13,759 matches
-
posibil, dar nu se întrebuințează în mod curent. În caz de întrebuințare a adjectivelor interogative variabile în sintagme cu substantive la genitiv sau la dativ, opoziția cazuală se realizează prin aceleași dezinențe pronominale specifice, fără a mai fi urmate de particula deictică -a, marcă a pronumelor: Cărei fete i-ai dat trandafirul? (adjectiv)/Căreia dintre fete i-ai dat trandafirul? (pronume) SINTAXA ADJECTIVULUI INTEROGATIVTC " SINTAXA ADJECTIVULUI INTEROGATIV" Adjectivul interogativ realizează funcția de atribut: „Care limbă e-ndestul de bogată ca să poată exprima
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
singular, în funcție de gen; ele exprimă, așadar, concomitent genul, numărul și cazul: Singular: N.Ac.: -l, -e: unul, altul, fiecare, oricare G.D.: -ui (a) (M): unuia, altuia, fiecăruia, oricăruia -ei (a) (F.): uneia, alteia, fiecăreia, oricăreia. La genitiv-dativ pronumele nehotărâte prezintă particula deictică -a: uneia, alteia, oricăreia, oricărora etc. Pronumele altul primește frecvent la nominativ-acuzativ articolul nedefinit un, care introduce ideea de adăugire: „A venit un altul.” Pronumele oarecare, oarecine sunt totdeauna precedate de articolul nehotărât un: un oarecine, un oarecare. Pronumele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
întrebuințează numai adjectival: fiece, anumiți. MORFOLOGIA ADJECTIVULUI NEHOTĂRÎTTC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI NEHOT|R~T" În cursul flexiunii, adjectivul nehotărât își schimbă forma în funcție de gen, număr și caz, la fel ca pronumele corespunzătoare. La genitiv-dativ, adjectivele se deosebesc de pronume prin absența particulei deictice a: oricărei studente/oricăreia. Adjectivele corespunzătoare pronumelor unul, altul, vreunul prezintă forme „nearticulate”: un, alt, vreun (om), altă (fată). Variantele adjectivale ale pronumelor una și vreuna sunt o (fată) și vreo (fată). SINTAXA ADJECTIVULUI NEHOTĂRÎTTC "SINTAXA ADJECTIVULUI NEHOT|R
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
p. 46) La nominativ-acuzativ dezinențele sunt aceleași cu cele din flexiunea nominală: -i/-e: câți/câte. La genitiv-dativ, dezinențele de caz, diferite în funcție de gen, sunt specifice flexiunii pronominale: -ui/-ei: căruia, oricăruia/căreia, oricăreia. La genitiv-dativ, dezinența este urmată de particula deictică a: căruia, oricăreia. Numărultc "Num\rul" Opoziția singular-plural este realizată în toată paradigma cazuală de pronumele cel ce și numai la genitiv-dativ, de pronumele care și oricare. Pronumele cel ce exprimă opoziția la nivelul primului constituent, prin dezinență: N.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Ac.: -Ø/-i: cel ce/cei ce; G.D.: -ui/-or: celui ce/celor ce La nominativ-acuzativ se produce și alternanța fonetică l/i: cel/cei. Pronumele care și oricare exprimă opoziția prin dezinențe înscrise în flexiune internă, fiind urmate de particula deictică -a; G.D.: -ui, -ei(a)/-or(a): căruia, căreia/cărora; oricăruia, oricăreia, oricărora Cazultc " Cazul" Pronumele cel ce exprimă opoziția cazuală la nivelul primului constituent, prin dezinențe: N.Ac.: -Ø (singular), -i, -e (plural) cel ce, cei ce G.D.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
oricare, câți, câte, oricâți, oricâte G.D.: -ui (a)(M.), -ei (a)(F.); -or (a)(M.,F.): căruia, căreia, cărora, oricărora, câtora, oricâtora Pronumele cine și oricine au flexiune neregulată, marcată de aceeași dezinență, de masculin, -ui, la genitiv-dativ, dar fără particula -a: cui, oricui. Distincția nominativ-acuzativ se realizează prin morfemul pe: câți/pe câți, cel ce/pe cel ce, iar omonimia genitiv-dativ se anulează prin morfemul a, marcă de genitiv: a cărora/cărora. Pronumele relativ compus ceea ce exprimă genitivul prin morfemul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de adjectivul pronominal sau de întreaga sintagmă substantiv-adjectiv pronominal) reprezintă particularul: „Nu știu care roman a fost tipărit primul.” șromanul Moromeții/ Moromeții (subînțeles romanul) a fost tipărit primul.