KorAP: Find »[drukola/base=relatare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...183 184 185 ...341 >

8,522 matches

Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304

adevărul de netăgăduit: „sunt vii morții culcați în pământ”. Sângele care îi pătează mâinile este sângele cerut de umbra lui Agamemnon, o umbră care nu s-a arătat decât în visul Clitemnestrei, povestit Electrei de către Crisotemis, așadar, evocat printr-o relatare indirectă: „Cică l-ar fi văzut (eisidein) pe tatăl nostru”, deci pe Agamemnon însuși, „sădind cu mâna lui în cămin sceptrul purtat de el odinioară. Iar din acest sceptru se pare că ar fi răsărit un laur înflorit, atât de

Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
chipurile, înecat în mare; ca și Oreste, e socotit mai întîi mort, înainte de a reapărea în carne și oase. Menelau intră în scenă îndată după ce Elena se întreabă care i-o fi fost soarta: a murit sau trăiește? Căci, contrazicând relatarea lui Teucros, sibila Teonoe îi spusese că Menelau e în viață. La rândul său, Menelau aflase, tot de la bătrâna prezicătoare, de prezența în acel loc a Elenei, femeia cu același nume ca al aceleia din Troia, cum spune chiar el

Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
Waki ajunge în sfârșit în fața unei ceainării, unde trecătorilor li se oferă câte o ceașcă de ceai în memoria sufletelor strămoșilor unui om ce murise cu ceva vreme în urmă. El vrea să afle cât mai multe despre acesta, iar relatarea ky:gen-ului local îl evocă pe răposatul Ts-en, patronul ceainăriei, mort în timp ce bătea frunzele arbustului de ceai, tocmai când avea loc inaugurarea podului Uji. Waki se nimerise, așadar, pe acolo taman în ziua comemorării lui Ts-en; el invită asistența

Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
unui zeu, care îi permisese tatălui să se întoarcă - fie și numai în vis - doar în același loc unde sfârșiseră cei din neamul Heike, un loc al amintirii, un spațiu memorial. Oricum, ea va fi ultima lor întâlnire. Iar în relatarea nocturnă pe care fantoma o face, în timp ce dansează, despre evenimente petrecute demult, tot despre sfârșitul neamului Heike va fi vorba. Atsumori nu scoate un cuvânt despre propria-i moarte, preferând să se bucure că „o clipă doar, și doar în

Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
uluit Leontes. Se pare că acum totul este pregătit pentru dezvăluirea faimoasei statui. Despre statuia aceasta, care aparține Paulinei și e păzită de ea cu strășnicie, ni se spune mai întâi că a cerut mulți ani de lucru. Aflăm din relatarea unui gentilom că e opera marelui artist Giulio Romano, discipol al lui Rafael, pictor și sculptor al cărui epitaf se zice că ar fi fost compus din două versuri: Jupiter vedea cum respiră Corpurile pictate ori sculptate de el. Firește

Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
menite să păcălească naivii; jocurile minciunii și ale adevărului se dovedesc a fi însă mult mai complexe. În actul al patrulea, Ariel îi dezvăluie lui Prospero momeala cu care îi va duce de nas pe Caliban, Trinculo și Stephano: e relatarea unei înșelătorii (trumpery) și încă a uneia de mâna a doua, destinată să-i ademenească pe cei trei fraieri cu câteva haine vechi, dar strălucitoare, cu o ieftină recuzită teatrală. În schimb, pentru atragerea în cursă a lui Alonso, capcana

Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
al unei culturi adevărate, al unui autentic păgânism magic, „există pietre care au o viață a lor, pietre vii”. În acest spațiu unde „aparițiile” se întâlnesc la tot pasul, pietrele trăiesc și vorbesc. Artaud citează, în acest sens, o ciudată relatare a lui Fotios (istoric bizantin din vremea lui Septimius Sever) despre apariția la poalele muntelui a unui betil 1 însuflețit, semănând cu un rotocol de foc ce-și schimbă mereu forma și culoarea și din care răsună voci cu timbru

Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254

tentativelor de suicid simptomatice unei patologii mentale fixate deja sau debutante; pe de altă parte ea constituie un prim contact, preludiu pentru relația ulterioară pe baza căreia se va putea efectua travaliul de relaționare. Această convorbire se limitează uneori la relatarea modului concret în care s-a trecut la act, adolescentul încercând să-și banalizeze gestul; în alte cazuri se produce un adevărat flux emoțional care poate să semene cu un gen de „confesiune” pe care psihologul îl recepționează fără a

Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484

and Organizational Sight of Selection on Performance Evaluation and Appraisal (având participanți din Germania, Austria, Olanda, Spania, Marea Britanie, Israel și SUA) s-a făcut aprecierea că aproximativ 90% dintre cazurile procedurilor psihologice din economia germană au fost aplicate de nepsihologi. Relatarea acestei situații indică o realitate dramatică din câmpul profesiunilor: nișa competențelor profesionale nu este oaza liniștită a profesionistului, ci câmp de confruntare râvnit de profesioniști ai unor discipline conexe. Activitățile psihologului sunt practicate încă de pedagogi, juriști, filosofi, sociologi, medici

