4,908 matches
-
nevoie de oameni specializați pentru a pune ordine în circulația monetară și pentru a asigura echivalențe corecte între monede. Pentru schimbarea banilor zarafii pretindeau o sumă, uneori deosebit de considerabilă. Zarafii erau cei chemați să măsoare monedele locale și să le prețuiască în raport ce alte monede ale altor cetăți. Odată cu extinderea comerțului cu alte cetăți, această activitate care era începutul unei activități bancare, a devenit foarte importantă. O regiune nou intrată în comerțul comun își forma moneda sa pe piață 53
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
piețe săptămânale 83 unde se comercializau tot felul de bunuri 84 și de asemenea târguri 85. Mommsen pune în evidență modalitatea de schimb și anume schimbul marfă contra marfă, în care etalonul îl reprezentau vitele. De asemenea și oile erau prețuite, corespondența de valoare fiind o vită la zece oi86. În epocă nu era încă folosită o altă formă monetară, și nici o altă monedă. Apariția metalelor în rol de monedă se produce mult mai târziu. De subliniat este faptul că strămoșii
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ar fi văzut bogăția în care trăiau faraonii, nivelul comerțului, existența băncilor, a creditului și folosința monedei. Egiptul vremurilor de atunci renunțase la troc și folosea moneda cântărită din aur și argint. Egiptenii știau ce este valoarea de întrebuințare și prețuiau în mod diferit mărfurile din jurul lor. Lumea egipteană era una sofisticată care folosea tehnici de fabricație destul de evoluate, dacă ar fi chiar să ne raportăm la cele din zilele noastre. Exemplul civilizației egiptene strălucite ne duce cu gândul că istoria
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
știm că adevărul poate fi cunoscut și prin rațiune, fără ajutorul lui Dumnezeu. Gândirea lui Averoes întregește capacitatea omului occidental de a-și folosi liberul arbitru, de a căuta și alte căi în cunoaștere. Știința arabilor a fost în permanență prețuită pentru Occidentul European. Capitalismul s-a dezvoltat în Europa de vest pentru că numai aici s-a putut realiza un context și o interacțiune de tip social-istoric, dar asta nu înseamnă că lumea capitalistă este produsul în întregime al omului european
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
inechitabil, sub aspectul transferurilor de valoare, va duce la un efect de îmbogățire a metropolei și sărăcire a coloniilor. Pe de altă parte, nu putem spune că întregi zone geografice aflate în adormire au fost jefuite, deoarece aceste spații nu prețuiau și nu valorizau în nici un fel materiile prime de care dispuneau. Mai mult, prin efectul de "revenire a bogăției", aceste zone vor beneficia din plin de contactul cu lumea capitalistă puternică și bogată. Așa se face că azi, zone ale
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ar fi văzut bogăția în care trăiau faraonii, nivelul comerțului, existența băncilor, a creditului și folosința monedei. Egiptul vremurilor de atunci renunțase la troc și folosea moneda cântărită din aur și argint. Egiptenii știau ce este valoarea de întrebuințare și prețuiau în mod diferit mărfurile din jurul lor. Lumea egipteană era una sofisticată care folosea tehnici de fabricație destul de evoluate, dacă ar fi chiar să ne raportăm la cele din zilele noastre. Geniul uman este o combinație rară de caracteristici care nu
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ale lumii occidentale, și pe cea legată de practicarea medicinei moderne. Este vorba în acest caz de discutarea lumii capitaliste, pe latura finalităților sale, a efectelor asupra omului și calității vieții umane. Creștinismul și occidentul pot dovedi cât de mult prețuiesc viața umană și prin rezultatele pe care le-au obținut în îmbunătățirea și prelungirea vieții umane. Tocmai pentru că viața umană este valoarea supremă, i se acordă cea mai mare atenție și de către știință. Urmarea este că oamenii occidentali rămân pe
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
modul general. Întrebarea este dacă această repoziționare a avut consecințe în planul relațiilor sociale și economice în ansamblu. Are femeia, sau omul de lângă noi, o contribuție la ceea ce am devenit? Cât de mult îi datorăm? Tocmai pentru că occidentalul iubește și prețuiește atât de mult viața pe acest pământ, dragostea dintre bărbat și femeie a devenit un element cultural și economic fundamental. Îndrăznim să credem că lumea civilizată nu ar fi fost ceea ce este azi fără contribuția decisivă a femeii, contribuție ce
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
