5,469 matches
-
dar și cu interpretul, poetul : Cine nu mă iartă Îngerul de la ușă C-am îndrăznit ? S-a dat la o parte... Îngerul de la poartă Doamne, ce cătușă Nu m-a oprit ; Ne mai desparte?... Îngerul de la trepte Am intrat în odaie, Nu s-a uitat. Ferestrele deschise; Albe și drepte Fata cea bălaie Trepte-am urcat; (Îngerul din odaie) Mi-ntinsese mâna și murise. La 13 mai 1928 Adunarea generală a Societății Scriitorilor Români îi decerna premiul de poezie lui Vasile
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
la o parte... Îngerul de la poartă Doamne, ce cătușă Nu m-a oprit ; Ne mai desparte?... Îngerul de la trepte Am intrat în odaie, Nu s-a uitat. Ferestrele deschise; Albe și drepte Fata cea bălaie Trepte-am urcat; (Îngerul din odaie) Mi-ntinsese mâna și murise. La 13 mai 1928 Adunarea generală a Societății Scriitorilor Români îi decerna premiul de poezie lui Vasile Voiculescu pentru volumul Poeme cu îngeri, dar gândurile sale îl mânau și către o altfel de poezie. Mereu
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
o lume puțin primitivă, reală sau fantastică, privindu-i parcă exprimau gândurile autorilor lor. Oameni stângaci în mânuirea uneltelor și naivi în redarea personagiilor care, totuși, aveau viață, gazda apreciind atât pe făuritori cât și chipurile care îi împodobeau casa, odaia de lucru. Altfel, nu le-ar fi păstrat și ocrotit. Pe masa de lucru a poetului cărțile și manuscrisele erau o îngrămădire și neorânduială, „o ordine” care nu-l deranja. Din contra, masa lui parcă îl inspira. Îi făcea bine
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
vede, are nevoie și în 2012 fiul țăranului român, dar mai ales de fapte, de posibilități de a merge la școală, să se desăvârșească... Cum a ajuns V. Voiculescu în acest post povestește fiul său Ion Voiculescu în Amintirile unei odăi (în „Steaua” nr. 4, 1971). Era vara. În familia doctorului era zarvă mare. Adrian Marino, prietenul lor, care compunea programul literar la Radio, fusese dat afară. Venise la Voiculescu să-i solicite ajutorul, să pună o vorbă la prietenul lor
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
rămăsese să-l practice, ce putea face ? A găsit inspirația și tăria să lucreze zilnic dar pentru sertar, adică să creeze dar să aștepte... Exilat în sine, privit din afară, omul Voiculescu trăia modest, chiar foarte modest, într-o singură odaie „înghesuit între cărți, multe și felurite, îndesate în rafturi pe câte două și trei rânduri, rânduite de jos până-n tavan, într-o aparentă neorânduială”, cum și-l amintește Valeriu Anania, dar ni l-au descris și alții... „Sunt asaltat de
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
cu automatul agățat de gât. Prin fereastră se vedea o mașină mică, neagră, oprită în fața porții. Ceva mai la vale, în fața locuinței doctorului Banu, era o altă mașină. Doctorul Banu avusese însă noroc, murise de inimă. Cei care scotoceau prin odăi erau șase cu toții, cel puțin așa mi-a spus tata. Bunicul era însoțit la baie cu pistolul în ceafă. Percheziția a durat cam cinci-șase ore. Ore de coșmar. Spre dimineață, unul dintre securiști ne-a cerut să-i dăm ciorapi
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Bunicul era însoțit la baie cu pistolul în ceafă. Percheziția a durat cam cinci-șase ore. Ore de coșmar. Spre dimineață, unul dintre securiști ne-a cerut să-i dăm ciorapi de lână și flanele călduroase. Apoi au pus sigiliu pe odaia bunicului, pe care l-au dus ținându-l strâns de brațe, ca pe un criminal periculos, spunea Andrei Voiculescu, nepotul poetului, în ziua de 8 aprilie 1985, răspunzând întrebărilor lui Vasile Mănuceanu la Radio „Europa liberă”. Arestarea lui V. Voiculescu
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
fără știrea lui”... De unde să știe omul ce drăcovenie mai înseamnă și asta și râdea cu poftă. În ziua sorocită pentru ședința Junimii, ai cumpărat „un testemel de perje” și, în înțelegere cu slugile lui Pogor, care făceau curat în odaia cu pricina, ai garnisit bine cu perje scaunul lui Pogor. Tocmai în seara aceea și-a făcut apariția la ședință și P.P.Carp, pentru a face o comunicare de ordin politic. După începerea ședinței, mătăluță, care știai că la Junimea
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
