5,162 matches
-
Ice Cube ori Sister Souljah aduc ceva nou unei afirmații adesea coerente și, așa cum am notat, muzica lor este profund intertextuală, ducînd la crearea unei colectivități și a unor coduri distincte ale interpretării rapului, mai curînd decît la o fragmentare postmodernă extremă. De fapt, raperii precum Ice Cube și Ice-T urmăresc adesea în cîntecele lor firul unei povești convenționale (deși Public Enemy operează adesea cu forme mult mai complexe). Totuși, rapul are și anumite trăsături moderne precum abordarea înnoitoare și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
muzica rap este adesea foarte originală, exprimînd mesaje distincte și structuri narative coerente, proliferînd sensuri noi, solicitînd un public activ, în acest sens împărtășind cu modernismul trăsături cheie. Voi concluziona deci susținînd că rapul se situează undeva între modern și postmodern folosind atît strategii estetice moderniste cît și postmoderniste. Descrierea acestor categorii estetice este, desigur, contestată, însă aș aminti faptul că rapul nu este o formă majoritar postmodernistă sau, mai curînd, nu este fundamental definit de faptul că unii interpreți îl
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și postmoderniste. Descrierea acestor categorii estetice este, desigur, contestată, însă aș aminti faptul că rapul nu este o formă majoritar postmodernistă sau, mai curînd, nu este fundamental definit de faptul că unii interpreți îl folosesc în realizarea propriilor strategii estetice postmoderne. Desigur că rapul este o formă hibridă, combinînd elemente din tradiția afro-americană cu aspecte ale stilului contemporan, amestecînd voci umane și tehnologie, un sound original și extrase din media, muzică și zgomote discordante. Însă colajul și aspectele hibride sînt ele
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
1984) analizează "avangarda istorică", ce încearcă să schimbe arta și viața, ca fiind opuse artei moderne, de orientare mai formalistă. 10 Această interpretare mi-a fost sugerată într-o discuție cu Zygmunt Bauman, după ce vizionasem un serial pe tema filmului postmodern, în cadrul celei de-a zecea conferințe aniversare cu titlul Teorie, cultură și societate, din vara lui 1992. În plus, DRT al lui Lee este interpretat ca film "postmodern", e drept că într-o analiză cam vagă, de către Denzin, în 1991
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o discuție cu Zygmunt Bauman, după ce vizionasem un serial pe tema filmului postmodern, în cadrul celei de-a zecea conferințe aniversare cu titlul Teorie, cultură și societate, din vara lui 1992. În plus, DRT al lui Lee este interpretat ca film "postmodern", e drept că într-o analiză cam vagă, de către Denzin, în 1991: 125ff; la fel și Baker (1993a:174-5) îl descrie pe Lee ca pe un "artist postmodern adevărat care, în Do the Right Thing, aplică o critică percutantă, plină
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
lui 1992. În plus, DRT al lui Lee este interpretat ca film "postmodern", e drept că într-o analiză cam vagă, de către Denzin, în 1991: 125ff; la fel și Baker (1993a:174-5) îl descrie pe Lee ca pe un "artist postmodern adevărat care, în Do the Right Thing, aplică o critică percutantă, plină de miez și vervă asupra hibridității urbane postmoderniste", nereușind totuși să dea termenului de "postmodern" vreo substanță oarecare. Voi argumenta, în continuare, că Lee își exprimă opiniile politice
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fel și Baker (1993a:174-5) îl descrie pe Lee ca pe un "artist postmodern adevărat care, în Do the Right Thing, aplică o critică percutantă, plină de miez și vervă asupra hibridității urbane postmoderniste", nereușind totuși să dea termenului de "postmodern" vreo substanță oarecare. Voi argumenta, în continuare, că Lee își exprimă opiniile politice și strategiile estetice de pe o poziție modernistă, nefiind, decît într-o foarte mică măsură, postmodernist. 11 Desigur, există o multitudine de politici, de la nihilismul formulat de către Baudrillard
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
raport al Greenpeace din 12 ianuarie 1991. În timpul războiului de la sol, generalul Schwarzkopf și reporterii au folosit regulat metafore din fotbal pentru a descrie tactica Statelor Unite. PARTEA A TREIA CULTURA MEDIA/IDENTITĂȚI/STRATEGII Capitolul 7 TELEVIZIUNE, PUBLICITATE ȘI CONSTRUIREA IDENTITĂȚILOR POSTMODERNE Conform folclorului sociologic și antropologic, în societățile tradiționale identitatea individului era fixă, solidă și stabilă. Identitatea reprezenta o chestiune de rol social prestabilit, un sistem tradițional de mituri oferea orientarea și sancțiunile religioase necesare definirii locului individului în lumea sa
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
observat, pentru anumiți teoreticieni identitatea înseamnă o descoperire și o afirmare a unei esențe înnăscute care determină substanța individului în vreme ce pentru alții, identitatea reprezintă un construct și o creație din materialul și rolurile sociale disponibile la un moment dat. Gîndirea postmodernă contemporană a respins, în general vorbind, noțiunea esențialistă și raționalistă de identitate și se bazează mai degrabă pe noțiuni constructiviste pe care le problematizează. În consecință, unul dintre obiectivele acestui capitol va fi să explice modul în care este formulată
