20,441 matches
-
ofere servicii educaționale care să răspundă cerințelor populației școlare; pentru a avea succes și a-și atinge scopul și obiectivele În raport cu cerințele vieții sociale, școala trebuie să ofere o paletă cât mai largă de servicii educaționale care să devină atractive, satisfăcând cerințele elevilor; În această ofertă se Înscrie și specificul educației incluzive/integrate sub toate formele și modalitățile sale de realizare. Nu putem nega faptul că școala incluzivă și educația integrată constituie un fenomen social acceptat de unii, criticat de alții
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
număr cât mai mare de copii cu dizabilități trebuie realizată prin satisfacerea unor cerințe/condiții minimale (asigurarea unor servicii de sprijin, consiliere și reabilitare, echipamente și tehnici adaptate, necesare egalizării șanselor); - În procesul de reformare/transformare, școlile speciale trebuie să satisfacă, printre alte condiții, și pe cea a organizării lor sub formă de centre de resurse pentru școlile generale și a dezvoltării unor programe de colaborare și parteneriat cu acestea. • În anul 1993 Adunarea Generală ONU a adoptat rezoluția numită Regulile
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
și ale școlii incluzive; - să manifeste o atitudine critică și constructivă, prin propuneri concrete și realiste, În sprijinul includerii copiilor cu cerințe educative speciale În clasele unde Își desfășoară activitatea; - să demonstreze o implicare totală În procesul didactic, astfel Încât să satisfacă Într-o măsură cât mai mare cerințele educaționale ale elevilor din clasă; - să trateze elevii cu demnitate și respect și să dea dovadă de considerație față de situația particulară În care se află copiii cu cerințe educative speciale; - să aibă convingerea
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
didactice, pornind de la o nouă filosofie a activității educative, centrată pe fiecare copil, pe acordarea unor șanse egale, asigurarea progresului În ritm propriu, luarea În considerare a nevoilor și dificultăților fiecărui elev În parte. Educatorii din școala incluzivă trebuie să satisfacă o serie de cerințe: - să accepte diversitatea elevilor din școală și să aibă o viziune clară asupra educației integrate/incluzive; - să dezvolte și să susțină În școală activități educaționale În care elevii, profesorii și părinții să relaționeze de pe poziții egale
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
se implice În activitățile extrașcolare ale copiilor și să dea dovadă de răbdare și Înțelegere față de schimbările mai lente sau mai rapide din viața copiilor lor. Pentru o mai eficientă susținere a școlii incluzive din partea familiilor, membrii acestora trebuie să satisfacă un minimum de cerințe: - să participe activ la toate activitățile școlii și să se implice În promovarea practicilor de integrare școlară a copiilor cu cerințe speciale la toate nivelurile vieții sociale, inclusiv la nivel politic; - să fie modele de acțiune
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
un atașament exagerat față de anumite persoane adulte din jur, considerând că lângă acestea Își găsesc securitatea afectivă de care au nevoie. Copilul cu cerințe educaționale speciale la care trebuințele (mai ales cele de securitate afectivă, apartenență și identitate) nu sunt satisfăcute În mod constant va resimți În permanență stări de frustrare afectivă, concretizate În stări puternice de tensiune, reacții fiziologice și psihologice dezagreabile (enurezisul nocturn chiar și la vârste mai mari, onicofagie, mișcări stereotipe ale corpului, anorexie, depresie cu reacții de
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
care trebuie să răspundă cerințelor populației școlare. Pentru a avea succes și a-și atinge scopul și obiectivele În raport cu cerințele vieții sociale, școala trebuie să ofere o paletă cât mai largă de servicii educaționale care să devină atractive și să satisfacă toate cerințele elevilor; În această ofertă se Înscrie și educația integrată sub toate formele și modalitățile sale de realizare. Aplicarea educației incluzive și integrarea În școlile obișnuite a elevilor cu dizabilități nu exclude conceptul de educație specială; de fapt, integrarea
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
