4,867 matches
-
altă parte. Așa era regimul de tembel. A murit și a fost îngropat acolo unde a vrut el. Erau pe atunci doar vreo zece morminte. De atunci au murit mai mulți. G.I.: Despre viața pe care a dus-o în pușcărie v-a povestit ceva? G.P: Din pușcărie nu mi-a povestit decât despre botez. Când a intrat în închisoare s-a speriat pentru că avusese un frate care făcuse sport de performanță și a murit de tânăr, iar el care
Despre N. Steingardt cu dl. Gavrilă Pleș by Gina Iacob () [Corola-journal/Journalistic/12520_a_13845]
-
murit și a fost îngropat acolo unde a vrut el. Erau pe atunci doar vreo zece morminte. De atunci au murit mai mulți. G.I.: Despre viața pe care a dus-o în pușcărie v-a povestit ceva? G.P: Din pușcărie nu mi-a povestit decât despre botez. Când a intrat în închisoare s-a speriat pentru că avusese un frate care făcuse sport de performanță și a murit de tânăr, iar el care era bolnav nu credea că o să mai iasă
Despre N. Steingardt cu dl. Gavrilă Pleș by Gina Iacob () [Corola-journal/Journalistic/12520_a_13845]
-
chemat la securitate, și dacă l-ar fi întrebat ceva ar fi spus adevărul. Ar fi spus lucruri pe care ei oricum le știau. Nu-mi dau seama dacă mi-a spus el sau mi-a zis Paleologu că în pușcărie îl cam bumbăceau, îl cam băteau milițienii. Pe Paleologu, nu. Iar acesta se cam rușina de Steinhardt. Nu voia ca Steinhardt să aibă impresia că vorbește, că d-aia nu îl bate pe el. Steinhardt avea un soi de-a
Despre N. Steingardt cu dl. Gavrilă Pleș by Gina Iacob () [Corola-journal/Journalistic/12520_a_13845]
-
recentă blamul a fost aruncat asupra unor intelectuali din elită care n-au avut de-a face nici cu legionarismul, nici cu Antonescu. Se poate greși prin omisiune, adăugire și generalizare. Unde sînt menționați scriitorii care au fost aruncați în pușcării (neantonescieni!) și n-au putut publica decît după 1964? Plutim spre Europa dansînd lateral peste ei? Desigur, cele două articole ale secțiunii conțin multe informații și trăsături generale ale "stalinismului românesc", dar un studiu de caz ar fi fost necesar
Pe nisipuri mișcătoare by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12613_a_13938]
-
Jenia, nu! Nimeni n-o să-l închidă. Dacă Mila o să miroasă ceva, o să-l gonească, asta da. O să-l jupoaie de bani, o să ia și cămașa de pe el. E groaznic de lacomă de bani. El câștigă mult. Dacă stă la pușcărie, n-o să-i poată plăti ei mâncarea. Nu, nici vorbă, n-o să facă ea nici un scandal. Totul ia o altă întorsătură, e exact pe dos, Lialia răstoarnă tabloul a tot ce va urma să se întâmple judecând lucrurile la rece
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
care mai are procese pe rol poate fi considerat grațiabil de tot soiul de ortaci. Dacă Justiția română ar fi fost ceva mai harnică, unii dintre cei care luptă azi pentru grațierea lui Cozma, i-ar ține de urît în pușcărie. l Într-un ziar din categoria celor care apar, dar nu se văd la chioșcuri, citim un interviu în serial cu Miron Cozma. Nu e o exclusivitate. Pur și simplu ziarul cu pricina publică fragmente dintr-un lung interviu realizat
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13650_a_14975]
-
reprezentanților de frunte ai ideologiei servite de numiții să li se atârne în piept înalte decorații de stat. Un domn general ( sau cum s-o fi numind acum) a dat chiar detalii despre locul în care se află candidații la pușcărie ( un fel de cabană inaccesibilă, jules-verniană, din creierul Carpaților), dar când a fost vorba de vreo acțiune de prindere a lor a ridicat angelic din umeri. Individul cu pricina ori ne crede proști grămadă ( ceea ce cam suntem), ori e incapabil
Niagara de sulf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13678_a_15003]
-
Cristian Teodorescu Pe dl Ion Iliescu îl ia periodic grija de Miron Cozma. Mai nou, președintelui României i se pare că prea e mare pedeapsa acestuia. Cum să stea 18 ani la pușcărie Luceafărul huilei ? Să-i ducă atîția ani dorul Romică Beja și alți colaboratori apropiați ai săi într-ale mineriadelor? Nu e păcat să se irosească la pîrnaie un strateg al luptelor cu jandarmii, acest spirit romantic care a crezut, în
Mai presus sau mai prejos de lege? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13701_a_15026]
-
un guvern, după ce a pus unul pe fugă ? Nu vreau să-și închipuie cititorul că îi atribui dlui Iliescu aceste întrebări. Poate că d-sa, om politic experimentat, crede că Miron Cozma are de cîntat prea mulți ani în corul pușcăriei Rahova, din motive la care eu n-am acces. Se pare însă că nici reprezentanții unor organizații ale societății civile și nici politicieni marcanți din opoziție nu pricep de unde i se trage dlui Iliescu mila pentru Miron Cozma și îl
