4,765 matches
-
pădure în favoarea Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina. În urma recursului formulat de Regia Națională a Pădurilor- Romsilva, pe data de 15 martie 2011 Înalta Curte de Casație și Justiție a casat decizia Curții de Apel Timișoara și a retrimis dosarul spre rejudecare la Curtea de Apel Cluj- Napoca. Fondul mai revendică peste 160 de clădiri, majoritatea sedii de cantoane sau ocoale, unele dintre ele construite de comuniști.
Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei () [Corola-website/Science/322350_a_323679]
-
data de 25 mai 2010 recursul formulat de parohia ortodoxă împotriva sentinței Tribunalului Mureș și deciziei Curții de Apel Târgu Mureș, a casat sentința și decizia Curții de Apel Mureș pe motiv de necompetență materială și a trimis cauza spre rejudecare pe fond la Judecătoria Târgu Mureș. Anterior, în data de 13 iunie 2007, chiar ÎCCJ trimisese cauza pentru judecare pe fond la Tribunalul Mureș. În data de 1 iulie 2011 Judecătoria Târgu Mureș a admis pe fond acțiunea și a
Biserica Seminarului Greco-Catolic din Oradea () [Corola-website/Science/319467_a_320796]
-
beneficiar Stancu Mirela, însă hotărârea a fost atacată prin recurs la tribunal, unde recursul a fost admis. Primăria și Asociația ProDomo au făcut și ele recurs la această sentință la Curtea de Apel, care a trimis cazul la tribunal spre rejudecare. Sentința tribunalului a fost de respingere a recursului familiei Stancu, iar recursul lui Ion Nelson Mihai la Curtea de Apel a fost respins în 20 decembrie 2016, rămânând definitivă prima sentință, de aducere a imobilului în starea dinainte de începerea lucrărilor
Casa Mühle () [Corola-website/Science/336876_a_338205]
-
apară. Prezența reprezentanților tuturor statelor membre ale Consiliului asigură presiune politică asupra tuturor țărilor care își exercită obligațiile cu întârziere. Hotărârile Curții au dus la un număr impresionant de schimbări în legislațiile naționale și, printre altele, au deschis drumul către: rejudecarea celor condamnați în urma unui proces inechitabil, restituirea imobilelor expropriate către proprietari sau plata unor indemnizații adecvate, acordarea unor permise de rezidență către persoanele amenințate cu deportarea sau eliminarea discriminărilor dintre cetățenii germani și cei străini în ceea ce privește alocațiile familiale.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului () [Corola-website/Science/302231_a_303560]
-
omul de afaceri a și fost condamnat la 8 ani de închisoare de Tribunalul București pentru returnări ilegale de TVA de peste 13,5 milioane de lei noi, dar Curtea de Apel i-a șters pedeapsa și a trimis cauza la rejudecare. În urma rejudecării, pe 29 ianuarie 2014 Genică Boerică a fost condamnat definitiv la 10 ani și 3 luni de închisoare.. (număr unic dosar: 22348.01/3/2006). Pe 26 mai 2011 a fost implicat într-un accident rutier cu vătămare
Genică Boerică () [Corola-website/Science/322855_a_324184]
-
afaceri a și fost condamnat la 8 ani de închisoare de Tribunalul București pentru returnări ilegale de TVA de peste 13,5 milioane de lei noi, dar Curtea de Apel i-a șters pedeapsa și a trimis cauza la rejudecare. În urma rejudecării, pe 29 ianuarie 2014 Genică Boerică a fost condamnat definitiv la 10 ani și 3 luni de închisoare.. (număr unic dosar: 22348.01/3/2006). Pe 26 mai 2011 a fost implicat într-un accident rutier cu vătămare corporală a
Genică Boerică () [Corola-website/Science/322855_a_324184]
-
la muncă silnică pe viață (aceasta fiind cea mai mare pedeapsă și a mai primit-o din lotul greviștilor din 1933 doar Dumitru Petrescu) și închis. Un mai târziu, în condițiile relurării relațiilor diplomatice dintre România și URSS, are loc rejudecarea procesului la Craiova. Și de această dată Doncea și Petrescu obțin cele mai mari pedepse (15 ani muncă silnică). În ianuarie 1935, Cominternul organizează prin intermediul PCR evadarea celor mai importanți trei greviști din „lotul Grivița”. Astfel, într-o acțiune organizată
Constantin Doncea () [Corola-website/Science/311672_a_313001]
-
în Biblioteca Academiei Române, consemnează în 23 septembrie 1939: și în 24 septembrie : 19 dintre liderii legionari asasinați în 21/22 septembrie 1939, printre care Alexandru Cantacuzino, Gheorghe Clime, Mihail Polihroniade, etc..., au fost reabilitați și achitați post-mortem în 1940, prin rejudecarea a procesului înscenat în 1938. Unul dintre apărători în acest proces a fost avocatul legionar Horia Cosmovici. Procesul a fost revizuit prin Decizia Nr. 4 din 21 Noiembrie 1940 a Comisiei pentru revizuirea proceselor politice, în urma căreia 19 lideri legionari
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