a lui Victor Vroom; teoria echității - J.S. Adams; teoria fixării scopurilor - Edwin Locke; teoria schimbului - E. Schein, P. Ekeh. Teoriile motivaționale precizează categoriile de nevoi pe care le au oamenii și condițiile în care ei vor fi motivați să-și satisfacă aceste nevoi într-un mod care să contribuie la performanță. Schema la bază este triada : nevoi - comportament - stimuli și scopuri. Teoriile bazate pe nevoi analizează factorii care motivează lucrătorii (nevoi și stimuli sau scopuri asociateă. Ele se deosebesc de teoriile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
al lui Maslow: nevoile umane sunt clasificate în cinci categorii în prima versiune (1943Ă și, respectiv, șapte categorii în ultima versiune din 1954, baza fiind principiul de ierarhizare a acestora: 1. nevoi fiziologice - în plan organizațional, factorii care ar putea satisface aceste nevoi includ un salariu minim și condițiile de muncă ce ar putea permite desfășurarea corespunzătoare a activităților profesionale; 2. nevoi de siguranță - condițiile organizaționale care ar putea să satisfacă aceste nevoi includ condiții de lucru sigure, reguli și regulamente
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
1. nevoi fiziologice - în plan organizațional, factorii care ar putea satisface aceste nevoi includ un salariu minim și condițiile de muncă ce ar putea permite desfășurarea corespunzătoare a activităților profesionale; 2. nevoi de siguranță - condițiile organizaționale care ar putea să satisfacă aceste nevoi includ condiții de lucru sigure, reguli și regulamente corecte și realiste, siguranța postului, un mediu de lucru confortabil, programe de pensii și de asigurări în caz de accidente de muncă, invaliditate temporară sau permanentă, plata peste nivelul minim
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
lucru confortabil, programe de pensii și de asigurări în caz de accidente de muncă, invaliditate temporară sau permanentă, plata peste nivelul minim de supraviețuire și libertatea de a se sindicaliza ș.a.; 3. nevoi de apartenență - factorii organizaționali care ar putea satisface aceste nevoi cuprind posibilitatea de a interacționa cu alții la locul de muncă, supraveghere amicală și dispusă la ajutor, șansa de a lucra în echipă, posibilitatea de a dezvolta noi relații sociale; 4 . nevoi de stimă - sunt incluse nevoi care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
sociale; 4 . nevoi de stimă - sunt incluse nevoi care se referă la oportunitatea de a stăpâni sarcini ce conduc la sentimente de realizare și responsabilitate. De asemenea, premii, promovări, un nume prestigios al postului, recunoașterea profesională și altele asemenea pot satisface aceste nevoi atunci când sunt resimțite ca deplin meritate; 5. nevoi de autoîmplinire - aceste nevoi sunt cel mai greu de definit. Ele implică dorința de a dezvolta potențialul real al persoanei până la posibilitățile lui maxime exprimând abilitățile, talentele și emoțiile acesteia
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
6. nevoia de cunoaștere: de a ști, a explora, a înțelege, a explica; 7. nevoi estetice, de simetrie: ordine, frumos. Modelul piramidal al necesităților al lui A. Maslow are la bază presupunerea că un adult „tipic” societății moderne, contemporane își satisface următoarele proporții din tipurile de nevoi (Zamfir, 1997Ă: - 85% din nevoile fiziologice, prima treaptă de nevoi, deci cele elementare; nesatisfacerea acestor acestor nevoi sub un anumit prag va duce la moartea sau îmbolnăvirea gravă a individului; - 70% din nevoile de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
de actualizare”(Zamfir, 1997, p. 82Ă. Maslow precizează că noile necesități sunt legate de necesitățile satisfăcute anterior și ele „pot să apară în soluționarea mai mare sau mai mică a unor grupuri de necesități: dacă nevoia mai puternică «A» este satisfăcută doar în proporție de 10%, atunci necesitatea imediat următoare «B» ar putea să nu se manifeste deloc. Totuși, pe măsură ce necesitatea «A» se realizează în proporție de 25%, necesitatea «B» ar putea să apară într-un grad de 5%; dacă «A
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
motivația de a produce”, „motivația de a rămâne” și „motivatia de a părăsi” organizația socială, care dirijează și orientează diferit comportamentul oamenilor. Numai cunoscând adecvat care sunt principalele tipuri de motive ale comportamentului organizațional și răspunsurile capabile de a le satisface vom putea „mânui” corect, în cunoștință de cauză, atât motivațiile, cât și stimulenții, astfel încât să putem obține un comportament eficient. Importanța motivației pentru organizațiile sociale decurge și dintr-un alt fapt. Se știe că în cadrul diferitelor tipuri de organizații industriale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