întrebării urmat de semnul exclamării marcă a sfârșitului unei construcții interogative exclamative (Plouă?!) sau semn valorificat în transcrierea unui dialog pentru a sugera surpriza, îndoiala etc.; * punctul și virgula marcă a raportului de coordonare la nivelul frazei: "De îndată ce intră în odaie, o cuprinse neliniștea; totul i se părea atât de ciudat, încât își spuse..." (Frații Grimm, Scufița Roșie); * punctele de suspensie marcă a unui enunț neterminat ("Ia, acu mi-e timpul..." Ion Creangă, Capra cu trei iezi) sau a unor întreruperi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
educația. Și nu știți dv. bărbații cât timp îi ia unei femei educația unui copil, mai ales când mama nu vrea să-l lase fără educație! Pe când doamna Popescu-mi expune părerile ei sănătoase în privința educației copiilor, auzim dintr-o odaie de alături o voce răgușită de femeie bătrână." (I. L. Caragiale, Vizită...) (c) "De aci până acolo, de acolo până aci, nu era alta decât iarbă și flori... și apoi nu era nici cald, nici rece nici luminos, nici întunerec, ci
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cu botul întins pe labele de dinainte, îi vine miros de pește. Atunci ea rădică puțin capul și, uitându-se la vale, în lungul drumului, zărește venind un car tras de boi." (Ion Creangă, Ursul păcălit de vulpe) (b) "...în mijlocul odăii se oprește, adulmecă lacom mirosul de cașcaval, apoi, zărind motanul, se repede și latră cu înverșunare" (Emil Gârleanu, Când stăpânul nu-i acasă) Formulați două enunțuri în care prepoziția înaintea să preceadă un numeral colectiv cu funcția sintactică de complement
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
n-are el nevoie să-l învețe alții ce să facă cu dânsul... Dar motanul? E-hei! La dânsul nu se prea gândise. Și, doamne, mulți fiori i-a mai vârât în oase motanul cela. Dar poate nu era în odaie! Ha! Nu era? Orișicum, să mai aștepte puțin, să vază, nu se mișcă nimeni, nu-l pândește cineva?" (Emil Gârleanu, Când stăpânul nu-i acasă) (h) " Hai și-mi cară din povară / Și sunt gata să-ți plătesc. / Cum n-
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
idem" (Glätte "netezire, poleire", Putz "tencuială"); rom. grep "fruct citric subtropical cu gust acrișor-amărui" < grep[fru(i)t] "idem" (< engl. grape(-)fruit "idem"; grape "strugure"); rom. iatac "cameră de dormit, budoar" < tc. yatak [odası] "idem" (yatak "pat, culcuș", oda "cameră, odaie" + suf. de apartenență -sı); engl. jet "avion cu reacție" < jet [plane] "idem" (jet "jet, curent de gaz sau de lichid care țâșnește cu presiune printr-un orificiu", plane "avion"); rom. kaizer "piept de porc fiert și afumat" < germ. Kaiser[fleisch
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
güveç "vas de lut, blid, strachină"); rom. hurmuz "perlă falsă" < tc. Hurmuz [boncuğu] "idem" (Hurmuz oraș pe malul Golfului Persic, boncuk "mărgea" + suf. de apartenență -u); rom. iatac "cameră de culcare, budoar" < tc. yatak [odası] "idem" (yatak "pat", oda "cameră, odaie" + suf. de apartenență -sı); rom. mischet "un soi de struguri tămâioși" < tc. misket [üzümü] "idem" (misket "muscat", üzüm "struguri" + suf. de apartenență -ü); rom. pinir "brânză de vacă" < tc. [beyaz] peynir "idem" (literal: "brânză albă"; beyaz "alb", peynir "brânză"); rom
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
nesexualizate încă pe vremea aceea, ascuțimea vorbelor. În spatele blocului, pe o grămadă de pietre de construcție, improvizam echipaje de astronauți ori scafandri și imitam seriale la modă. La începutul adolescenței, împărtășania și colectivitatea s-au mai franjurat, dar încă aveam odăi de întâlnire între fete și povești cu nemiluita, mișcându-ne prin bloc ca niște viitoare sirene. Apoi, brusc, nevoia acută de intimitate și-a cerut drepturile și viața la bloc a devenit o povară: dizgrațioasă, umilitoare, frustrantă, jenantă, mutilantă, sufocantă
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
folosind la toate, mai ales ca dormitor) intram suind trei trepte late de ciment. Acum, gazda îmi făcuse o scară subțire, parcă din grisine, care se sfărmau dacă o întrebuințam. M-am plâns ei, musafirii nu mai puteau ajunge în odaia uriașă... cădeau... Și colac peste pupăză, în spatele casei, unde citeam de obicei, trântit într-un șezlong comod, sub copaci, își mutase, în aer liber, pe un soi de postament, atelierul de tâmplărie... Adio liniște și răsfăț. Cum aș mai fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