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457

vezi caseta de mai jos) Metodologii de evaluare a problemelor comunitare 1. La mijlocul anului 2001, într-un sat din nordul Moldovei a fost inițiat un proces de facilitare pentru depunerea unui proiect la FRDS. Mai jos, sunt câteva fragmente din relatările de atunci ale facilitatorului, consemnate pe parcursul celor cinci luni de facilitare (s-a urmărit identificarea nevoii prioritare a comunității ce ar putea fi finanțată de FRDS, prin utlizarea alternativă a interviurilor individuale și a adunărilor publice ca mijloace de definire

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
un stil colaborativ în relația cu comunitatea este o primă regulă practică pe care o putem desprinde din analiza ideilor generale referitoare la supervizare. În același timp, acțiunile propriu-zise de supraveghere pot avea valențe civic formative, așa cum se observă din relatările expuse în caseta următoare. Jurnal de observație comunitară (fragmente, noiembrie 2004) „Ne aflăm la un sfârșit de noiembrie, în județul Neamț, la Poiana Teiului, o comună cu multe sate pitorești, pe frumoasa Vale a Bistriței. Împreună cu doi studenți [astăzi, sociologi

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
controlează și este orientată pe persoană, 3. supervizarea care ghidează și este centrată pe sarcină și 4. o supervizare care ghidează și este centrată pe persoană. Odată transcrise datele de la focus grupuri, am realizat o analiză cantitativă de text a relatărilor supervizărilor cu programul Hamlet, apoi termenii originali („cuvintele supervizaților”) au fost uniformizați, determinând atributele care se încadrează fiecărui tip de supervizare. Am procedat și la un control al uniformității codării prin apelarea la trei experți, care, la rândul lor, au

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
acolo, la partea aceea...”, „am stat la discuții și telefonic de câte ori, a fost nevoie” sau „a răspuns de fiecare dată solicitărilor noastre”. Dimensiunile managerială și relațională descrise prin expresii similare celor de la orientarea 1 au fost mai puțin prezente în relatările supervizaților. Diagrama 3. Funcții ale supervizării în viziunea beneficiarilor - orientare 3 (ghidare, centrare pe sarcină) Ultima orientare în supervizare (ghidare, centrare pe persoană) a fost alcătuită exclusiv din persoane care au implementat activități generatoare de venit. Două dimensiuni ale supervizării

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
romanian/tos/actcycle/feedback/tx princ/princp 1.htm" http://www.ilo.org/ciaris/pages/romanian/tos/actcycle/feedback/tx princ/princp 1.htm, accesat la 20 noiembrie 2006. Regulamentul FRDS de supervizare a proiectelor finanțate, mai 2004. Cazul prezentat a fost construit după relatările unor membri ai unui atelier de tâmplărie ce avea doi ani de la lansarea proiectului, în momentul consemnării discuțiilor (în 2005). Discuția de grup a fost completată cu precizările supervizorului, care tocmai venise în comună cu prilejul finalizării altui proiect FRDS

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
avea doi ani de la lansarea proiectului, în momentul consemnării discuțiilor (în 2005). Discuția de grup a fost completată cu precizările supervizorului, care tocmai venise în comună cu prilejul finalizării altui proiect FRDS de mică infrastructură rurală. Ulterior, am adaptat stilul relatărilor și le-am folosit la modul impersonal, pentru a le da o formă mai clară, exemplificat orie pentru conținutul și funcționalitatea vizitelor de supervizare. Am omis voit aprecierile, notele emoționale și menționarea unor acțiuni rutiniere obligatorii efectuate de supervizor (verificarea

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547

ed. a 2-a, 2005), L’Archéologie du savoir, Paris, Gallimard, „Bibliothèque des sciences humaines”, 1969 (în versiunea românească: București, Univers, 1999); Sécurité, territoire, population: Cours au Collège de France, 1977-1978, Paris, Gallimard/Seuil, „Hautes Études”, 2004. HAHN, R.O. (relatare culeasă de): Au nom du peuple. Un officier de la Stasi raconte, trad. de Olivier Mannoni, Paris, Albin Michel, „Histoirscena e à deux voix”, 1999. (N.B.: cartea s-a aflat, de asemenea, la originea unui film documentar cu același titlu, proiectat

[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192

introduc crearea omului. În AJ acest episod se leagă de pocăința Sophiei; În celelalte narațiuni, el urmează laudei de sine a Arhontelui. Secvențele se desfășoară stereotip: Ialdabaot rostește „SÎnt Dumnezeu” etc. (Isaia, 45:5), Însă Glasul Mamei Îl dezminte. Conform relatării lui Irineu 54, Arhonții sînt nemulțumiți de apariția unei puteri care le este superioară. Își pun În gînd să-l plăsmuiască pe om după chipul lor (Gen. 1:26), Însă Mama lor le inspiră Într-ascuns proiectul unei creaturi umane

