Conformitatea educației cu natura "Observați natura și urmați-i drumul pe care vi-l indică."130 Rousseau concepe educația ca o creștere conformă cu natura "interioară" a copilului, fiind și el unul din susținătorii
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
liberali și adversitatea lui N. Iorga. În perioada 1930-1933, regele Îi propune de mai multe ori participarea În guvernele ce s-au succedat, dar 1 Valeriu Râpeanu, Studiu introductiv, pag. XI acesta a refuzat de fiecare dată, ceea ce a stârnit nemulțumirea suveranului. În următorii cinci ani de guvernare liberală ce au urmat, Gheorghe I. Brătianu a desfășurat o activitate politică independentă, orientată Împotriva monarhului. În perioada 1935-1947, Gheorghe I. Brătianu a fost director al Institutului de Istorie Universală din Iași și
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
de pornire venirea pe tron a lui Carol al IIlea, act căruia P.N.L i s-a opus ferm și constant. Însuși Iuliu Maniu, președintele Partidului Național Țărănesc, șef al guvernului În exercițiu, Își va depune demisia, În semn de nemulțumire față de revenirea pe tron a celui ce a fost decăzut din acest drept din cauza iresponsabilității, a vieții sale aventuroase. Luați prin surprindere, ceilalți oameni politici au votat proclamarea lui Carol ca rege al României, În vreme ce alții s-au supus În fața
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
în spatele său în târg alte câteva persoane care îl așteaptă cu micii și cu berea. Așa se face că în momentul în care ajungi în fața vânzătorului cu halat soios - nedefinit, și ceri mai mulți mici, auzi invariabil un cor de nemulțumire în rândul celor aflați la coadă. "Cere, domne', mai puțini, să ne ajungă și nouă !". De fapt, mici sunt destui, timp este destul, este și bere, numai răbdare în sufletul oamenilor nu prea este. Viața localității și a oamenilor se
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
scuză. C.Ș.: În perioada de început considerai însă că cele două volume publicate te reprezentau? A.B.: Nu, constituiau doar o formalitate pentru a intra în lume. Erau acolo lucruri bune, dar eram departe de a fi mulțumit. Această nemulțumire m-a împins către literatură. C.Ș.: Scrii greu? A.B.: Primele volume le-am scris ușor. Acum scriu foarte greu. C.Ș.: Atunci când lucrezi ai nevoie de o anumită ambianță? Un loc anume? Un timp anume? A.B.: Pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
vremea aceea, să iei literatura de la începutul omenirii și s-o parcurgi rând cu rând. Asta tot de la știință mi se trage. Trebuie să cunoști tot ce s-a întâmplat în domeniul tău înainte de tine. De aici, senzația mea de nemulțumire: atâtea cărți necitite, atâtea întâmplări cărora nu le găseam loc în formulele mele mentale de atunci, deși știam că sunt bune pentru literatură. Senzația aceasta a recuperării m-a urmărit toată viața. Deci, după ce am scris Absenții, mi-a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
un pictor care își tot migălește tablourile și nu se îndură să se despartă de ele. Revin, revin, revin, până am senzația că e mai bine. Asta ține de structura mea. Cititorul înțelege ce vrea. Are cartea, dar eu am nemulțumirile care îmi rămân în urma cărții, nemulțumiri pe care încerc să le atenuez pentru că altfel n-aș putea merge mai departe. Este această foarte ciudată sau foarte normală dorință de mai bine. Este și bucuria de a ști că mă pot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
tablourile și nu se îndură să se despartă de ele. Revin, revin, revin, până am senzația că e mai bine. Asta ține de structura mea. Cititorul înțelege ce vrea. Are cartea, dar eu am nemulțumirile care îmi rămân în urma cărții, nemulțumiri pe care încerc să le atenuez pentru că altfel n-aș putea merge mai departe. Este această foarte ciudată sau foarte normală dorință de mai bine. Este și bucuria de a ști că mă pot autodepăși. Dacă nu mi-aș propune
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
cele pe care le-am scris deja. Așa cred în momentul de față. S-ar putea ca, după ce ajung acasă, să găsesc o situație schimbată și împrejurările să mă oblige la altceva. Nu exclud, dimpotrivă... Am și un soi de nemulțumire. De ce cei care vorbesc despre România îi prezintă numai fața care se poate filma și fotografia și nu-i radiografiază adâncimile? De ce această superficialitate sau comoditate, ca să nu spun alt cuvânt? Dacă vor să facă ceva, să schimbe ceva, de ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
în care soluționau revendicările românești depindea și stabilitatea geopolitică din această parte a continentului. Pentru locotenența domnească, o încercare la fel de grea a fost și mișcarea separatistă de la Iași, din 3/15 aprilie 1866, care apărea pe fundalul unor mai vechi nemulțumiri moldovenești, cauzate de procesul de centralizare administrativă. Se adăuga și "problema evreiască", aceasta fiind strâns legată, evident, de reușita proiectului modernizator, dar și de buna receptare de care Bucureștiul avea nevoie pe plan internațional. Impedimentele apărute în rezolvarea acestor două
