5,656 matches
-
ceea ce nu înseamnă că trebuie să îmbrățișăm, fără control" toate ideile gazetarului-poet, dar "textul lui Eminescu reprezintă și verificarea noastră intelectuală și morală". Adrian Dinu Rachieru contextualizează toate momentele angajamentului politic și național al lui Eminescu, mereu atent însă la receptarea lui actuală și ca atare la ceea ce rămâne valabil și viabil azi din acel angajament, modul în care exegetica de după '89, în primul rând, este dispusă a-l recupera, a-l înțelege, a-l tălmăci pentru cititorul nostru de acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
românii din afara fruntariilor țării, acest naționalism eminescian a fost însuși argumentul și arma de luptă împotriva deznaționalizării: "Pentru spațiul basarabean eminescianismul a însemnat chiar românismul salvator [...] pentru a rezista antiromânismului, nu exista atunci altă cale". Meritul aparte al studiilor consacrate receptării critice a lui Eminescu, reunite sub genericul Eminescu după Eminescu, este acela al contextualizării temeinice a fiecărui cap de acuzare pe care i-l aduc azi angajații unor comentarii obediente; este acela al iluminării din interior a principalelor campanii antiemines
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
întreg popor, și "dezvoltând patetic linia oracular-mesianică" pe filiația Mateevici-Goga, poetul Grigore Vieru reprezintă, în vederile exegetului, "ramura basarabeană a eminescianismului". Eseurile lui Adrian Dinu Rachieru, polemice în esență, reprezintă de fapt o atentă examinare analitică a comentariilor contradictorii privind receptarea lui Eminescu azi, căutând o linie de mijloc între pozițiile atât de antagoniste (pasionante) ale combatanților. Studiul îndeamnă la cumpătare și deopotrivă la rigoare, la cunoașterea, înainte de toate, în profunzime a întregului operei eminesciene. TREPTELE SPIRITULUI HYPERIONIC (George Popa) Cercetarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
lirice". Situație pe care o consideră valabilă și pentru proza ca și pentru publicistica eminesciană. Într-un prim capitol este luat în discuție canonul estetic, raportat la alte tipuri canonice: canonul didactic, canonul moral ș.a., făcând observația că în cazul receptării lui Eminescu, școala de azi arată că "măsura canonului estetic din primele decenii de după 1900 nu mai concordă pentru generația secolului XXI", astfel că "trebuie regândit un canon alternativ (...) pentru o mai strictă departajare, anticanon -, pentru a nu-l "pierde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
interiorizare a cadrului etc.; construcții asociale ("structuri de texte reluate, anticipate ori redimensionate de la un text la altul sau chiar între texte de genuri diferite"), abordând chestiunea spațiului uranian, versus spațiul chtonian; pentru ca să încheie cu o sintetică perspectivă asupra limitelor receptării și interpretării Luceafărului, mai cu seamă în critica de după 1900. Tot în cheia polimorfismului operei eminesciene este analizată/tratată chestiunea eului angajat, escaladând resursele satirei eminesciene, aspecte ale polemicii în contrast cu evantaiul stilistic de care uzitează pamfletul, pentru a încheia cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
tema poeticii titlurilor eminesciene; sfârșind prin analiza polifoniei textului eminescian, alimentată de un "joc al vocilor eului liric" v. Scrisoarea I. O atenție aparte i se acordă eminescologiei ca știință ("Eminescolog este un critic consacrat și bine orientat în fenomenul receptării lui Eminescu, al cărui reper este opera sau biografia eminesciană, în jurul cărora propune un construct critic fundamentat teoretic și aplicat la obiectul său"), făcând observația că "eminescologia ontologică" în calitatea sa de fundament critic, ideologic și metodologic al eminescologiei