Mai presus sau mai prejos de lege? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13701_a_15026]
-
Miron Cozma și îl sfătuiesc să nu se mai amestece în treburile Justiției. Cînd scriu acest microscop, dl Iliescu n-a precizat cine sînt autorii sesizărilor adresate d-sale că Miron Cozma trebuie să petreacă exagerat de multă vreme în pușcărie. Încît nu mă pot împiedica să mă întreb cine ar putea fi aceștia. Unii dintre minerii cărora dl Iliescu le-a mulțumit după cumplitele violențe la care s-au dedat în timpul mineriadei din iunie ’90? Locotenenții lui Cozma din Valea Jiului
Mai presus sau mai prejos de lege? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13701_a_15026]
-
recluziunii apar în cartea la care lucrez (din care am publicat și mai public uneori fragmente) intitulată Abisul luminat. Evident, aici nu mai poate fi vorba de prezența unui Jurnal, a unor însemnări zilnice, imposibile chiar și de imaginat în pușcăria comunistă. Totul este o reconstrucție ulterioară. Aceste două părți centrale ale întregului op sunt precedate de o parte și ea în lucru, dar mai puțin înaintată, intitulată Tinerețe fără bătrânețe... Am început să public și din această parte unele fragmente
Cercul poeților dispăruți by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13676_a_15001]
-
dispare din dosarele tribunalelor patriei? ROMÂNIA LIBERĂ ne furnizează un exemplu: "Transcrierile înregistrărilor SRI care incriminau demnitari au fost sustrase din dosarul «Matei»". Dezvăluirea despre aceste dispariții a fost făcută de judecătoarea Andreea Ciucă, cea care a fost băgată în pușcărie cu tam-tam de PNA și eliberată de Curtea Supremă de Justiție. Cu această ocazie, Cronicarul revine asupra unei chestiuni din ce în ce mai enervante. În ultima vreme, cuvinte precum "președinte", "judecător", "doctor" și altele și-au pierdut forma de feminin. Încît se ajunge
Cercul poeților dispăruți by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13676_a_15001]
-
de simpatia multor concetățeni. Eu unul nu credeam asta, credeam că sunt antipatic. De ce credeam că sunt antipatic? Am fost în tinerețe antipatic, într-adevăr. Pe mine m-a ameliorat în plan uman faptul că am făcut câțiva ani de pușcărie și asta a fost o foarte bună școală. Bună dacă știi s-o primești și s-o înduri cum trebuie." Riscurile puterii recîștigate A mai trecut un rînd de alegeri, cu rezultatele știute, iar problemele nerezolvate ale României - nivel de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16602_a_17927]
-
între zăbrelele unei lumi ostile lui, poetul strecoară implicit idealul unei împăcări cu lumea, a unei transcendențe mundane am putea spune, dacă transcendența n-ar presupune o depășire a mundanului: "Împărțeam frățește/ frigul acelei piețe -/ mai mult o celulă de pușcărie/ expusă în aer liber// vorbeam în galopuri/ moderat/ sentimental/ banale/ treceam pe lîngă ziduri/ ce le credeam cunoscute/ nevăzut dar brutal/ ele ne-mpingeau/ cu degete de-oțel/ spre mijlocul pieței/ ca pentru-o execuție/ prea mult amînată; nici nu
Antiutopia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16626_a_17951]
-
se cuvine mînată o țară urgisită de Domnul cu grele păcate și apucături de la începutul începuturilor, de cînd pleava latină se amestecă cu drojdia ținutului călcat... * "Că unii zicea - scrie Cronicarul - că Domnitoru... l-au închis pe Stroe vornicul în pușcărie și i-au făcut judecată dă moarte și l-au pus într-un car cu boi, numai cu antiriul și nădragii pe el și i-au spînzurat răvășelile acele, ale cui vor fi fost, Dumnezeu știe, și așa cu acea
Folclorice by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16649_a_17974]
-
se cuvine mînată o țară urgisită de Domnul cu grele păcate și apucături de la începutul începuturilor, de cînd pleava latină se amestecă cu drojdia ținutului călcat... * "Că unii zicea - scrie Cronicarul - că Domnitoru... l-au închis pe Stroe vornicul în pușcărie și i-au făcut judecată dă moarte și l-au pus într-un car cu boi, numai cu antiriul și nădragii pe el și i-au spînzurat răvășelile acele, ale cui vor fi fost, Dumnezeu știe, și așa cu acea
Folclorice by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16649_a_17974]
-
din România nu e însă o cucerire a tranziției, ci ea se purta încă de pe vremea lui Ceaușescu. Pe atunci, studenții străini își cumpărau reușita la examene cu cadouri. Ulterior, adică după ce valuta forte n-a mai fost motiv de pușcărie prin simpla ei posesie, studentul din România, străin sau autohton, s-a acomodat prin reprezentanții săi cu dare de mînă, care s-au deprins cu ideea că examenele costă. De curînd, președintele Comisiei Naționale de Acreditare Academică, dl Ion Mihăilescu
Negustoria universitară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16655_a_17980]
