5,945 matches
-
pusă în evidență prin studierea pildei Fiului risipitor. Elevii au conștientizat faptul că recunoașterea greșelilor este foarte importantă, deoarece omul nu se poate „vindeca” de păcat dacă nu-și cere iertare. Iar greutatea recunoașterii greșelilor proprii este direct proporțională cu orgoliul fiecăruia. Cu cât mândria este mai acerbă, cu atât și greutatea recunoașterii greșelii este mai mare, din cauza actului de umilință pe care îl implică. Educarea elevilor în direcția combaterii orgoliului și a stimulării modestiei morale este susținută de pilda Vameșului
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
iertare. Iar greutatea recunoașterii greșelilor proprii este direct proporțională cu orgoliul fiecăruia. Cu cât mândria este mai acerbă, cu atât și greutatea recunoașterii greșelii este mai mare, din cauza actului de umilință pe care îl implică. Educarea elevilor în direcția combaterii orgoliului și a stimulării modestiei morale este susținută de pilda Vameșului și a fariseului. În cadrul acestei lecții elevii au descoperit că smerenia sau modestia morală este atitudinea interioară de respingere a înfumurării, a impresiei bune, fără reproș față de sine și, dimpotrivă
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
a practicării virtuților creștine (smerenia, pocăința, blândețea, dreptatea, milostenia, curăția inimii, concilierea, dreptatea, statornicia în credință) și importanței adevăratei prietenii. Tematica abordată la orele de dirigenție a avut ca subiecte: Despre dreptate, adevăr, cinste, sinceritate; Colegialitatea și prietenia; Invidia și orgoliul înjosesc pe om; Cum ne arătăm recunoștința; „ Politețea - aspect esențial al comportării civilizate”etc., o prezentare mai amănunțită fiind dată la subcapitolul 3.3. Prin strategia didactică utilizată s-a urmărit construirea unui sistem de valori autentice, fundamentate pe morala
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
pe care și le permite, Hasdeu a avut curajul formulării de ipoteze și acolo unde suportul datelor era precar, dar acest lucru, îndelung reproșat de criticii săi, nu trebuie pus pe seama unei eventuale superficialități, atât timp cât istoricul însuși, dincolo de cunoscutul său orgoliu, are puterea să recunoască fluiditatea și corijabilitatea teoriilor elaborate. În realitate, Hasdeu a stăruit până la obsesie asupra aspectului critic al muncii sale, căruia dorea chiar să-i fixeze normele. În prefața Istoriei critice, el a formulat zece principii, un veritabil
Intui?ii romantice ?i accente critice ?n opera istoriografic? a lui B.P. Hasdeu by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83578_a_84903]
-
pentru a-l controla mai ușor. Exemplu: „Vrei să mă omori cu zile?” „M-am îmbolnăvit de ulcer din cauza ta!”, , „Doamne, mă înnebunești!” „Uite ce dureri de cap are maicăta, dacă nu asculți!” Nu folosiți cuvinte umilitoare, nu jigniți inutil orgoliul copilului, cereți pur și simplu ceva Exemplu negativ: „Fă și tu o dată ce ți se cere, obrăznicătură leneșă, ce ești!”. Meritate sau nemeritate aceste dojeni ajung să provoace copilului un complex de inferioritate, iar cu timpul ticuri și tulburări psihice. Își
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
meu de ziua ta Îți dăruiesc această Biblie care a aparținut bunicului meu. Are o valoare sentimentală mare pentru familia noastră și sunt convins că-ți va fi de folos”. Fiul Însă fu atât de dezamăgit, de supărat, rănit În orgoliul lui, el care se lăudase tuturor prietenilor cu mașina pe care era sigur că o va primi, Încât părăsi casa părintească fără să-și ia cadoul și se stabili În străinătate. După mulți ani , când deja devenise un strălucit om
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
câțiva parametrii: 1. Atitudinea interioară Care este motorul care stă În spatele intenției tale de a dărui ceva? Faci asta din obligație, din dorința de a fi văzut de cei din jur? Dacă e așa nu faci decât să-ți zgândărești orgoliul, să-ți pui o mască care nu te reprezintă și acest lucru nu te ajută, dimpotrivă. În schimb atunci când dai cu bucurie, cu dorința sinceră de a Împlini o nevoie, darului tău Îi va crește valoarea deoarece odată cu el tu
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
să ajuți pe cineva doar fă o fără să te gândești la recompensa pe care o vei putea primi. Atunci când dai având așteptări, gândindu-te la premiul pentru fapta ta cea bună nu faci decât să te minți singur, tot orgoliul tău e cel care vrea să se afirme. Chiar vrei să ajuți pe cineva, vrei să te desăvârșești și consideri practicarea dăruirii un ajutor pe această cale? Atunci fă-o cu sinceritate și fără așteptări. Iar dacă răsplata va veni
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