de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Eminescu, cum nu-și mai merită nici una dintre valorile tradiționale (chiar dacă ar mima caragialește în numele lor toate indignările din lume)". Articolele lui Răzvan Coderescu sunt scrise cu nerv polemic, politic în ultimă instanță, căutând a ține o dreaptă cumpănă în receptarea și înțelegerea actuală a poetului național. Apreciabilă este nu doar atitudinea sa tranșantă (nu vreau să spun impulsivă) în stabilirea condiției religioase a acestuia, ci și modul pertinent în care abordează analitic, aducând nu idei ci unghiuri de vedere noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
o paradigmă programatică, astfel: "Demersul de față propune argumentarea unei noi înțelegeri a sensului profund al poemului, în locul tezei sensului alegoric al geniului neînțeles, teză reductivă și denaturatoare, care printr-o lungă istorie era și este încă obstinat guvernatoare a receptării și interpretării celebrului poem". ÎN CONTEXT UNIVERSAL Iustin Tambozi * Dumitru Garofil * Lefterie Naum * Dumitru Copilu-Copilin EMINESCU ÎN BALCANI (J. Tambozi, D. Garofil, Lefterie Naum) În conștiința popoarelor balcanice, Mihai Eminescu a pătruns, de-a lungul vremii, în bună măsură și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
diverse limbi, începând încă din timpul vieții poetului, statistici, chiar și grafice, menite a populariza eforturile sau neajunsurile în domeniu, elocvente pentru momentul prezentării lor, dar rămase la acel nivel de cunoaștere, în ciuda faptului că în momentul de față situația receptării critice lucru foarte important se prezintă în cu totul alte dimensiuni. Stările de fapt la care se referă sunt de-acum depășite și prezintă doar un interes de arhivă. Contribuția efectivă însă, demnă de luat în seamă cu adevărat, este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
un comentariu critic bătrânicios, ca să nu spun altfel. REMEMORĂRI Dr. C. Vlad * Ion Pillat DIN PUNCT DE VEDERE PSIHANALITIC (Dr. C. Vlad) La începutul anilor '30, interesul pentru Eminescu a cunoscut un soi de exaltare publică, ceea ce a făcut ca receptarea lui ca poet și ca om, ca individ social să stârnească valuri de declarații adulatoare alături de contestări răutăcioase, chiar violente. "Acest onorat public are un mic cusur spunea doctorul C. Vlad, docent universitar la ora aceea, specialist în boli nervoase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
inaugurând în presa acelui moment "critica socială radicală", devenind astfel "fondatorul doctrinei naționale", "într-un veac prin excelență al națiunilor" și realizând "pentru prima dată un corpus coerent de principii naționale". O rapidă ochire face Daniel Ciurel în etapele de receptare critică a publicisticii eminesciene, de la Ibrăileanu, care face o primă periodizare a ei, vorbind de trei "faze" ale dezvoltării, până la D. Vatamaniuc el stăruind asupra a trei etape ale gazetarului și Mihai Dorin, care propune "cinci stadii" de manifestare gazetărească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
axat pe relația dintre "jurnalismul conservator și poetul spiritului secolului", un polemist profetic), în fine, Sorin Antohi, în Critis imaginalis, care află în aceste scrieri cuplarea "utopismului regresiv" cu perspectiva "tendințelor ucronice" și organicismul și fiziocratismul. În acest proces de receptare critică a publicisticii eminesciene, autorul studiului prezintă sintetic pozițiile unor cercetători, de la Maiorescu și Grama, la Aron Densusianu și Elie Miron Cristea, dintre cei vechi, G. Ibrăileanu. N. Iorga ("Un nou Eminescu apăru", exclama istoricul descoperind publicistica acestuia), Perpessicius, Tudor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Mai am un singur dor, Sara pe deal ș.c.l.), poezii puse pe note și cântate prin grădinile de vară, cum remarca prin anii treizeci Vladimir Streinu, într-un articol care a iritat multă lume atunci, căci vorbea despre receptarea lui Eminescu, în atari împrejurări, pe coordonatele unui veritabil mandolinist. Cam aceleași poezii au fost traduse și în limba franceză, ceva mai târziu, iar cei care s-au aplecat asupra lor au crezut, pe bună dreptate de altfel, că au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
