8,364 matches
-
e țară Românească”, „Tricolorul”, „Treceau batalioane române Carpații”, „Ștefan Vodă al Moldovei” etc. S-a dispus reîntregirea patrimoniului național cu operele marilor clasici, a Început un reviriment În reconsiderarea valorilor abandonate În anonimat, au fost aduse În fața principiile constructive ale pedagogiei Învățământului, sistemul de relații În mediile școlare și-au curățat ferestrele pâcleșite de dogme. Începea să adie o animație benefică, treceau pe drum chipuri omenești mai curate; În sfârșit, românii erau pe cale să afle gustul emancipării, bancurile cu Bulă erau
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
cei din provinciile istorice românești aflate sub stăpânire străină, devin formatori de conștiință de neam, de caractere și atitudini în comunitățile rurale și urbane în care au activat, răspândind scânteia cunoașterii și științei în mentalul colectiv. Volumul de față, Istoria pedagogiei. Educația între existență și esență umană, își propune să scoată în evidență multiplele componente ale procesului de învățământ, principalele teorii și concepții pedagogice elaborate în curgerea veacurilor, impactul acestora asupra școlii și societății, principalele manifestări bibliografice din complicata activitate de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în problematica educației și învățământului, corpului didactic din învățământul preuniversitar, studenților de la facultățile sau specializările cu profil pedagogic și psihopedagogic, celor din urmă putându-li-se constitui într-un suport de curs. Autorii CÂTEVA CONSIDERAȚII ASUPRA OBIECTULUI ȘI PROBLEMATICII ISTORIEI PEDAGOGIEI Studiind fenomenul educației în dinamica și devenirea sa continuă, istoria pedagogiei abordează condițiile social-istorice în care au apărut și s-au dezvoltat diversele sisteme de educație, variatele instituții sociale implicate mai mult sau mai puțin în acest fenomen (familie, școală
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de la facultățile sau specializările cu profil pedagogic și psihopedagogic, celor din urmă putându-li-se constitui într-un suport de curs. Autorii CÂTEVA CONSIDERAȚII ASUPRA OBIECTULUI ȘI PROBLEMATICII ISTORIEI PEDAGOGIEI Studiind fenomenul educației în dinamica și devenirea sa continuă, istoria pedagogiei abordează condițiile social-istorice în care au apărut și s-au dezvoltat diversele sisteme de educație, variatele instituții sociale implicate mai mult sau mai puțin în acest fenomen (familie, școală, biserică, instituții de protecție socială etc.). Cristalizată drept o disciplină științifică
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
au apărut și s-au dezvoltat diversele sisteme de educație, variatele instituții sociale implicate mai mult sau mai puțin în acest fenomen (familie, școală, biserică, instituții de protecție socială etc.). Cristalizată drept o disciplină științifică autonomă înlăuntrul științelor pedagogice, istoria pedagogiei s-a constituit, încă din etapa genezei, ca un tot unitar de norme, idei și concepții privind educația, apărute ca un efect al generalizării experienței educative în succesiunea diferitelor etape istorice ale omenirii. Această disciplină științifică evidențiază faptul că, dacă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
umane și la necesitatea unei îndrumări sistematice a procesului de formare a omului ca zoon politikon se pierd în negura timpului, încercările de constituire a unei științe a educației apar doar odată cu sfârșitul secolului XVIII și începutul secolului XIX. Istoria pedagogiei poate și trebuie să fie considerată o ramură pedagogică, specializată în studiul educației din perspectivă istorică, în succesiunea diacronică a diferitelor idei, doctrine, teorii și sisteme pedagogice. Inițial, geneza acestei discipline a fost datorată publicării unor prime încercări de abordare
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
o simplă perspectivă cronologică a ideilor și orientărilor pedagogice, fără o analiză, interpretare și valorizare corespunzătoare a acestora, a amânat momentul constituirii propriu-zise a acestei discipline științifice speciale. În linii mari, cei mai mulți teoreticieni pe tărâmul educației acceptă că nașterea istoriei pedagogiei se plasează la sfârșitul secolului XIX, fondatorii acesteia înțelegând că o istorie științifică a fenomenului paideutic presupune câteva cerințe, precum: explicarea evoluției fenomenului educației, cu momentele sale de continuitate și discontinuitate; evidențierea etapelor principale în elaborarea categoriilor pedagogice, a sistemelor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
să o desfășoare episodic. Reformele din educație impun ,,oameni noi”, iar formarea acestora nu se poate împlini în totalitate fără o cunoaștere a istoricului problemelor educației, a ceea ce înseamnă moștenire valoroasă în plan social. În consecință, studiile de istorie a pedagogiei facilitează producerea unor analize asupra sistemelor de educație anterioare din perspectiva imperativelor prezentului, precum și a țintelor propuse într-un viitor pe termen mediu sau îndepărtat. Referitor la izvoarele istoriei pedagogiei, în mod necesar n+ar putea fi altele decât cele
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