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Napoleon, aceeași puternică susținătoare a diferitelor revendicări sosite de la București. Planurile croite prin diferite cancelarii pe seama statului de la nordul Dunării puteau fi combătute prin existența unei stabilități politice la București. Detronarea lui Cuza, apărută pe un fond mai larg de nemulțumire la adresa lui, a creat un cadru prielnic pentru cei care apreciau, în primăvara anului 1866, că situația lor materială și politică se datora unui proces exagerat de centralizare administrativă și politică realizat de Al.I. Cuza. Pentru oameni politici precum Rosetti
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
care îi vor supraviețui politic domnului Unirii, era aproape firesc să se prelungească unele confruntări și după îndepărtarea acestuia de la tron. După o domnie care îmbrăcase, în ultimii ani ai existenței sale, serioase accente autoritariste și produsese destule semne de nemulțumire în rândurile unor grupări politice diferite ca program ideologic, multe dintre ele vor încerca în noul climat să se distanțeze cât mai mult de guvernarea lui Alexandru Ioan Cuza, plasându-și adversarii în rândurile "beneficiarilor" guvernării fostului domnitor. Vremea nuanțelor
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Iași, Minciaki, ci și pentru că fusese prezentat ca o creație a unui adevărat grup politic constituit, după propriile declarații, în jurul "principiilor conservatoare". Între 1823 și 1825, grupul format din susținătorii lui Mihail Sturdza redacta opt memorii în care-și exprima nemulțumirea față de ideea introducerii unei Constituții în Moldova și respingea constituirea unei noi ordini politice în care centrul de greutate urma să fie ocupat de boierii mici și mijlocii 3. Reacția vehementă a lui M. Sturdza față de "Constituția cărvunarilor" se datora
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Ion Ghica îi cerea să părăsească Insula Samos pentru se alătura proiectului unionist, fiind dispus să treacă și peste atitudinea reținută a acestuia din perioada divanurilor ad-hoc, dat fiind renunele său în ambele Principate 75, lui Dimitrie Cozadini îi împărtășea nemulțumirea pentru sprijinul moral dar și politic pe care chiar unii membri ai Partidei Naționale păreau a fi dispuși să-l acorde lui Gh. Bibescu. Întreaga atmosferă, la care se adăuga și radicalismul considerat periculos pentru cauza unirii a lui Nicolae
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
liberalii radicali 123. Reprezentanții celor două mari curente au, în perioada 1860-1861, sentimentul susținerii de către monarh a ideilor și oamenilor politici din cealaltă tabără. Acesta pare să fi fost și motivul pentru care, în februarie 1861, I.C. Brătianu își exprima nemulțumirea pentru colaborarea șefului statului cu partea dreaptă a eșichierului politic 124. Dincolo de convingerile liberalului muntean amintit, eșecul colaborării liberalilor cu Al.I. Cuza era explicat de unii contemporani prin influența exercitată de camarilă asupra domnitorului 125. În același timp însă
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
pentru a accepta o nouă lege electorală, dificultățile financiare 153, dar și încercarea de a-și forma un partid din oameni considerați lipsiți de credibilitate și autoritate morală în țară154 erau pe larg dezvoltate acum. Reacția domnitorului în fața manifestării de nemulțumire pentru modul în care era guvernată țara, a opoziției parlamentare nu putea fi decât una pe măsură. Astfel, la 15 aprilie 1863 guvernul, probabil cu permisiunea domnitorului, informa opinia publică despre insuficienta activitate a majorității legiuitoare, iar ca o dovadă
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
atmosfera existentă era scrisoarea pe care la 13/25 februarie 1864 o adresa din Botoșani lui Baligot de Beyne, inginerul serviciului local de poduri și șosele C. de Sacchetti, care sublinia popularitatea domnitorului în respectiva zonă a țării, dar și nemulțumirea populației din județ față de "anarhia și abuzurile" comise de unii reprezentanți ai guvernului în teritoriu. Astfel de corespondențe erau utile și pentru că arătau o coincidență interesantă între nevoile resimțite de oamenii dintr-o anumită zonă a țării și proiectele pe
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
dizolvarea Camerei, acest lucru se datora în mare parte modului în care acționase primul ministru. Astfel, în contextul existenței unei Camere dominată de conservatori, Mihail Kogălniceanu prezenta, la 15 aprilie 1864, un "așezământ electoral" care nu putea să nu provoace nemulțumirile celor care vorbeau și acționau politic în numele dreptei românești. Schimbarea fundamentală presupunea împărțirea alegătorilor în două categorii: primari și direcți, după gradul de instruire școlară, cărora li se pretindea drept cens numai impozitul de 48 de lei. Un asemenea act
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
aproape la unison sprijinul pe care problema românească îl primisese din partea Franței, dar și încercările Turciei și ale Rusiei de a interveni militar. Ziare precum Le Constitutionel sau La Patrie remarcau faptul că România, respectând suzeranitatea Porții, trebuia să facă nemulțumirile acesteia din urmă să dispară 416. Prin preluarea unor astfel de materiale, presa românească încerca să inducă în opinia publică un sentiment de siguranță și să creeze impresia că "Europa" va susține mai departe cauza românească. Date fiind intervențiile unor
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]