armonia rămân În inima ta În măsura În care știi să le cultivi. Un suflet este vindecat, este În pace atunci când nu mai este afectat de exterior, când faptele, cuvintele celor din jur nu-l mai rănesc. Atunci când te lași prins În jocul orgoliilor, În jocul judecării aproapelui vei constata cum pacea pleacă de la tine. Cine e În spatele acestor acte? Mintea, respectiv gândurile care-ți otrăvesc sufletul și-ți alungă pacea inimii. Gândurile care vin mereu, asemeni valurilor mării ce se izbesc de țărmul
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
vindecarea, care aduce alinarea și oblojirea rănilor sufletești? Răspunsul aparține inimii. Darul se ascunde În inimă și el se numește iubire. Iubirea face posibilă schimbarea, iubirea face posibilă iertarea, iubirea face posibilă acceptarea și trăirea prezentului, eliberarea de judecăți, de orgolii și așteptări. Trăiești prezentul cu intensitate atunci când iubești tot ceea ce vine spre tine. Când pui iubire În tot ceea ce faci, acest dar va produce schimbări În sufletul tău și În viața ta, În exterior. Dacă iubești nu te poți supăra
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
celor din jur prin acest dar minunat : iubirea. Iubirea este un dar ce te atinge cu aripa sa dacă i dai voie să-ți conducă viața. A trăi viața În iubire Înseamnă să renunți la tine, la Ego-ul tău, la orgoliile tale, pentru că nu poți trăi În iubire având resentimente, nu poți iubi dacă nu ai Învățat lecția iertării, nu poți iubi dacă lași mintea să judece trecutul, nu ai iubire dacă nu o manifești. Iubirea se revarsă, e ca un
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
arta de a dărui e bine să știi doar tu și Dumnezeu ceea ce faci, ajutorul pe care-l oferi celor din jur. Daca te lauzi cu actele tale de binefacere ți-ai luat plata și mai mult ți-ai dezvoltat orgoliul. Vrei să te desăvârșești sau doar vrei să crești În ochii celor din jur? Ar mai fi poate multe alte aspecte pe care ar trebui să le ai În vedere dacă dorești să obții anumite rezultate, dacă aspiri la o
Darul : meditaţie pentru suflet by ALEXANDRA LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/785_a_1762]
-
pe care și le permite, Hasdeu a avut curajul formulării de ipoteze și acolo unde suportul datelor era precar, dar acest lucru, îndelung reproșat de criticii săi, nu trebuie pus pe seama unei eventuale superficialități, atât timp cât istoricul însuși, dincolo de cunoscutul său orgoliu, are puterea să recunoască fluiditatea și corijabilitatea teoriilor elaborate. În realitate, Hasdeu a stăruit până la obsesie asupra aspectului critic al muncii sale, căruia dorea chiar să-i fixeze normele. În prefața Istoriei critice, el a formulat zece principii, un veritabil
INTUIȚII ROMANTICE ŞI ACCENTE CRITICE ÎN OPERA ISTORIOGRAFICĂ A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
hotărâre a spiritului tău”. Renașterea i-a dat omului credința în destinul său creator, în portretul omului îmbinându-se reprezentarea lui homo faber cu aceea a lui homo sapiens, îmbinare încurajată îndeobște de marile descoperiri care au sporit sentimentul de orgoliu, conștiința de sine și satisfacția cu sine însuși a omului Renașterii. Istoria politică a sec XX a dovedit importanța cerinței apărării drepturilor și libertăților individuale, precum și a cerinței prevenirii abuzului de putere. Preocupările actuale pentru apărarea valorilor și structurilor democratice
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
n-ar fi deci, în fond, nimic altceva decât facultatea umană de a decide între mai multe posibilități de acțiune, neechivalente , grație capacității voinței de a nu se supune unor determinări necesare, extrinseci, și de a-și impune suveranitatea absolută. Orgoliul voinței umane de a se erija în cauză primară și a desconsidera determinismul, se plătește scump, cu prețul convertirii unei libertăți imaginare într-o dependență absolută față de necesitate. Desigur, omul este liber, cum spunea Arthur Schopenhauer , să vrea ceea ce vrea
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
fascinația actului, de dorința de a înfăptui ceva care să poarte pecetea subiectivității lor, spre o totală discordanță între intenții și realizare. Personajele din romanele lui J.P.Sartre sunt sistematic frustrate de consecințele actelor lor. Si atunci își vor converti orgoliul egoist al unei libertăți fără fundament într o jalnică lamentație : „ s-ar spune că cineva îmi fură urmările actelor mele ; totul se petrece ca și cum aș putea mereu să o iau de la început „ . Antoine Roquetin, personajul principal din romanul lui Sartre
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