valoroasă în plan social. În consecință, studiile de istorie a pedagogiei facilitează producerea unor analize asupra sistemelor de educație anterioare din perspectiva imperativelor prezentului, precum și a țintelor propuse într-un viitor pe termen mediu sau îndepărtat. Referitor la izvoarele istoriei pedagogiei, în mod necesar n+ar putea fi altele decât cele conexate de gândirea și practica educativă a predecesorilor, concretizate în variate mărturii scrise sau nescrise despre maniera în care s-a derulat educația copiilor și tinerilor în scurgerea istorică a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Cunoașterea cât mai precisă a condițiilor social-istorice în care au apărut și s-au dezvoltat diferitele teorii pedagogice sau sisteme de învățământ, investigarea acestor izvoare în multitudinea fațetelor sunt legate parțial și de metodele de cercetare utilizate de teoreticienii istoriei pedagogiei. În acest sens, putem lua în considerație metoda analizei documentelor, metoda comparativă și metoda monografică. Metoda de analiză a documentelor oferă sursa primară a informațiilor, autenticitatea și certitudinea descrierii diferitelor aspecte ale sistemelor de educație din fiecare timp istoric. Metoda
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
desprindere a gândirii de sub autoritatea religiei, edificându-se astfel o adevărată cultură rațională, științifică, astfel încât primele științe particulare și primele discipline științifice își găsesc începuturile în vechea Eladă. Tot în acest spațiu pot fi regăsite și primele preocupări sistematice de pedagogie și de organizare propriu-zisă a învățământului. Analiza aspectelor de gândire pedagogică antică greco-romană le-a permis cercetătorilor să conchidă că primele referiri asupra învățământului activ mai evoluat, în cadrul căruia cel care învață este pus să gândească, aparțin lui Socrate (469-399
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
poate fi format pentru viață și pentru polis prin intermediul educării lui morale continue. Spre deosebire de antecesorul său, Platon consideră că virtutea poate fi învățată, adică se dobândește, aspect pe deplin posibil în măsura în care educatorul este el însuși virtuos. Platon apare în istoria pedagogiei drept primul gânditor preocupat de educarea copiilor de vârstă preșcolară (3-6 ani), sarcină de formare educativă ce trebuia să revină în custodia statului. În această etapă de vârstă, jocul este considerat drept principalul mijloc de educație, prin intermediul căruia se cultivau
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
XVI-lea. Prieten apropiat al lui Erasmus, Olahus a fost autorul a mai multor lucrări în care, într-o formă incipientă, punea în lumină unitatea limbii și a tradițiilor culturale ale poporului român din spațiul extra și intracarpatic. În domeniul pedagogiei propriu-zise, el susține câteva idei avangardiste referitoare la educația intelectuală și morală, dar se distinge și ca organizator de școli. Reorganizând școala de grad superior de la Tyrnavia (Slovacia), în 1554, pedagogul a introdus o serie de discipline de învățământ prin
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
precum Țările de Jos, statele germane, Țările Române etc. Erasmus din Rotterdam (Erasmus Desiderius Rotterdamus, 1466-1539) a îngemănat la superlativ noua direcție umanistă a Europei. Marele umanist olandez s-a afirmat cu preocupări în domenii dintre cele mai variate (filozofie, pedagogie, filologie) fiind recunoscut ca o figură enciclopedică de la cumpăna veacurilor XV și XVI. Reflecțiile sale teoretico-filosofice și pedagogice au produs o mare contribuție la laicizarea învățământului, la cristalizarea unui nou ideal de viață umanist. Erasmus persistă în mentalul colectiv al
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în natura pozitivă a omului, dar și convingerea conform căreia cheia pentru ca omul să se dezvolte armonios consta în eliminarea piedicilor furnizate de autoritatea feudală sau de o educație necorespunzătoare de tip scolastic. Michel de Montaigne (1533-1592) rămâne în istoria pedagogiei drept figura unui gânditor umanist care a continuat ideile progresiste ale lui Rabelais. Lucrarea sa principală, intitulată Eseuri, cuprinde numeroase idei privitoare la nevoia de educație într-o societate aflată într-un profund proces de transformări socio-politice, economice și culturale
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de deprinderi de muncă fizică. Educația trebuia instituită în mod egal pentru toți tinerii, iar cei mai înzestrați intelectual urmau să fie selecționați pentru studii superioare în vederea promovării acestora pe diferite trepte ale ierarhiei sociale. O idee valoroasă, întâlnită în cadrul pedagogiei actuale și care a fost formulată de Morus, rezidă în necesitatea practicării unei educații permanente, așa-zisa educație pentru viață sau educația adulților. Morus era convins că și adulții trebuie să se preocupe în mod constant de propria lor instruire
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
lector de morală. În 1690, va ocupa postul de comisar pentru comerț și colonii la Curtea Imperială, deși activitatea sa principală din acea perioadă rămâne cea publicistică. A avut contribuții diverse, opera sa cuprinzând studii de filozofie, politică, morală și pedagogie. Încercare asupra intelectului omenesc (1690) este cea mai importantă lucrare filosofică, în care autorul investighează problematica originii cunoașterii, precum și raportul dintre formele cunoașterii. În 1693, Locke a publicat Câteva cugetări asupra educației, lucrare ce reprezintă principala sa operă pedagogică, unde