ț Sub aspect morfologic, adjectivele pronominale relative se deosebesc de pronumele corespunzătoare prin absența particulei deictice a, la genitiv-dativ: „Nu știi cărei fete i se potrivește mai bine acest nume.”/„ Nu știi căreia dintre fete i se potrivește mai bine acest nume.” Această deosebire de structură adjectiv-pronume este relativă; când precede regentul, se întrebuințează și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la genitiv-dativ: „Nu știi cărei fete i se potrivește mai bine acest nume.”/„ Nu știi căreia dintre fete i se potrivește mai bine acest nume.” Această deosebire de structură adjectiv-pronume este relativă; când precede regentul, se întrebuințează și pronumele fără particulă: „El ședea în casa preotului bătrân a cărui fiică era Maria.” (M. Eminescu, P.L., p. 30) Opozițiile de gen, număr și caz se exprimă prin dezinențe, aceleași din flexiunea pronumelui, doar că funcționând totdeauna ca dezinențe libere: -i(M.)/-e
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
că nu e în grădina lui./ E-adevărat. Nu este mormântul nimănui.” (T. Arghezi, I, p. 69) ADJECTIVUL PRONOMINAL NEGATIVTC "ADJECTIVUL PRONOMINAL NEGATIV" Numai pronumele niciunul cunoaște și o variantă adjectivală: nici un. Structural, adjectivul se deosebește de pronume prin absența particulei deictice -a, la genitiv-dativ: „N-a dat nimic niciunui copil”/„ N-a dat nimic niciunuia.” La nominativ-acuzativ, forma de feminin se deosebește la nivelul celui de-al doilea component: nicio fată/ niciuna. Adjectivul pronominal negativ realizează funcția sintactică de atribut
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
milă, de voie de nevoie, c-o falcă-n cer și cu una-n pământ etc. Forme paralele de adverbetc "Forme paralele de adverbe" O caracteristică a planului expresiei adverbelor este coexistența unor forme paralele, dintre care una prezintă diferite particule deictice: -a, -le, -și: aici/aicea, atunci/atuncea, acum/acuma, alături/alăturea, de asemeni/de asemenea, de-a pururi/de-a pururea, de-a ascunsul/de-a ascunselea, pe furate/pe furatelea, iar/iarăși, acum/acuși, tot/totuși etc. CATEGORIA
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verb: în loc de, în afară de, în jurul, cu excepția, cu tot (cu), înăuntrul, în ceea ce privește, în privința etc. Mai multe dintre locuțiunile prepoziționale rezultă din adverbe (locuțiuni adverbiale) care și-au schimbat propria categorie gramaticală prin intrarea în relație sintagmatică, enclitică, cu un articol hotărât sau particulă deictică: -(u)l, -a: înăuntru ® înăuntrul în jur ® în jurul în față ® în fața Forma de masculin sau de feminin a articolului depinde de genul substantivului din structura locuțiunii (în locul, cu excepția, în fața, în jurul) sau de înscrierea semnificantului adverbului în această opoziție de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și funcționarea normală a acestuia. Elementele rare (ultramicrobioelemente) se găsesc în proporții și mai mici în materia vie unele fiind toxice pentru organismul animal: Ag, Hg, Pb, Ba, Sr, Be. 1.1.1. Structura atomului Bioelementele sunt constituite din atomi, particule structurale fundamentale care păstrează proprietățile materiei divizate. 1.1.1.1. Ipoteze și teorii privind structura atomului Filozoful grec Democrit (circa 460-370 î.e.n.) a afirmat că universul este compus din spațiu gol (vid) și din atomi. Atomii erau considerați particule
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