lumi umane pentru toți. Renașterea i-a dat omului credința în destinul său creator, în portretul omului îmbinându-se reprezentarea lui homo faber cu cea a lui homo sapiens, îmbinare încurajată îndeobște de marile descoperiri care au sporit sentimentul de orgoliu, conștiința de sine și satisfacția cu sine însuși a omului renașterii. Perioada luminilor: Diderot, J.J.Rousseau, VoltaireLuminează-te și vei fi - referință de la care pleacă și spre care se îndreaptă totul. Luminiștii își concentrează atenția asupra rațiunii, înțeleasă drept caracteristică
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
în istoria artei 77 imitarea naturii, după cum s‑a exprimat Fernand Lèger26: capacitatea lui Mi‑ chelangelo de a imita mușchii nu duce nici la progres, nici la ierarhie în artă. Însă împlinirile sale rămân dincolo de astfel de presupuneri, dispreț sau orgolii; este dreptul din naștere al unui geniu să inspire frică și uimire 27. Ultimii ani ai vieții lui au fost nespus de triști: exilat de cetatea lui iubită pe care nu a mai revăzut‑o, asistând la înrobirea patriei, el
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
străin în noi și este ceea ce se numește îndeobște fericire. Fericirea și reușita nu țin astfel de calitatea zestrei, ci de gradul ei de acceptare și de capacitatea asimilării și exploatării ei în suita de proiecte ale libertății noastre. Umilitatea, orgoliul și umilința Conștiința că orice reușită vine din colaborarea cu felul în care am fost hotărât, că acest fel nu este un merit al meu, ci este partea care a apărut în mine fără participarea mea, creează umilitatea. Umilitatea este
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
când faptul de a se fi hotărât în privința noastră în câteva chipuri fundamentale - a fi, a fi conștienți și a fi liberi (deci până și în privința capacității noastre de a hotărî) - poate fi resimțit ca o imensă umilință, se naște orgoliul: ce umilință să nu ne fi întrebat nimeni în chiar privința noastră! Când ceea ce este intim străin în noi devine pur și simplu străin, când în locul acomodării cu zestrea noastră apare revolta împotriva „celui“ care ne-a înzestrat fără să
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
umilința de a fi conștient, de a fi bărbat sau femeie, de a mă fi născut în cutare secol și în cutare loc. Pentru că vrea să decidă în privința lui „a fi“ și „a nu fi“, sinuciderea este expresia paroxistică a orgoliului nemăsurat. Cel ce se sinucide aduce în spațiul umilinței orice decizie care-l privește și în privința căreia nu a fost consultat. În felul acesta el pune în discuție însăși condiția libertății gravitaționale: capacitatea mea de a mă hotărî și de
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
semnalează, în formă negativă, granița de unde trebuie să încep să fiu ca produs al deciziei mele. La fel, tocmai pentru că se răzvrătește împotriva părții din mine care premerge libertății mele și pe care o ignoră ca ne-merit al meu, orgoliul îmi semnalează, în formă negativă, granița până la care sunt altceva decât un produs al deciziei și libertății mele. Între acestea două, umilitatea este semnalarea pozitivă a ceea ce nu ține de libertatea mea și a ceea ce, dimpotrivă, trebuie să ia naștere
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ca proiect și ca produs al libertății mele. Umilitatea este conștiința hotarului care desparte fondul intim-străin de toate proiectele libertății mele. Ea este totodată cumpăna între cele două teritorii și singura modalitate de a feri eul de hipertrofia libertății (excesul orgoliului) și de atrofia ei (excesul umilinței); căci ea repudiază deopotrivă orgoliul și umilința. Pe de-o parte, umilitatea știe că ceea ce este superior nu poate umili. De aceea ea nu intră în conflict nici cu ceea ce premerge cauzal libertății noastre
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
hotarului care desparte fondul intim-străin de toate proiectele libertății mele. Ea este totodată cumpăna între cele două teritorii și singura modalitate de a feri eul de hipertrofia libertății (excesul orgoliului) și de atrofia ei (excesul umilinței); căci ea repudiază deopotrivă orgoliul și umilința. Pe de-o parte, umilitatea știe că ceea ce este superior nu poate umili. De aceea ea nu intră în conflict nici cu ceea ce premerge cauzal libertății noastre, nici cu ceea ce este înzestrat cu un grad sporit de libertate
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
parte, umilitatea știe că ceea ce este superior nu poate umili. De aceea ea nu intră în conflict nici cu ceea ce premerge cauzal libertății noastre, nici cu ceea ce este înzestrat cu un grad sporit de libertate. Și de aceea ea respinge orgoliul ca formă de neadecvare la superior și ca nerecunoaștere a lui. Pe de altă parte, pentru că are conștiința libertății, umilitatea respinge umilința ca dominație a inferiorului asupra superiorului și ca lezare a libertății. Elementele fondului intim-străin Libertatea gravitațională se exprimă
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]