hârtie de a tipării mai multă și mai multă, peste nevoile circulației. Bătălia cu inflația am putea spune că este și bătălia cu recunoașterea feței urâte a monedei din hârtie. Cu timpul, statul va reuși să învețe și omul va prețui mai mult stabilitatea economică decât instabilitatea provocată de inflație. Cât privește momentul impunerii definitive a monedei din hârtie, luăm în calcul o epocă mai largă, situată de-a lungul secolului al XVI-lea. Primul pas spre apariția monedei din hârtie
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
trebuie să respecți foarte mult un om atunci când acel om face ceva ce tu nu ai fi putut face niciodată, pentru că acel ceva este extrem de complex sau de greu în ansamblul muncilor sociale. De aceea eeste normal ca societatea să prețuiască mai mult munca academicianului decât pe cea a omului de afaceri, pentru simplul motiv că munca sa nu o poate face oricine și oricând, iar o descoperire importantă, o invenție a unui academician poate influența în bine destinul a milioane
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
2013. 331 Edward O. Wilson, Cucerirea socială a Pământului, Editura Humanitas, București, 2013, p. 288. 332 Edward O. Wilson, Cucerirea socială a Pământului, Editura Humanitas, București, 2013, p. 290. 333 Jean Jacques Rousseau arată: ,,De îndată ce oamenii au început să se prețuiască reciproc și ideea stimei s-a format în spiritul lor, fiecare a pretins că are dreptul să fie stimat și n-a fost posibil de a lipsi nepedepsit pe nimeni de acest drept. De aici au izvorât primele îndatoriri civile
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
astfel pe sine însuși". G.W.F Hegel, Prelegeri de filozofie a istoriei, Editura Humanitas, București, 1997, p. 212. 4 G.W.F Hegel, Prelegeri de filozofie a istoriei, Editura Humanitas,București, 1997, pp. 211-212. 5 Hegel continuă: ,,Chinezul este prețuit abia după moarte, indianul se nimicește pe sine... odată cu lumina pe care o aduc perșii începe contemplația în ordinea spiritului, prin care spiritul se desparte de natură. De aceea ne lovim aici pentru prima oară (...) de faptul că ceea ce este
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
II, p. 22. 148 "Comerțul și schimburile libere promovează progresul economic. Fundamentul comerțului este câștigul reciproc.(...). Există trei motive principale pentru care comerțul are cu adevărat capacitatea de a fi productiv: comerțul canalizează bunurile și serviciile către cei care le prețuiesc cel mai mult; schimbul le permite partenerilor să câștige specializându-se în producerea acelor bunuri pe care le fac cel mai bine; schimbul liber permite obținerea de avantaje de pe urma cooperării, diviziunii muncii și adaptării unor metode de producție pe scară
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
dominată de informatică și comunicații, o epocă bazată pe o morală care, speră Fukuyama, va avea la bază libertatea și egalitatea. ,,O societate bazată pe informație are tendința să producă mai mult din cele două lucruri pe care oamenii le prețuiesc în primul rând într-o democrație modernă: libertatea și egalitatea". Francis Fukuyama, Marea ruptură. Natura umană și refacerea ordinii sociale, Editura Humanitas, București, 2002, p. 11. 55 Paul Samuelson, William Nordhaus, Economie politică, Editura Teora, București, 2000, p. 58. 56
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
vieții, care însoțesc neîntrerupt întreaga ei existență, este fericirea, iar principiul de a face din ea principiul suprem de determinare al liberului arbitru este principiul iubirii de sine". Critica rațiunii practice, Editura Științifică, București, 1972, p. 108. 27 ,,Romanii au prețuit întotdeauna austeritatea și seriozitatea, gravitas.(..). Maiestatea, maiestas, a poporului roman ar fi decurs în mare măsură din gravitas.(...). Idealul uman sau modelul colectiv al romanilor sub Republică, ori chiar sub Imperiu, purtătorul privilegiat al acestei gravitas a fost întrupat de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
unui ministru de Afaceri Externe. Am făcut această referire la Ulise pentru că, atunci când am trecut prin strâmtoare, m-am întrebat de ce, uneori, atunci când libertatea ne este la îndemână, totuși este atât de dificil de atins. Nu este felul cum o prețuim, ci felul cum o ținem aproape de sufletul nostru. Și asta este ceea ce s-a întâmplat acum cinci minute. Cum ar putea apăra cineva libertatea? Cu bâta, încordându-și mușchii? Are libertatea vreo legătură cu pretenția de a fi atotputernic? Mintea
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Sebastian: Mai lucrează? Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu, nu și, din păcate, nu. Carol Sebastian: Dumnealui a devenit între timp purtătorul de cuvânt al PSD. Mihai-Răzvan Ungureanu: Nimeni nu-i perfect... Domnul Diaconescu, acum ca să fie clar, un om pe care-l prețuiesc foarte mult, deci ceea ce spun acum îi poate crea probleme în partid, și o spun, e un om pe care-l prețuiesc foarte mult, a fost un excelent negociator în relația noastră cu Ucraina, este un om care a știut