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Este vremea să examinăm mai Îndeaproape diferențele dintre contracultura gnostică și cultura elenistică. În Tanakh se proclamă cu tărie existența unei inteligențe ecosistemice totale și nefragmentate, providențială și bună, numită Dumnezeu. CÎt despre principiul antropic, el este afirmat În două relatări contradictorii ale Creației, dintre care prima (Gen. 1:26) ne spune că ființa omenească a fost creată pentru lumea aceasta, iar a doua (Gen. 2:5-20) că lumea a fost creată pentru omenire. Diferența dintre cele două formulări servește la

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Între bine și rău” (mesos tis on kakou kai agathou), care nu este nici bun, nici rău74. Cel mai important dintre discipolii lui Marcion a fost Apelles, care și-a avut propria sa doctrină și a propăvăduit-o În Alexandria 75. Relatările ereziologilor au deformat-o. Creștinul Rhodon, cel care l-a acuzat pe Apelles că nu are o argumentație coerentă, părea nepregătit să Înfrunte un oponent mai subtil. Apelles a compus o lucrare În treizeci și opt de cărți, intitulată Silogisme

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
volum al lucrării fundamentale a lui Alfaric a fost publicat În 1918. 12. Acta Archelai X.l, p. 15.10-11.24. Faptele lui Archelaus au fost scrise Înainte de 377 de către un autor necunoscut, pe nume (H)Egemonius și conțin o relatare fictivă a două Întîlniri dintre Mani Însuși și aprigul episcop Archelaus al orașului Carchas (sau Kashkar) din Mesopotamia. Se păstrează numai Într-o traducere latină făcută Înainte de anul 400, Acta Archelai, ed. Charles Henry Beeson (GCS 16), Hinrichs, Leipzig, 1906

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Evodius, De fide 14-17. Mitul este analizat de F. Cumont, Recherches I, pp. 54-68. 63. Alfaric, Écritures II, pp. 45 sq. 64. Cumont, Recherches I, p. 54. 65. Alfaric, Écritures II, pp. 45 sq. 66. De fide 14-16. 67. Această relatare a creației e confirmată de un fragment În limba pahlavi, M7981, care urmărește În continuare destinul monstrului. Între 1902 și 1914, cercetătorii de la Muzeul de Antropologie din Berlin au dezgropat În oaza Turfan din estul Turkestanului numeroase texte redactate În

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
care Îl venerează pe Satanael, „făuritor (demiourgos) al plantelor, al animalelor și al tuturor corpurilor compuse”, atribuindu-i lui Isus, fratele ceresc, fenomenele meteorologice nefavorabile, produse din invidie față de rînduiala bună a lui Satanael 33. În cele din urmă, obiectul relatării lui Zigabenos devine Treimea bogomililor, În care autorul detectează influențe sabeliene: Fiul și sfîntul Duh sînt ipostaze distincte numai În timpul celor treizeci și trei de ani ai vieții lui Isus pe pămînt (Între 5500 și 5533 de la facerea lumii), după care se

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
să spună acest lucru. În plus, nu-i nimic rău În faptul că Dumnezeu a creat Abisul și celelalte, Întrucît Întreaga creație este bună (ortodocșii, bogomilii, catharii monarhieni). 3. Nu Dumnezeu, ci altcineva a creat totul, iar Geneza face o relatare corectă. E ceva În neregulă, Într-adevăr, dacă Dumnezeu a creat lucruri cum ar fi Materia primordială; Însă Dumnezeul din Geneză nu este adevăratul Dumnezeu (toți dualiștii și pseudodualiștii occidentali, cu excepția lui Ioan de Lugio); În consecință, nu este nici o

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234

fără nici o restricție suplimentară. Episodul deportării e raportat astfel la Întreaga existență a celui deportat și evaluat pe fundalul unui bilanț autobiografic. Majoritatea interlocutorilor mei au fost persoane ce aveau Între 65 și 90 de ani În momentul interviului, iar relatările au avut loc la mare distanță de momentul deportării, În condițiile În care tăcerea impusă timp de atâtea decenii făcea ca disponibilitatea și dorința de a povesti să fie În general mari. Aș reaminti și faptul că România nu a

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
recunoaștere a caracterului abuziv al deportării. Dar nici o instanță nu i-a declarat nevinovați, iar sub aspect juridic sau etic lucrurile au rămas neelucidate. De multe ori În povestirile vieții celor deportați, atunci când se ajunge la episodul deportării sau la relatarea circumstanțelor acesteia, naratorul Înlocuiește povestirea la persoana I singular cu cea la persoana I plural, marcând astfel asumarea relatării În numele grupului cu care memoria Îl face solidar: deportații. Pentru toți aceștia a fost vorba de o răsturnare brutală a destinului

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]