6,259 matches
-
m, Buteanu - 2507 m, Ciortea - 2422 m, Dara - 2500 m, Ludișoru - 2302 m, Suru - 2283 m, Berivoiu Mare - 2299 m etc. din Munții Făgăraș; Iezeru Mare - 2462 m, CÎrligele - 2171 m, Bătrîna - 2341 m, Păpușa - 2391 m, În Munții Iezer - Păpușa; VÎrfu Leaota - 2133 m, În Munții Leaota; CÎrja - 2405 m, Stolnița - 2421 m, Parîngul Mare - MÎndra - 2519 m, Păpușa - 2136 m, etc. În Munții Parîng; Ursu - 2124 m, Balota - 2103 m, În Munții Căpățînii; Steflești - 2242 m, Balinotru Mare - 2207
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
m etc. din Munții Făgăraș; Iezeru Mare - 2462 m, CÎrligele - 2171 m, Bătrîna - 2341 m, Păpușa - 2391 m, În Munții Iezer - Păpușa; VÎrfu Leaota - 2133 m, În Munții Leaota; CÎrja - 2405 m, Stolnița - 2421 m, Parîngul Mare - MÎndra - 2519 m, Păpușa - 2136 m, etc. În Munții Parîng; Ursu - 2124 m, Balota - 2103 m, În Munții Căpățînii; Steflești - 2242 m, Balinotru Mare - 2207 m, VÎrfu Mare - 2056 m, În Munții Lotrului; Cindrel - 2244 m, Frumosu - 2168 m, În Munții Cindrel; VÎrful lui
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
mai renumite stațiuni de practicare a sporturilor de iarnă din țara noastră - unele din ele fiind de nivel mondial se află În Carpații Meridionali (Poiana Brașov, Predeal, Sinaia, Păltiniș, Muntele Mic), și vin rapid din urmă: Straja, Parâng, Șureanu, Iezer - Păpușa etc. 82 k) O densă rețea de lucrări hidrotehnice (hidrocentrale și baraje) compusă din 33 de amenajări În Carpații Meridionali din totalul de 51 la nivelul Întregului Arc Carpatic Românescetc. l) o rețea destul de reprezentativă de drumuri, șosele modernizate și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
situația actuală, aprecierea noastră este că ar putea fi luate În discuție și propuneri de realizare a unor noi linii, cum ar fi: - Brașov - Bran - Rucăr - CÎmpulung Muscel. Această linie ar crea condiții noi pentru dezvoltarea turismului În zona Iezer - Păpușa, Leaota și În viitoarele stațiuni de la Nămăești - Valea Pravaț, Rucăr și eventual Voina. - CÎmpulung Muscel - Curtea de Argeș și legătura cu RÎmnicu VÎlcea și de continuat până la TÎrgu Jiu. Realizarea acestei propuneri nu numai că ar conduce la finalizarea celei de a
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de artă „Gh. D. Anghel”; - m. arh.: mănăstirea Arnota (1634), cu pictură interioară, sec. XVII, avînd mormîntul lui Matei Basarab și a tatălui său Donciul Vornicul; - m. arh.: biserica Scitul Pan (1680), ci pictură interioară; - m. arh.: biserica fostului schit Păpușa (1711), cu pictură; - m. arh.: biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” - Cromănești (16641666), ctitor Mitropolit Ștefan, În sat Pietreni; - m. arh.: biserica „Intrarea În biserică” (a doua jum. a sec. XVIII), cu pictură, sat Pietreni, cartier Ciorbești, - centru etnografic și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
mod special preocuparea francezilor pentru forma, cultul formei: "la forme finit par être une fin en soi" [de Gramont, p.308]. Ceea ce primează este cultivarea ideii de frumos în propria persoană. Majoritatea metaforelor utilizate în portretele Parizienelor sunt cele de păpușă, floare, pasăre, sirenă, având o semantica bogată: "Elles ressemblent à des fleurs, elles ressemblaient à des oiseaux, elles ressemblaient à mille autres choses autant qu'à des femmes" [Maupassant, Notre coeur, p.209]. Este sugestiva comparația femeilor din saloanele pariziene
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