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
PSD. Mihai-Răzvan Ungureanu: Nimeni nu-i perfect... Domnul Diaconescu, acum ca să fie clar, un om pe care-l prețuiesc foarte mult, deci ceea ce spun acum îi poate crea probleme în partid, și o spun, e un om pe care-l prețuiesc foarte mult, a fost un excelent negociator în relația noastră cu Ucraina, este un om care a știut toate dosarele complicate, mai ales substanța juridică a dosarelor complicate bilaterale ale României, m-am sprijinit pe el, a ajuns director în
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Washington-Londra se dorește în primul rând un vector de interes. Ne interesează Londra, ne interesează Washingtonul și, repet, nu înseamnă, Doamne ferește, că nu ne interesează Parisul sau nu ne interesează Berlinul, Roma, Madridul sau orice altă capitală a Uniunii. Președintele prețuiește foarte mult parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite și s-a simțit dator să pună această tușă clară asupra raporturilor externe ale României. Repet, nu s-a dorit nici un moment ca această remarcă să aibă un accent exclusivist. Andreea Bratosin
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
telefon. Făcea slujba, rugăciunile singur ca și când ar fi fost acolo. Toate se întâmplau după 6 sau înainte de 6. Nu răspundea la telefon, ai lui îi știau programul. El încuraja tinerii. Se înconjura de tineri. Coresponda cu tineri, cu studenți. Era prețuit de tineri. Încuraja orice încercare a tinerilor de a se lansa.Îi lăuda. Scria imediat despre el. G.I.: Mai era anchetat de securitate? G.P.: De anchetat nu cred că îl mai anchetau, doar că securitatea era conștientă că are un
Despre N. Steingardt cu dl. Gavrilă Pleș by Gina Iacob () [Corola-journal/Journalistic/12520_a_13845]
-
României în NATO? Sau că, după episoadele grotești din 1990, Ion Iliescu va reuși să stabilească, pe durata ultimului său mandat de președinte (2000-2004), o relație cvasi-amicală cu Regele Mihai? Îmi amintesc chiar că unul dintre politologii pe care îi prețuiesc mult, Vladimir Tismăneanu, scria, înainte de scrutinul din 2000 (vezi volumul Scrisori din Washington, Editura Polirom, 2002), că, o eventuală victorie a lui Ion Iliescu în alegerile prezidențiale din acel an ar face din România o țară echivalentă, din punctul de
Politică ș delicatese by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12576_a_13901]
-
pedagogic, un adevărat reper în ceea ce privește capacitatea de activare a potențialului ignorat din lucrurile pe care, de atîtea ori, ne amăgim că le cunoaștem și că le stăpînim. În această perspectivă, mai importante decît lucrările înseși, în general știute bine și prețuite în consecință, sînt mecanismele și resorturile adînci ale fascinației pe care arta și personalitatea lui Bitzan o exercită asupra conștiinței publice și asupra privitorului, în particular. în pofida faptului că artistul și-a delimitat foarte net universul și și-a restrîns
Ambiguitatea obiectului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12589_a_13914]
-
vers de Ion Pillat", nu sub forma unor ,lungi poeme", ci a unor catrene semnate de Mircea Streinul. Tânărul poet bucovinean, colaborator al multor publicații locale și lider al grupării ,Iconar", alege 7 poeme din volumul lui Ion Pillat, autor prețuit în Bucovina pentru ,tradiționalismul modernist" al creației sale, și le ,comentează", dezvoltându-le în linia propriei sensibilități poetice. Poemul într-un vers Un singur nai, dar câte ecouri în păduri. Și câte noi sonanțe în crudul verde-al serii din
Jocuri poetice by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11366_a_12691]
-
între tipuri de ,localuri". La bază, țara e împânzită de o rețea densă de birturi, a căror funcție de reglator social n-ar trebui s-o subestimeze nimeni: acolo se fac și se desfac ițe, acolo ești analizat de comunitate și prețuit după cât de mult sau de puțin îți trebuie până să ajungi sub masă, acolo ești promovat sau, dimpotrivă, eliminat din jocurile de interese ale comunității. La polul opus, ,braseria" s-a dovedit, cel puțin în ultimii cincisprezece ani, neașteptat de
Clubbing pe canapeaua lui Freud by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11358_a_12683]
-
trebuie să intre obligatoriu într-o combinație alcătuită din șase numere - varianta cîștigătoare este reprezentată de o singură combinație și numai una. Asta înseamnă că poți nimeri patru numere, și atunci ai un dram pipernicit de succes, de pildă ești prețuit de rude și prieteni. Sau poți nimeri cinci numere, și atunci notorietatea ta depășește cercul cunoștințelor, fără ca asta să însemne că ești pe drumul celebrității. Sau, în fine, poți nimeri exact combinația cîștigătoare, și atunci saltul este uluitor, în ritm
Rețeta succesului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11351_a_12676]