de Apel București la trei ani de închisoare și doi ani de interzicere a unor drepturi, pentru înșelăciune, decizie cu suspendare pentru o perioadă probatorie de cinci ani; S-a introdus recurs, iar instanța supremă a decis trimiterea dosarului spre rejudecare la Curtea de Apel București. În cele din urmă, în 2014, dosarul, în cadrul căruia a fost descoperit și dovedit un prejudiciu total de 1,5 milioane de dolari bugetului statului și de 10 milioane de dolari mai multor cluburi din
Gheorghe Nețoiu () [Corola-website/Science/328925_a_330254]
-
s-a realizat în 1997. În 1999 Mihai Chițac a fost condamnat la 15 ani închisoare și degradare militară de către Curtea Supremă, condamnare menținută în 2000 după recurs, dar anulată în 2004 în urma unui recurs în anulare . În 2007, la rejudecare, generalul Chițac a fost iarăși condamnat dar sentința a fost atacată cu recurs. La data de 15 octombrie 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul generalilor Victor Stănculescu și Mihai Chițac, menținând sentința de 15 ani de
Mihai Chițac () [Corola-website/Science/308372_a_309701]
-
împotriva hotărârilor judecătoriilor județene; 3) Judecătoriile de comerț; 4) Judecătoriile de poliție; 5) Înaltul Divan sau Înalta Curte de Apelație (din 1833 numit Divanul Domnesc). Aceasta era instanța supremă care judeca apelurile contra hotărârilor divanurilor judecătorești și judecătoriilor de comerț. Rejudecarea unui proces era posibilă numai în urma înaintării unei cereri către domn, care putea dispune reintrarea acestuia pe rol la Înaltul Divan. 6) Divanul de revizie. Pentru perioada de început, activitatea Ministerului de Justiție "(Departamentul Dreptății sau Logofeția Dreptății)" avea rolul
Ministerul Justiției (România) () [Corola-website/Science/312813_a_314142]
-
Germania în agresiunea "contra popoarelor din Rusia Sovietică". În 2008, într-un articol ocazionat de decesul Părintelui Atanasie Ștefănescu, de la Mânăstirea Petru Vodă, fost legionar, condamnat în 1941 la 15 ani de muncă silnică la Aiud, eliberat în 1948 după rejudecarea procesului, se afirmă că acesta s-ar fi întors după eliberare la Aiud, pentru a se ocupa de memoriile generalului Constantin Petrovicescu. Nu se știe dacă aceste memorii există, și nici unde se află în prezent. Începând cu data de
Constantin Petrovicescu () [Corola-website/Science/307483_a_308812]
-
procedură penală încalcă dispozițiile constituționale ale art. 15 alin. (2) și art. 16 alin. (1) având în vedere faptul că, anterior intrării în vigoare a noului Cod de procedură penală, nu se stipula vreun termen de formulare a cererii de rejudecare de către persoana judecată și condamnată în lipsă, iar, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală, această cerere poate fi formulată într-un termen de 30 de zile [din ziua în care a luat cunoștință, prin orice notificare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266708_a_268037]
-
judecată în lipsă, să poată solicita redeschiderea procesului penal nu contravine art. 16 din Constituție. Prin redeschiderea procesului penal se tinde la rediscutarea de către o instanță a propriei sale hotărâri definitive și intrate, așadar, în puterea lucrului judecat. Prin aceasta, rejudecarea procesului penal nu se încadrează în ciclul firesc al procesului penal și este justificat să fie subordonată unui regim restrictiv, atât în privința termenului, cât și a titularului și motivelor pe care se întemeiază. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266708_a_268037]
-
la apărare, nemijlocirii, oralității și aflării adevărului, precum și dreptului de a interoga martorii sau părțile din proces. 16. Curtea reține, de asemenea, că, în reglementarea anterioară - art. 522^1 din Codul de procedură penală din 1968 - era recunoscută posibilitatea solicitării rejudecării cauzei de către persoana judecată și condamnată în lipsă numai în cazul în care se cerea extrădarea condamnatului sau predarea acestuia în baza unui mandat european de arestare, aceasta fiind o procedură specială, normele procesual penale precitate făcând trimitere la procedura
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266708_a_268037]
-
Curte să admită recursul lui Adrian Năstase și să anuleze condamnarea, respingând acuzațiile de luare de mită și șantaj. A doua variantă este refacerea dosarului și presupune ca instanța să admită recursul fostului premier, să anuleze condamnarea și să decidă rejudecarea dosarului. A treia variantă este menținerea primei decizii, care presupune ca ÎCCJ să respingă recursul lui Adrian Năstase și pe cel al DNA. În acest caz, judecătorii mențin pedepsele decise în prima instanță- trei ani de închisoare cu suspendare. Însă
Vezi cele patru variante de decizie în cazul dosarului Zambaccian by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/52221_a_53546]
-