bucură de libertatea alegerii partenerilor și autonomia sentimentelor. În cazul Parizienei, morală colectivității nu este în stare să domine morală individului, ca în românul tradițional. Morală femeii Pariziene este cea care domină morală grupului. Comparația femeilor pariziene cu modelul de păpușă este frecvență 117, sugerând rolul lor decorativ și de obiect de plăcere. În descrierea baronesei de Frémines, se merge mai departe de aparenta de păpușă, surprinzându-se caracterul diabolic al jucăriei-păpușă pentru adulți: "Une jeune femme qu'on comparait toujours
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Morală femeii Pariziene este cea care domină morală grupului. Comparația femeilor pariziene cu modelul de păpușă este frecvență 117, sugerând rolul lor decorativ și de obiect de plăcere. În descrierea baronesei de Frémines, se merge mai departe de aparenta de păpușă, surprinzându-se caracterul diabolic al jucăriei-păpușă pentru adulți: "Une jeune femme qu'on comparait toujours à une poupée, une pale et ravissante petite poupée blonde, inventée et créée par le diable lui-même pour la damnation des grands enfants à barber
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Une jeune femme qu'on comparait toujours à une poupée, une pale et ravissante petite poupée blonde, inventée et créée par le diable lui-même pour la damnation des grands enfants à barber!" [Maupassant, Notre cœur, p.151]. Imaginea Parizienei că păpușă prețioasă de porțelan, care sugerează frivolitate diafana și eterica, trimite la un vid existențial. Dincolo de aceste aparente însă, Pariziana are profunzime și substrat metafizic. Femeile pariziene au, de regulă, reputația unor femei inteligente 118. Massival o caracterizează astfel pe Michèle
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
care a oferit o șansă unică de vizionare spectatorilor ieșeni mici și mari, deopotrivă, precum și specialiștilor. Dincolo de bucuria spectatorilor, studenții și profesorii Universității de Arte au putut vedea pe viu, pe scena Teatrului "Luceafărul" din Iași, alături de spectacolele tradiționale de păpuși, marionete sau actori și clovnerie, pantomimă, teatru de obiecte, teatru vizual, black light, teatru karaghioz, teatru de hârtie, commedia dell'arte, teatru dans sau celebrul bunraku asiatic. Diversitatea stilistică a fost ilustrată de artiști recunoscuți internațional (mulți dintre cei prezenți
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de Balzac („Comedia umană”), G. Flaubert („Doamna Bovary”), Charles Dickens („Marile speranțe”), W. Thackeray („Bâlciul deșertăciunilor”), N. V. Gogol („Mantaua”), F. M. Dostoievski („Crimă si pedeapsă”), L. N. Tolstoi („Război și pace”), A.P. Cehov („Livada cu vișini”), H. Ibsen („O casă de păpuși”), M. Twain („Prinț și cerșetor”) și alții. În literatura română, pătrunderea realismului s-a realizat treptat, după cum atestă diferitele momente din evoluția prozei noastre: romanul social al lui N. Filimon („Ciocoii vechi și noi”), nuvelele lui Ioan Slavici („Moara cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
106 3.2.3.2.4. Dorin Iancu / 108 3.3. Receptarea după 1989 / 111 3.3.1. Observator cultural - un adevărat observator al culturii finlandeze / 111 3.3.1.1. Teatru finlandez / 111 3.3.1.2. Teatru de păpuși / 113 3.3.1.3. Istorie, limbă, societate / 114 3.3.1.4. Artă finlandeză în România / 116 3.3.1.5. Fotografie / 120 3.3.1.6. Dans finlandez / 124 3.3.1.7. Film finlandez / 126 3.3
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
cu un potențial variabil sub raport literar, dar care ilustrează până la urmă potențialul ridicat pe care acest "subiect" poate să-l întrețină sub raporturile confluențelor și interferențelor în spațiul celor două culturi (chiar dacă jazzul, filmul, rock-ul sau teatrul de păpuși pot crea și ele evenimente pe măsură). Demn de tot interesul este însă capitolul intitulat Lectoratul de la Turku și revista "Columna", care dă măsura unei exigențe sporite în comentariu și informație vehiculată. Prezența unei reviste românești de natura și cuprinsul