la talie, dar avea un de la nume și arme, și nu una, și nu două, ci nouăzeci și nouă. Le pusese pe uși, în vestibul, pe trăsură, pe toată livreaua, pe toate mobilele, până și pe tapete, pe draperiile din odaia de culcare, până și pe scaunele sufrageriei, pe argintărie, pe sticlărie, pe porțelane, pe rufărie, pe hârtia de scrisori și pe pecete". Valeria este cea mai iubitoare mamă: "De două ori pe zi copiii se dau jos să vadă pe
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
încă o încercare, un rondel abia schițat în fuga lacomă spre deliciile visate... De-aș avea o sumă fabuloasă/ Mi-aș lua o mie de femei/ Și le-aș da, în pielea goală, -n casă,/ Drumul să-și mângâie prin odăi/ Fesele-n aoreole groase,/ Sânii (pentru una câte trei!)./ De-aș avea o sumă fabuloasă/ Mi-aș lua o mie de femei!/ Iară eu aș sta, sever, la masă/ De cristal și c-un naiv condei/ Le-aș descrie-ncolăceala joasă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
se demolase o casă alături) ca să completăm cărarea aceea atât de specială... „calea regală“ a motanilor... În casă rămăseseră soțiile celor doi poeți, Stela și Marina... Aventura a avut un final fericit. Nu ne-a văzut nimeni! Ciudat însă, în odaia vastă, pe o noptieră, era o singură carte, primul volum din Proust în Pléiade... ar fi urmat să-l traducă... Mult mai târziu, după ani de zile, într-o după-amiază, la Dolhasca, m-am trezit că-mi bat la ușă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
chiar mai mulți. Acoperișul era înalt din paie de secară sau mai rar din stuf, prispele mari și late, ușa de la intrare era din scânduri cu încuietori din lemn, ferestrele cu ochiuri mici de sticlă prinse direct în lut. în odaia de locuit se găsea vatra de pământ, cuptorul unde se făcea focul și o laiță de scânduri acoperită cu un lăincer. Focul se făcea cu paie, ciocani de la strujeni, bețe de răsărită, tezic și ieșea prin cahlă în podul casei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
confecționat din lemn și se compunea din laiță, masa rotundă și joasă cu trei sau patru picioare, scăunele joase, un cuier pentru haine tot din lemn și poate la unele case blidarul unde se ținea vesela. în casele cu două odăi, una era cas‘ cei mare, care se păstra curată și unde se desfășurau anumite evenimente din viața familiei, mai ales vara. în acesta odaie se ținea de obicei lada cu zestre pentru fetele de măritat. Mai târziu au apărut sobele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
din lemn și poate la unele case blidarul unde se ținea vesela. în casele cu două odăi, una era cas‘ cei mare, care se păstra curată și unde se desfășurau anumite evenimente din viața familiei, mai ales vara. în acesta odaie se ținea de obicei lada cu zestre pentru fetele de măritat. Mai târziu au apărut sobele cu plită. Posibilitățile reduse ale sătenilor nu permiteau construirea unor locuințe confortabile care să creeze condiții bune de viață familiilor ce locuiau în ele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
nu permiteau construirea unor locuințe confortabile care să creeze condiții bune de viață familiilor ce locuiau în ele. Un mare scriitor, referindu-se la viața grea și condițiile de locuit ale țăranului spunea: casa țăranului compusă din cel mult două odăi dintre care numai una servește pentru nevoile familiei, cealaltă rămânând ca odaie de primire la sărbători, nu este potrivită sănătății numeroasei sale familii. Din fericire îl scutește de a rămâne în permanență înghesuiți în aerul cel murdar al unei singure
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
viață familiilor ce locuiau în ele. Un mare scriitor, referindu-se la viața grea și condițiile de locuit ale țăranului spunea: casa țăranului compusă din cel mult două odăi dintre care numai una servește pentru nevoile familiei, cealaltă rămânând ca odaie de primire la sărbători, nu este potrivită sănătății numeroasei sale familii. Din fericire îl scutește de a rămâne în permanență înghesuiți în aerul cel murdar al unei singure camere 3. Pentru a se deplasa pe distanțe mai mari la diferite
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
situat la sud de satul Vatra și are o suprafață de 390 ha luciu de apă. Morarul de aici avea un cal alb frumos. Iazul de la Odaie-iaz situat mai jos de Iazul de la Bobești în apropiere de locul numit La Odaie. Aici în timpurile mai vechi, boierul avea vitele la vărat. Iazul Dracului-iaz mic situat la nord de satul Alba, în pădure. Apa se adună din mai multe izvoare. în trecut se mai numea Balta Dracului. Toponimul este de origine latină
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]