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
vorbind, noțiunea esențialistă și raționalistă de identitate și se bazează mai degrabă pe noțiuni constructiviste pe care le problematizează. În consecință, unul dintre obiectivele acestui capitol va fi să explice modul în care este formulată noțiunea de identitate de către teoria postmodernă și cum este aceasta construită în cadrul formelor culturale postmoderne. Se pune în discuție, așadar, dacă identitatea este în mod fundamental diferită în epoca așa-zis postmodernă și dacă se poate susține existența unei diferențe între modernitate și postmodernitate și între
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
bazează mai degrabă pe noțiuni constructiviste pe care le problematizează. În consecință, unul dintre obiectivele acestui capitol va fi să explice modul în care este formulată noțiunea de identitate de către teoria postmodernă și cum este aceasta construită în cadrul formelor culturale postmoderne. Se pune în discuție, așadar, dacă identitatea este în mod fundamental diferită în epoca așa-zis postmodernă și dacă se poate susține existența unei diferențe între modernitate și postmodernitate și între identitatea modernă și cea postmodernă. Identitatea în teoria postmodernă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
va fi să explice modul în care este formulată noțiunea de identitate de către teoria postmodernă și cum este aceasta construită în cadrul formelor culturale postmoderne. Se pune în discuție, așadar, dacă identitatea este în mod fundamental diferită în epoca așa-zis postmodernă și dacă se poate susține existența unei diferențe între modernitate și postmodernitate și între identitatea modernă și cea postmodernă. Identitatea în teoria postmodernă Din perspectivă postmodernă, pe măsură ce complexitatea și extinderea societății moderne se accentuează și ritmul său se accelerează, identitatea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
construită în cadrul formelor culturale postmoderne. Se pune în discuție, așadar, dacă identitatea este în mod fundamental diferită în epoca așa-zis postmodernă și dacă se poate susține existența unei diferențe între modernitate și postmodernitate și între identitatea modernă și cea postmodernă. Identitatea în teoria postmodernă Din perspectivă postmodernă, pe măsură ce complexitatea și extinderea societății moderne se accentuează și ritmul său se accelerează, identitatea devine din ce în ce mai puțin stabilă, din ce în ce mai fragilă. În această situație, discursul postmodern pune în discuție însăși noțiunea de identitate, susținînd
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
postmoderne. Se pune în discuție, așadar, dacă identitatea este în mod fundamental diferită în epoca așa-zis postmodernă și dacă se poate susține existența unei diferențe între modernitate și postmodernitate și între identitatea modernă și cea postmodernă. Identitatea în teoria postmodernă Din perspectivă postmodernă, pe măsură ce complexitatea și extinderea societății moderne se accentuează și ritmul său se accelerează, identitatea devine din ce în ce mai puțin stabilă, din ce în ce mai fragilă. În această situație, discursul postmodern pune în discuție însăși noțiunea de identitate, susținînd că aceasta este un
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în discuție, așadar, dacă identitatea este în mod fundamental diferită în epoca așa-zis postmodernă și dacă se poate susține existența unei diferențe între modernitate și postmodernitate și între identitatea modernă și cea postmodernă. Identitatea în teoria postmodernă Din perspectivă postmodernă, pe măsură ce complexitatea și extinderea societății moderne se accentuează și ritmul său se accelerează, identitatea devine din ce în ce mai puțin stabilă, din ce în ce mai fragilă. În această situație, discursul postmodern pune în discuție însăși noțiunea de identitate, susținînd că aceasta este un mit și o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și postmodernitate și între identitatea modernă și cea postmodernă. Identitatea în teoria postmodernă Din perspectivă postmodernă, pe măsură ce complexitatea și extinderea societății moderne se accentuează și ritmul său se accelerează, identitatea devine din ce în ce mai puțin stabilă, din ce în ce mai fragilă. În această situație, discursul postmodern pune în discuție însăși noțiunea de identitate, susținînd că aceasta este un mit și o iluzie. Conform scrierilor unor teoreticieni moderni, precum cei ai Școlii de la Frankfurt, ca și în cele ale lui Baudrillard și ale altor teoreticieni postmoderni, subiectul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
discursul postmodern pune în discuție însăși noțiunea de identitate, susținînd că aceasta este un mit și o iluzie. Conform scrierilor unor teoreticieni moderni, precum cei ai Școlii de la Frankfurt, ca și în cele ale lui Baudrillard și ale altor teoreticieni postmoderni, subiectul autonom, autoconstituit, care a reprezentat o achiziție importantă a individului modern, a unei culturi a individualismului, se fragmentează și dispare, datorită proceselor sociale care determină uniformizarea individualităților într-o societate de consum, raționalizată și birocratizată și în cultura media