-
comuniștilor la cele două procese care au avut loc la Soroca, în 1930 și 1934. Dar aceasta, desigur, nu l-a salvat de teroarea comunistă din 1940, când, ca și mii de alți basarabeni, a fost arestat și băgat la pușcărie. Și, ironia sorții, acela care a apărat pe comuniști a fost învinuit, la insistența NKVD-ului, de "luptă activă contra mișcării revoluționare" și condamnat la 8 ani privațiune de libertate. Batjocura, bătăile, pun capăt chinurilor lui Aurel Ștefanelli. O soartă
Despre scrisorile lui Eminescu, Slavici și Ciprian Porumbescu la Soroca. In: Curierul „Ginta latină” by Nicolae Bulat () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2242]
-
-s dator Cu-o iertare și-acum creștinește O cer nu unui martir-senator, Ci unui luptător trădat mișelește. Cu marele Ștefan și crucea preasfântă Pe sigla unui partid drag și ție, Cerșeam votul bătrânei smerite, Crezând că te scoatem din pușcărie. Râdeau în barbă, pe ascuns, iudele, Visându-se-n fotolii de deputați. Noi, proștii, credulii, răscoleam satele: Îl vreți pe Ilie liber? Votați!" Cu numele tău am mințit profesorul, Îngenuncheatul cu diplomă, Plugarul desculț, am mințit tricolorul, Și cu el
Scrisoare de iertare lui Ilie Ilașcu, Bunica mea. In: Curierul „Ginta latină” by Gheorghe Calamanciuc () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2256]
-
ALEXANDRU LEȘCO S-A ÎNTORS ACASĂ DUPĂ 12 ANI Alexandru Leșco s-a întors acasă, după 12 ani de pușcărie grea în subsolurile Tiraspolului, fără a fi vinovat. Un bărbat înalt, cu obraz frumos, cu părul bine însurit de încercările prin care a trecut timp de atâția ani. Duminică, la 13 iunie, ziua primei tragedii a deportării în masă a
Lexandru Leșco s-a întors acasă după 12 ani. In: Curierul „Ginta latină” by Vadim Pirogan () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2263]
-
că nenorocul să fie integral, tocmai acele distihuri îi evocau procurorului amintiri jenant neplăcute. I-a devenit inamic lui Istrăteanu, întocmindu-i un rechizitoriu de rea vrăjmășie care, luat în seamă, putea să-i aducă eroului nostru mulți ani de pușcărie. E recunoscut de primul procuror, pentu un episod din adolescență și primit pentru a fi ascultat. Istrăteanu, mereu predispus spre spovedanie, isi istorisește biografia și, ajuns la obiectul culpei sale reale sau inventate, îi povestește prim procurorului, fără nici o reticența
Cel mai bun roman al lui Aderca? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17628_a_18953]
-
scurt, sec (că doar e de la sine înțeles că ungurii sunt obligați să ne ajute, desi noi îi spurcam în fel și chip!) această știre, pe aceeași pagina, dar cu litere mult mai mari, titrează: "Hajdu Gábor îi amenință cu pușcăria pe profesorii care încep școală la 1 septembrie"! Legătură nu e greu de făcut și în mintea unor români probabil că s-a și făcut: iată, domnilor, cine ne sunt ungurii: pe de o parte ne duc cu vorba la
Meningopolitica by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17637_a_18962]
-
e greu de făcut și în mintea unor români probabil că s-a și făcut: iată, domnilor, cine ne sunt ungurii: pe de o parte ne duc cu vorba la Paris, iar aici la noi în țară ne bagă în pușcării! Dacă mai ținem seama de faptul că relatarea despre demersurile ministrului ungur era paginata deasupra unei informații cu titlul " Un infractor căutat din 1991 a fost extrădat ieri din Germania", spectacolul manipulării e complet! Nu are nici o importanță că ministrul
Meningopolitica by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17637_a_18962]
-
prezintă exilul, amestecînd valorile și excluzînd personalități cu adevarat exilate de-a lungul anilor grei - precum a făcut, la noi, revista Secolul XX - fără că nimeni să se mire sau să protesteze... La frază "ce, l-am băgat eu în pușcărie?" sau "ce, l-am trimis eu în exil?" - se adaugă, de mult, în conștiințele noastre românești, "toți am fost exilați" ("interior" sau "exterior"), ca și cum Paul Goma, N. Steinhardt, Vasile Voiculescu ar sta în același plan cu cei care ascultau, în
Memorie si Istorie by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17655_a_18980]
-
de patrie” cum erau catalogați cei care nu se mai întorceau în „raiul comunist”! Rar puteam vorbi la telefon cu copilul nostru, legătura telefonică întrerupându-se mai întotdeauna după primele fraze de încurajare. Când vom reuși să scoatem copilul din pușcăria în aer liber care era pe vremea aceea România? ne întrebam cu sufletul sfâșiat de tristețe și de dor. Aproape doi ani a durat despărțirea - o adevarată istorie de tristă aducere aminte, iar în apartamentul nostru confiscat atunci, nici până în
Românii "vechi și noi" din Canada. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_444]