particule structurale fundamentale care păstrează proprietățile materiei divizate. 1.1.1.1. Ipoteze și teorii privind structura atomului Filozoful grec Democrit (circa 460-370 î.e.n.) a afirmat că universul este compus din spațiu gol (vid) și din atomi. Atomii erau considerați particule eterne și indivizibile, cu dimensiuni mici ce nu pot fi micșorate. Democrit considera atomii diferitelor substanțe ca fiind în esență identici, dar diferența era determinată de felul suprafeței acestora. Așa de exemplu, atomii de apă-netezi și rotunzi-pot aluneca unii pe lângă
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
mișcă continuu, iar transformarea corpurilor rezultă din unirea sau separarea atomilor. Robert Boyle (16270-1691) introduce noțiunea de element, acestea sunt corpurile simple la care se ajunge prin descompunerea celor compuse. El presupune existența unei structuri corpusculare a materiei, formată din particule foarte mici. M.V.Lamonosov (1711-1765) a pus bazele teoriei atomice și moleculare moderne. Substanțele sun constituite din particule “imperceptibile”, indivizibile prin mijloace fizice și care au proprietatea de a se atrage reciproc. El deosebește două feluri de particule: unele mai
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
acestea sunt corpurile simple la care se ajunge prin descompunerea celor compuse. El presupune existența unei structuri corpusculare a materiei, formată din particule foarte mici. M.V.Lamonosov (1711-1765) a pus bazele teoriei atomice și moleculare moderne. Substanțele sun constituite din particule “imperceptibile”, indivizibile prin mijloace fizice și care au proprietatea de a se atrage reciproc. El deosebește două feluri de particule: unele mai mici pe care le numea “elemente” și altele mai mari “corpusculi”, corespunzători astăzi moleculelor. Corpusculii se pot mișca
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
formată din particule foarte mici. M.V.Lamonosov (1711-1765) a pus bazele teoriei atomice și moleculare moderne. Substanțele sun constituite din particule “imperceptibile”, indivizibile prin mijloace fizice și care au proprietatea de a se atrage reciproc. El deosebește două feluri de particule: unele mai mici pe care le numea “elemente” și altele mai mari “corpusculi”, corespunzători astăzi moleculelor. Corpusculii se pot mișca, respinge, sau atrage, ciocni, acționând unii asupra altora și se pot modifica. Prin mișcarea corpusculilor se explică încălzirea sau răcirea
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
format dintr-un anumit tip de atomi, identici de aceeași mărime și greutate. Există atâtea feluri de atomi câte substanțe sunt. Atomii unui corp se deosebesc de atomii altui corp prtin mărimea și greutatea lor. Dalton considera atomii ca singurele particule constituiente ale corpurilor. Din concepția lui nu rezultă că molecula-atomul compus cum o numea el-este o particulă calitativă diferită, nu admitea că și corpurile simple sunt formate din molecule. Congresul internațional de la Karlsruhe (1860) a hotărât ca atomul să fie
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
atomi câte substanțe sunt. Atomii unui corp se deosebesc de atomii altui corp prtin mărimea și greutatea lor. Dalton considera atomii ca singurele particule constituiente ale corpurilor. Din concepția lui nu rezultă că molecula-atomul compus cum o numea el-este o particulă calitativă diferită, nu admitea că și corpurile simple sunt formate din molecule. Congresul internațional de la Karlsruhe (1860) a hotărât ca atomul să fie considerat particula cea mai mică dintr-un element care să facă parte din moleculele substanțelor simple sau
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