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
un mit, un construct al limbajului și al societății, o iluzie supradeterminată că individul este într-adevăr un subiect stabil care are o identitate definită (Coward și Ellis, 1977; Jameson, 1983, 1991). S-a susținut, așadar, ideea că în cultura postmodernă subiectul s-a dezintegrat într-un flux de momente intens euforice, fragmentate și lipsite de legătură între ele și că sinele modern lipsit de un centru nu mai cunoaște experiența anxietății (într-o societate în care maladia psihică postmodernă tipică
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cultura postmodernă subiectul s-a dezintegrat într-un flux de momente intens euforice, fragmentate și lipsite de legătură între ele și că sinele modern lipsit de un centru nu mai cunoaște experiența anxietății (într-o societate în care maladia psihică postmodernă tipică este isteria) și că nu mai are profunzimea, stabilitatea și coerența care reprezentau idealul și, în cazuri fericite, chiar realizarea sinelui modern (Baudrillard, 1983c; Jameson, 1983, 1991). Teoreticienii postmoderniști susțin că subiecții au suferit un proces de implozie devenind
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
chiar realizarea sinelui modern (Baudrillard, 1983c; Jameson, 1983, 1991). Teoreticienii postmoderniști susțin că subiecții au suferit un proces de implozie devenind o masă (Baudrillard, 1983 b), că un tip de experiență fragmentat, discontinuu și dezmembrat reprezintă caracteristica fundamentală a culturii postmoderne, atît în ce privește experiențele subiective, cît și textele (Jameson, 1983, 1991). S-a mai susținut că în societatea mediatizată și informatizată postmodernă, individul este cel mult "o limită a determinismului" (Baudrillard, 1983 c) sau un efect cibernetic al unor sisteme de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o masă (Baudrillard, 1983 b), că un tip de experiență fragmentat, discontinuu și dezmembrat reprezintă caracteristica fundamentală a culturii postmoderne, atît în ce privește experiențele subiective, cît și textele (Jameson, 1983, 1991). S-a mai susținut că în societatea mediatizată și informatizată postmodernă, individul este cel mult "o limită a determinismului" (Baudrillard, 1983 c) sau un efect cibernetic al unor sisteme de control fantastice (Kroker și Cook, 1986). Deleuze și Guattari (1977) aclamă dispersia schizoidă, nomadă a dorinței și subiectivității, valorizînd tocmai descompunerea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sisteme de control fantastice (Kroker și Cook, 1986). Deleuze și Guattari (1977) aclamă dispersia schizoidă, nomadă a dorinței și subiectivității, valorizînd tocmai descompunerea și dispersia subiectului în modernitate. În toate aceste teorii, identitatea apare ca extrem de instabilă, în anumite teorii postmoderne, dispărînd cu totul de pe "scena" unde: ""Sinele TV" este individul electronic par excellence care obține tot ce se poate prin simularea materialelor oferite de media: o identitate de piață însușită în calitatea sa de consumator într-o societate de divertisment
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
prin simularea materialelor oferite de media: o identitate de piață însușită în calitatea sa de consumator într-o societate de divertisment; o galaxie de stări hiperfibrilate... O ființă traumatizată, produsă în serie." (Kroker și Cook, 1986: 274) Multe dintre teoriile postmoderne dau culturii media statutul privilegiat de centru al imploziei identității și de fragmentare a subiectului; există însă puține studii de profunzime ale textelor media și ale efectelor acestora din această perspectivă. Cu excepția lucrărilor lui Jameson (vezi Kellner, 1989 c), puțini
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
media statutul privilegiat de centru al imploziei identității și de fragmentare a subiectului; există însă puține studii de profunzime ale textelor media și ale efectelor acestora din această perspectivă. Cu excepția lucrărilor lui Jameson (vezi Kellner, 1989 c), puțini dintre teoreticienii postmoderni au condus o examinare sistematică și susținută a textelor propriu-zise și a practicilor din cultura media populară. De exemplu, cele cîteva referiri făcute de Baudrillard la produsele propriu-zise ale culturii media sînt extrem de schematice și fragmentare, ca și cele făcute
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cîteva referiri făcute de Baudrillard la produsele propriu-zise ale culturii media sînt extrem de schematice și fragmentare, ca și cele făcute de Deleuze și Guattari (deși Deleuze a produs studii extensive asupra cinematografiei, el nu a teoretizat acest aspect ca fiind postmodern). Foucault și Lyotard au ignorat cultura media aproape în întregime. Și deși Kroker și Cook (1986) au realizat lecturi detaliate ale unor picturi contemporane, și ei au neglijat studiile concrete de cultură media în exploatarea scenei postmoderne pe care au
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]