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
se va îndepărta de această idee propunând dezvoltări care nu-i mai fac unitate volumului. Rousseau sugerează că este guvernatorul unui copil, Emile, prezentând în cuprinsul acestei lucrări regulile privind creșterea și educarea acestuia. Opera este un adevărat tratat de pedagogie, dar, în același timp, și o lucrare de memorialistică, deoarece în numeroase paragrafe filosoful își deapănă propria biografie, punând-o în ,,gura” unor personaje. În cartea I, Rousseau se preocupă de prezentarea primilor trei ani din viața personajului principal, respectiv
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
următoarele discipline: istoria și geografia, geometria-algebra-aritmetica, educația plastică, astronomia, fizica și chimia, științele naturii, educația muzicală, legislație și economie politică. În legătură cu principiile de predare-învățare, Rousseau insistă pe următoarele: sensibilizarea atenției și a curiozității (ceea ce mai târziu s-a numit în pedagogie învățarea prin descoperire), eliminarea sistematică a memorării mecanice din procesul instructiv-educativ, principiul învățării prin observație, experiment și cunoaștere senzorială. Pe de altă parte, pedagogul francez recomanda ca educația morală să fie subordonată atât educației intelectuale, cât și educației fizice. De
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Orăștie. La Academia domnească din București se instalează în acea perioadă primul laborator de fizică-chimie, importat de profesorul Manase Eliad. Preparandia din Arad, prima școală pedagogică românească fondată în anul 1812, își desfășura procesul instructiv-educativ pe următoarele discipline de învățământ: pedagogia, metodica, matematica, gramatica românească, geografia, istoria, limba germană, corespondența, catehetica, cântarea bisericească, pentru ca din 1815 să se mai adauge limba sârbă, iar din 1819 limba maghiară. Metodica și didactica de specialitate începe să se diversifice. Astfel, pentru deprinderea scrierii frumoase
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
XIX se recomanda utilizarea metodei intuitive. Primele lucrări de metodică sunt traduse și tipărite în primele decenii ale secolului XIX. Astfel, în anul 1820, s-a tipărit la Iași Manual despre metoda alilodidactică, iar în 1818 se tipărea la Buda Pedagogia și methodica lui Villaume, în traducerea lui Naum Petrovici. La Școala de muzică de la Biserica Șelari din București, cântarea se învăța ,,după sistema nouă”. Organizarea și promovarea examenelor a constituit un bun prilej pentru îmbunătățirea procesului de învățământ, un stimulent
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
informațiilor la niveluri socio-profesionale tot mai diverse. Astfel de imperative facilitau, la rândul lor, dezvoltarea și perfecționarea acelor instituții specializate în perfecționarea personalului didactic și, implicit, de înnoire a teoriei și practicii pedagogice. În felul acesta, procesul de constituire a pedagogiei ca știință de sine stătătoare, cu propriul obiect de investigație, cu un aparat conceptual și metodologic specific devenea tot mai stimulat și amplificat. Noile imperative pedagogice impuse de realitățile lumii în schimbare, precum și prefațarea coordonatelor unei pedagogii în formare, venită
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de constituire a pedagogiei ca știință de sine stătătoare, cu propriul obiect de investigație, cu un aparat conceptual și metodologic specific devenea tot mai stimulat și amplificat. Noile imperative pedagogice impuse de realitățile lumii în schimbare, precum și prefațarea coordonatelor unei pedagogii în formare, venită în sprijinul teoriei și practicii educaționale, aveau să se manifeste prin activitatea depusă și prin opera unor pedagogi iluștri, precum: Johann Heinrich Pestalozzi, Johann Friedrich Herbart, Adolph Wilhelm Diesterweg, Friedrich W. Froebel, Herbert Spencer. Johann Heinrich Pestalozzi
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
este disciplina științifică prin conținutul căreia ne este indicat scopul educației, în timp ce psihologia este o altă disciplină a spiritului care ne sugerează cum trebuie să acționăm pentru a îndeplini un scop. Convingerile sale pedagogice sunt exprimate în câteva studii intitulate Pedagogia generală dedusă din scopul educației (1806), Despre aplicarea psihologiei în pedagogie (1831), Prelegeri pedagogice (1835). Demersul de educare și formare a tinerilor, în opinia sa, trebuie să debuteze printr-o prezentare exhaustivă a pedagogiei generale, momente în care să fie
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în timp ce psihologia este o altă disciplină a spiritului care ne sugerează cum trebuie să acționăm pentru a îndeplini un scop. Convingerile sale pedagogice sunt exprimate în câteva studii intitulate Pedagogia generală dedusă din scopul educației (1806), Despre aplicarea psihologiei în pedagogie (1831), Prelegeri pedagogice (1835). Demersul de educare și formare a tinerilor, în opinia sa, trebuie să debuteze printr-o prezentare exhaustivă a pedagogiei generale, momente în care să fie elaborate noțiunile principale referitoare la teoria educației. Asemenea momente (etape în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]