totul e văzut "prin fereastra miturilor fundamentale". E, așadar, o altă deschidere de perspectivă în comentariul acesteia, chiar dacă nu numaidecât inedită (despre poezia filosofică s-au scris tomuri întregi de studii și articole) dar, în orice caz, orientată tranșant spre receptarea prioritară a sonorităților grave și profunde ale ei, cele care dau măsura-i de altitudine poetică națională și universală. Pentru Eugen Simion, poezia eminesciană "se concentrează în jurul a opt mituri care vin și dispar pentru a reapărea, în alte poeme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
acribie analitică în totul impresionantă), ci un comentariu savant al acestora, un comentariu aplicat, pe baza căruia este în măsură mai apoi a trage concluzii semnificative atât pentru editarea (bătălia în timp pentru editarea) operei poetice eminesciene, cât și pentru receptarea (în primul rând chiar) a acesteia, întreprindere deloc lesnicioasă, dar cu atât mai captivantă" (v. Eminescu în oglinzile criticii, 2001). Aprecierile rămân întru totul valabile și de data acesta. Diferențele textuale pe care le evidențiază față de ediția Perpessicius sunt de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
valorifică științific și la o scară atât de largă manuscrisele (variantele) eminesciene. "În ediția sa spune N. Georgescu poeziile eminesciene sunt organizate strict cronologic după prima apariție publică a fiecăreia în parte [...]. Întregul demers perpessician se subsumează imperativului construirii și receptării unei tradiții interpretative a textului eminescian [...] marele monument pe care-l ridică Perpessicius lui Eminescu este poezia postumă, maldărul de manuscrise, imensa parte de sub ape a ghețarului. Aici, Perpessicius rămâne inegalatul editor, cel care a descifrat atâtea texte, cel care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
a 125 de ani de la citirea de către Mihai Eminescu a poemei sale Doina, în cadrul Junimii ieșene, doi comentatori statornici ai operei marelui poet, Victor Crăciun și Tudor Nedelcea, editează o carte* ce se dorește a fi recapitulativă în privința genezei și receptării în timp a acesteia, operă cu "versuri incendiare", cum consideră Eugen Simion într-un succint și dens Cuvânt înainte, "expresia unei suferințe colective ajunsă în stare explo zivă", reprezentând în fapt "un țipăt de suferință îndelungată, de disperare bătrână, devastatoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
sens, că tocmai această dimensiune națională, atât de evidentă în poemă, a făcut ca aceasta să fie respinsă și blamată prin timpi ca expresie a unui naționalism extrem, poetul fiind acuzat de xenofobie și reacționarism. Sub acest destin este urmărită receptarea sau, mai bine zis, trecerea sub tăcere a poemei în perioada anilor socialismului, când regimul comunist a făcut din România un satelit al Moscovei, Doina lui Eminescu fiind trecută în rândul operelor interzise circulației, pentru că acuzațiile contra muscalilor și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
exegeți, astfel încât oricine să poată avea acum, într-o formulare limpede și cât mai exactă cu putință, o poziție, o atitudine menită a da deschidere unei înțelegeri, cu valoare de reper călăuzitor, a tuturor chestiunilor legate de importanța (afirmării și receptării) scriitorului în epoca sa și, cu atât mai mult, în posteritate. Firește, Dicționarul începe cu un Tabel cronologic, succint, ce urmărește viața lui Mihai Eminescu, punctându-se doar momentele semnificative ale evoluției acesteia. Urmează apoi un Portret-sinteză, ce-l încadrează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