ale corpurilor. Din concepția lui nu rezultă că molecula-atomul compus cum o numea el-este o particulă calitativă diferită, nu admitea că și corpurile simple sunt formate din molecule. Congresul internațional de la Karlsruhe (1860) a hotărât ca atomul să fie considerat particula cea mai mică dintr-un element care să facă parte din moleculele substanțelor simple sau compuse. Element chimic este substanța caracterizată prin anumite proprietăți, specifice, determinate, identice pentru toți atomii elementului respectiv. Substanța simplă rezultă prin combinarea a doi sau
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
valoarea raportului dintre sarcina (e) și masa (m) a electronului: Masa electronului este de 1837 ori mai mică decât masa atomuli de hidrogen, deci: 1 / 1837 = 0,91083 x 10 -30 Kg În urma unor experiențe prin care se urmărea devierea particulelor * prin metale, E. Rutherford, în 1911, a ajuns la concluzia că cea mai mare parte a masei atomului este concentrată într-o porțiune mică pe care el a numit-o nucleu atomic. Deci fiecare atom are un singur nucleu, în
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
este compusă din atomii unui singur element. De obicei, o substanță elementară se numește element. O substanță compusă este formată din atomii a două sau mai multe elemente și care se găsesc într-un raport numeric definit. Neutronul este o particulă elementară cu masa puțin mai mare decât a protonului ( cu , 14%), dar fără sarcină electrică și care se găsește în nucleul atomului. Excepție face nucleul de hidrogen care este un simplu proton H+. În nucleele celorlați atomi se găsesc și
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
atomului: 1.1.1.3. Teoria cuantică, efect fotoelectric, foton În decursul timpului, asupra naturii luminii, s-au formulat două teorii contradictorii. Una, a lui Isac Newton, în a doua jumătate a secolului XVII, considera lumina ca un flux de particule. Încercările lui de a explica fenomenul de interferență prin atribuirea anumitor proprietăți acestor corpusculi a rămas fără succes. În aceeași perioadă, C. Huygens considera lumina ca fiind o undă sau o succesiune de unde. Această teorie ondulatorie a fost admisă până la
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
descrisă de ecuația de undă a lui Schrodinger. Ecuația lui Schrodinger nu prevede traiectorii precise pentru electron, că numai intensitățile maxime și minime, care corespund unor antinoduri și noduri sle undei staționare electronice. După o altă reprezentare, electronul este o particulă care se mișcă foarte rapid în spațiul ce înconjoară nucleul. Înacest spațiu nu este posibilă indicarea la un moment dat a poziției electronului sau prezența sa într-un punct definit prin coordonatele sale. Este mai just să se considere nucleul
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
reglator și de control: hormoni, vitamine Biomoleculele se diferențiază prin structura, dimensiunile și funcțiile pe care le îndeplinesc în cadrul celulei. 1.2.1. Structura moleculelor La Congresul internațional de la Karlsruhe, 1860, s-a definit molecula ca fiind cea mai mică particulă de materie care poate să existe independent și care păstrează proprietățile substanței respective. Moleculele sunt formate din atomi de același fel sau de tipuri diferite. 1.2.1.1. Legături chimice intramoleculare Legăturile chimice intramoleculare sunt acele care se găsesc
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
moleculei, în exterior, iar restul moleculei (scheletul steranic) cu caracter hidrofob, este situat spre interior. Catena laterală nu are poziție fixă. În acest fel, acizii biliari și sărurile lor alcaline produc emulsionarea lipidelor într-un mediu apos prin formarea unor particule fine cu interior hidrofob și cu exterior hidrofil (micelii mixte): Acizii biliari și sărurile lor reprezintă produși finali catabolici ai metabolismului colesterolului, dar peste 90% din cantitatea secretată zilnic în intestin (20 30 g) este iarăși resorbită și transportată prin
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]