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
altădată. Exponatele sunt în aer liber și cuprind locuințe în care se află costume populare naționale. Ceea ce l-a impresionat în mod deosebit a fost un bătrân păpușar finlandez și măiestria de care acesta a dat dovadă, jocul său de păpuși reamintindu-i de copilărie 270. O altă lucrare publicată pe aceeași temă de Ioan Meițoiu este Porțile nordului 271, o scriere de sinteză în care autorul abordează din nou Scandinavia, în mod uniform, plecând de la locuri reprezentative și ajungând la
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Anca Rotescu, sunt punctate câteva dintre activitățile pe care Teatrul "Andrei Mureșanu" și le-a propus. Printre acestea se numără și deplasarea la Tampere, în Finlanda, unde se va juca piesa Trei surori 286. 3.3.1.2. Teatru de păpuși " De-a lungul îndelungatei mele activități am ținut cont, întotdeauna, de publicul meu: copiii. Deseori i-am auzit pe adulți vorbind despre acest subiect, care pentru mine este unul important și pe care nu mi-l pot șterge din memorie
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
subiecte delicate și frumoase. El are dreptul să trăiască diferite emoții în timpul unui spectacol: râs, plâns, întristare, bucurie, teamă, furie. Toate la un loc într-un singur spectacol!"287 Discursul a fost rostit cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului de păpuși de către Sirppa Sivori-Asp, din Finlanda. Ea este o personalitate marcantă în lumea teatrului de păpuși, fiind deopotrivă actriță, regizoare, profesoară și dramaturg. Ea mai vorbește și de încrederea și convingerea pe care un artist trebuie să le construiască în timpul spectacolului
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
plâns, întristare, bucurie, teamă, furie. Toate la un loc într-un singur spectacol!"287 Discursul a fost rostit cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului de păpuși de către Sirppa Sivori-Asp, din Finlanda. Ea este o personalitate marcantă în lumea teatrului de păpuși, fiind deopotrivă actriță, regizoare, profesoară și dramaturg. Ea mai vorbește și de încrederea și convingerea pe care un artist trebuie să le construiască în timpul spectacolului, procesul începând încă de la intrarea în teatru. Tot ea susține că, după ce se termină spectacolul
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
menționăm ca societatea finlandeză nu este nici pe departe una violentă. Dimpotrivă, chiar și orașele mari sunt foarte sigure. Evenimentele prezentate mai sus sunt doar tragice excepții în care inițiative personale reprobabile au dus la un final neașteptat. Teatru de păpuși "Promovarea culturii finlandeze, a celei lapone, a valorilor tradiționale pe calea plăcută a teatrului constituie nucleul misiunii artistice pe care Lapland Puppet Theatre Association și-o asumă"526, subliniază Oltița Cîntec într-un articol dedicat în totalitate culturii finlandeze. Lapland
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
spectacolele nu au loc doar în Rovaniemi, ci peste tot în Laponia. Lapland Puppet Theatre Association își propune să promoveze cultura finlandeză prin intermediul spectacolelor date. Orașul Rovaniemi, de altfel, a fost extrem de implicat în ultimii douăzeci de ani în "viața păpușilor", participând la o serie de festivaluri, reuniuni, workshop-uri. Amprenta artistică a zonei o reprezintă formula axată pe "one man-woman shows"527. În felul acesta, se organizează Festivalul Internațional al Solourilor Păpușărești. Fiecare spectacol era urmat de un atelier axat fie