un subiect de tratare descriptiv ("Scrisorile lui Eminescu se axează pe o atare structură sufletească labilă, pe ștergerea nietzscheană a imaginilor vechi de pe tabloul ființei sale, pe o cumpănire / descumpănire ontologică / deontologică"). Cel mai interesant capitol este acela intitulat Odiseea receptării, în care sunt comentate pe larg toate meandrele discuțiilor pro sau contra, încă din perioada studenției și până în actualitatea noastră ("Odiseea receptării cunoaște două căi distincte:cea deschisă de Titu Maiorescu și cea promovată de critica socialistă a lui Gherea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
de pe tabloul ființei sale, pe o cumpănire / descumpănire ontologică / deontologică"). Cel mai interesant capitol este acela intitulat Odiseea receptării, în care sunt comentate pe larg toate meandrele discuțiilor pro sau contra, încă din perioada studenției și până în actualitatea noastră ("Odiseea receptării cunoaște două căi distincte:cea deschisă de Titu Maiorescu și cea promovată de critica socialistă a lui Gherea"), Mihai Cimpoi fiind de părere că "Eminescologia românească suferă cu adevărat de un complex al inferiorității metodologice și, în mod paradoxal, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
obsesiv în îndelungate deliberări și precizări teoretizante, de regulă sub egida unor modele din afară". În privința postumiadei, sunt trecute în revistă cele mai importante ediții critice, având în modelul Perpessicius un reper temeinic de elaborare. Tot aici este abordată chestiunea Receptării universale și aceasta în creștere valorică, odată cu extinderea cunoașterii poetului pe meridianele cele mai diverse ale lumii. Este cercetat modul în care Eminescu apare în viziunea marilor scriitori români, fără a omite puzderia de Omagii lirice și odată cu acestea deschizând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
VIEȚII ȘI A OPEREI (Săluc Horvat) 3 OPERA. COORDONATE IDEATICE 3 FILOSOFIA CULTURII (Geta Deleanu) 3 ENIGME MAI MULT SAU MAI PUȚIN (Ștefan Ion Ghilimescu) 3 TEXTUL ÎN OGLINDĂ (Călin Teutișan) 3 CENTRUL ȘI CALEA SPRE EL (Cornel Ungureanu) 3 RECEPTAREA CRITICĂ PANĂ LA 1930 (Ioana Vasiloiu) 3 UN DOSAR AL RECEPTĂRII (Iulian Costache) 3 IMAGINARUL POETIC (Paul Iruc) 3 CAZUL PANAIT ISTRATI (Alexandru Dobrescu) 3 OGLINZI PARALELE (Dan Mănucă) 3 RECEPTAREA CRITICĂ ȘI DESPĂRȚIREA DE EMINESCU? (Adrian Dinu Rachieru) 3
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
FILOSOFIA CULTURII (Geta Deleanu) 3 ENIGME MAI MULT SAU MAI PUȚIN (Ștefan Ion Ghilimescu) 3 TEXTUL ÎN OGLINDĂ (Călin Teutișan) 3 CENTRUL ȘI CALEA SPRE EL (Cornel Ungureanu) 3 RECEPTAREA CRITICĂ PANĂ LA 1930 (Ioana Vasiloiu) 3 UN DOSAR AL RECEPTĂRII (Iulian Costache) 3 IMAGINARUL POETIC (Paul Iruc) 3 CAZUL PANAIT ISTRATI (Alexandru Dobrescu) 3 OGLINZI PARALELE (Dan Mănucă) 3 RECEPTAREA CRITICĂ ȘI DESPĂRȚIREA DE EMINESCU? (Adrian Dinu Rachieru) 3 TREPTELE SPIRITULUI HYPERIONIC (George Popa) 3 IMAGINARUL CATILINAR (Ioan Derșidan) 3
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
3 CENTRUL ȘI CALEA SPRE EL (Cornel Ungureanu) 3 RECEPTAREA CRITICĂ PANĂ LA 1930 (Ioana Vasiloiu) 3 UN DOSAR AL RECEPTĂRII (Iulian Costache) 3 IMAGINARUL POETIC (Paul Iruc) 3 CAZUL PANAIT ISTRATI (Alexandru Dobrescu) 3 OGLINZI PARALELE (Dan Mănucă) 3 RECEPTAREA CRITICĂ ȘI DESPĂRȚIREA DE EMINESCU? (Adrian Dinu Rachieru) 3 TREPTELE SPIRITULUI HYPERIONIC (George Popa) 3 IMAGINARUL CATILINAR (Ioan Derșidan) 3 (IN)ACTUALITATEA LUI EMINESCU (Florin Oprescu) 3 EMINESCU. POLIMORFISMUL OPEREI (Cornel Munteanu) 3 DIMENSIUNEA COMICĂ (Sebastian Drăgulănescu) 3 CREȘTINISMUL EMINESCIAN
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]