a) și b) și ale art. 82 din Legea nr. 168/1999 , precum și cu cele ale art. 312 alin. 3, 4 și 5 din Codul de procedură civilă, instanțele de recurs pot dispune casarea hotărârii primei instanțe cu trimitere, spre rejudecare, doar în cazurile expres și limitativ prevăzute în art. 81 alin. (2) lit. a) și b) din Legea nr. 168/1999 . SECȚIILE UNITE, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele: În aplicarea dispozițiilor art. 81 și 82 din Legea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185970_a_187299]
-
168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, instanțele judecătorești nu au un punct de vedere unitar. Astfel, unele instanțe, admițând recursurile în materia litigiilor de muncă, au procedat la judecarea cauzelor pe fond, apreciind că soluția casării cu trimitere, spre rejudecare, nu poate fi pronunțată decât în cazurile expres și limitativ prevăzute în art. 81 alin. (2) lit. a) și b) din Legea nr. 168/1999 . În justificarea acestui punct de vedere au fost invocate dispozițiile cu caracter imperativ înscrise în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185970_a_187299]
-
incidente, în materia litigiilor de muncă, toate cazurile de casare înscrise în art. 312 alin. 3 și 5 din acest cod. Alte instanțe, dimpotrivă, întemeindu-se pe dispozițiile art. 82 din Legea nr. 168/1999 , au dispus trimiterea cauzei spre rejudecare și în alte situații decât cele enumerate la lit. a) și b) din cuprinsul alin. (2) al art. 81 din această lege, considerând că soluția casării cu trimitere nu poate fi limitată de acele prevederi, ci sunt incidente și alte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185970_a_187299]
-
recurat�� a soluționat procesul fără a intră în cercetarea fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost regulat citată atât la administrarea probelor, cât și la dezbaterea fondului, instanța de recurs, după casare, trimite cauza spre rejudecare instanței care a pronunțat hotărârea casată sau altei instanțe de același grad". Față de această dispoziție procedurală, cu caracter imperativ, este evident că, pe lângă cazurile în care "soluționarea cauzei de instanța de fond s-a făcut cu încălcarea prevederilor legale referitoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185970_a_187299]
-
în lipsa părții care nu a fost legal citată", reglementate expres prin art. 81 alin. (2) lit. a) și b) din Legea nr. 168/1999 , în accepțiunea prevederilor art. 82 din aceeași lege se mai impune să se trimită cauza spre rejudecare și atunci când prima instanță nu s-a pronunțat asupra fondului cauzei. În acest sens, trebuie avut în vedere că, pentru asigurarea unui echilibru funcțional în activitatea jurisdicțională, pronunțarea asupra fondului cauzei și stabilirea situației de fapt rămân totuși în sarcina
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185970_a_187299]
-
ori se află într-o altă situație dintre cele prevăzute la art. 177 din Codul penal. ... (3) Judecătorul care a participat la judecarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleiași cauze într-o cale de atac sau la rejudecarea cauzei după desființarea ori casarea hotărârii. ... (4) Judecătorul de drepturi și libertăți nu poate participa, în aceeași cauză, la procedura de cameră preliminară, la judecata în fond sau în căile de atac. ... ---------- Alin. (4) al art. 64 a fost modificat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279310_a_280639]
-
de pct. 11 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 18 din 18 mai 2016 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 23 mai 2016. (4) În cazul în care se dispune strămutarea judecării căii de atac a apelului, rejudecarea cauzei, în caz de desființare a sentinței cu trimitere spre rejudecare, se va efectua de către instanța corespunzătoare în grad celei care a soluționat fondul din circumscripția celei la care s-a strămutat cauza, indicată prin decizia de desființare. ... ---------- Alin. (4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279310_a_280639]
-
18 din 18 mai 2016 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 23 mai 2016. (4) În cazul în care se dispune strămutarea judecării căii de atac a apelului, rejudecarea cauzei, în caz de desființare a sentinței cu trimitere spre rejudecare, se va efectua de către instanța corespunzătoare în grad celei care a soluționat fondul din circumscripția celei la care s-a strămutat cauza, indicată prin decizia de desființare. ... ---------- Alin. (4) al art. 75 a fost modificat de pct. 42 al art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279310_a_280639]
-
2 al art. 421 a fost modificată de pct. 107 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 18 din 18 mai 2016 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 389 din 23 mai 2016. b) desființează sentința primei instanțe și dispune rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost desființată pentru motivul că judecarea cauzei la acea instanță a avut loc în lipsa unei părți nelegal citate sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279310_a_280639]