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
un atelier axat fie pe crearea unei marionete, fie pe moduri de a încărca cu semnificație dramatică obiecte banale, fiecare copil inventând o poveste pe seama acestora. Cursurile nu sunt destinate doar copiilor, ci și adulților, educatorilor sau părinților. Teatrul de păpuși și-a propus organizarea unui curs pe tema valențelor terapeutice ale teatrului, acesta fiind totodată și o mână de ajutor întinsă copiilor cu probleme de adaptare, cu diverse deficiențe ori cu probleme de comunicare. Johanna Peltonen, responsabil al Matkalaukku Teatteri
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
nonverbal și păpușărie și a colaborat cu artizani și cu muzicieni laponi. Unul dintre proiecte este spectacolul Kurkvaak-Oh So Froggy care, amuzant de altfel, este mereu completat de un workshop "despre teatrul de umbre ori cum să realizezi singur o păpușă. Ideea e de apropiere de copilul- spectator, de introducere în arta teatrului, pe care o poate practica, la nivelul și cu deprinderile specifice vîrstei, acasă, și nu de întreținere a iluziei teatrale, de păstrare a distanței între actor și audiență
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
capitala culturală a Europei. Posibile repere/modele, în "Observator cultural", nr. 19, iulie 2000, p. 24. Ciprian, Ilarie, Finlanda, țara celor o mie de lacuri, în "Tribuna română", an II, nr. 145, 29 iun. 1944, p. 3. Cîntec, Oltița, "Căsuța păpușilor" din Laponia, în "Suplimentul de cultură", an VIII, nr. 311, 23-29 aprilie 2011, p. 15. Comșa, Ioan, Finlanda și România. Etape în itinerarul unei cunoașteri reciproce, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p.
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
262-263-264, 1982. Siikala, Kalervo, Spațiu, timp, obiecte (Fragment din Reflecții finlandeze. Spațiu, timp, obiecte), traducere de Vasile Ileasă, în "Secolul 20. Finlanda. Pagini de civilizație și tradiție", nr. 262-263-264 (10-11-12), 1982, p. 217. Sivori-Asp, Sirppa, Teatru pentru copii, teatru de păpuși, în "Observator cultural", nr. 213, martie 2004, p. 2. Soare, Diana, Creioane și Photoshop, în "Suplimentul de cultură", an V, nr. 163, 26 ianuarie-1 februarie 2008, p. 15. *** Sofi Oksanen - Purificare, în "Suplimentul de cultură", an VIII, nr. 343, 11-17
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Ibidem. 286 Cf. Eugenia Anca Rotescu, "Dacă nu mă implic într-un teatru viu, în ce să mă implic?". Interviu cu Horațiu Mihaiu, în "Observator cultural", nr. 274, iunie 2005, p. 22. 287 Sirppa Sivori-Asp, Teatru pentru copii, teatru de păpuși, în "Observator cultural", nr. 213, martie 2004, p. 2. 288 Ibidem. 289 Cf. Iakovos Kampanellis, Mesajul Internațional pentru Ziua Mondială a Teatrului, în "Observator cultural", nr. 57, martie 2001, p. 21. 290 Cf. Teatru, în "Observator cultural", nr. 162, aprilie
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
drawerblog.blogspot.com/ 522 Diana Soare, art. cit, p. 15. 523 Iulia Blaga, Aproape, dar atât de departe, în "Suplimentul de cultură", an V, nr. 207, 29 noiembrie-1 decembrie 2008, p. 16. 524 Ibidem. 525 Ibidem. 526 Oltița Cîntec, "Căsuța păpușilor" din Laponia, în "Suplimentul de cultură", an VIII, nr. 311, 23-29 aprilie 2011, p. 15. 527 Ibidem. 528 Ibidem. 529 Ibidem. 530 Diana Soare, La Sibiu, rockul. Jurnal metalic de călătorie, în "Suplimentul de cultură", an IV, nr. 133, 23-29
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]