a prevenirii și ameliorării unor comportamente datorate intrării în funcțiune a diferitelor tipuri de motivații; că a stimulării creșterii motivației și/sau a evitării reducerii sau pierderii ei. Prin conduita sa, omul menține în mod permament o stare de echilibru, satisfăcând necesități interioare sau răspunzând solicitărilor din afară. Fiecare om își are traiectoriile sale, factorii săi dinamizanți, care-l stimulează sau frânează în acțiunile sale. Studiile privind factorii motivaționali nu trebuie însă să ignore interacțiunea variabilelor de personalitate cu variabilele cadrului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
sprijinirea persoanelor ce nu-și pot asigura nevoile sociale, pentru menținerea și întărirea coeziunii sociale; parteneriatul, potrivit căruia instituțiile publice și organizațiile civile cooperează în vederea organizării și dezvoltării serviciilor sociale; subsidiaritatea, potrivit căreia statul intervine atunci când inițiativa locală nu a satisfăcut sau a satisfăcut insuficient nevoile personale; nediscriminarea și egalitatea șanselor, în conformitate cu care sunt necesare respectarea și promovarea drepturilor omului, indiferent de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică, naționalitate, apartenență etnică și socială, locul nașterii sau de situația materială; caracterul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
nu-și pot asigura nevoile sociale, pentru menținerea și întărirea coeziunii sociale; parteneriatul, potrivit căruia instituțiile publice și organizațiile civile cooperează în vederea organizării și dezvoltării serviciilor sociale; subsidiaritatea, potrivit căreia statul intervine atunci când inițiativa locală nu a satisfăcut sau a satisfăcut insuficient nevoile personale; nediscriminarea și egalitatea șanselor, în conformitate cu care sunt necesare respectarea și promovarea drepturilor omului, indiferent de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică, naționalitate, apartenență etnică și socială, locul nașterii sau de situația materială; caracterul deschis, în sens
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
instrument de lucru construit dinainte. Construcția, folosirea (aplicarea) și exploatarea chestionarelor se face în maniere cu totul specifice, diferite de cele ce se folosesc în cazul ghidului de interviu. 3. Prin modul de alegere a persoanelor investigate, ancheta urmărește să satisfacă cerința de reprezentativitate, în sensul statistic al termenului, a eșantionului în raport cu o populație incomparabil mai mare. Altfel spus, alegerea indivizilor anchetați trebuie să respecte o serie de reguli statistice pentru a putea transfera, cu o marjă de eroare rezonabilă și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
semn de egalitate între sondajul de opinie și ceea ce fac institutele private de sondaj. E limpede că activitatea acestora nu se reduce la sondaje. În plus, preferăm să nu acordăm statutul de „sondaj de opinie (publică)” oricărui sondaj, chiar dacă acesta satisface condițiile (b)-(g) de mai sus, condiția (a) fiind esențială în definiție, respectiv faptul ca măcar o parte dintre întrebările chestionarului să vizeze aspecte opinionale. Și al doilea element, cel de la punctul (b), adică interesul manifestat de un public larg
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în căsuțe pătrate, ordonate la marginea din dreapta sau din stânga foii, sau chiar pe o fișă de înregistrare a răspunsurilor, separată de chestionar, fișă formată din șiruri de asemenea pătrățele. Sistemul de variante de răspuns al oricărei întrebări închise trebuie să satisfacă un număr de condiții elementare, dintre care amintim: a. trebuie să fie complet, în sensul că orice răspuns posibil trebuie să-și găsească locul în gama variantelor prevăzute; b. trebuie să fie discriminatoriu, înțelegând prin aceasta că două situații semnificativ
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sau nefavorabilă în legătură cu altceva ș.a.m.d. În cele mai multe cazuri însă, dacă e vorba de opinii, lucrurile sunt mai complexe, gama de răspunsuri formând o scală ordinală, care încearcă să surprindă gradual intensitatea unei opinii: măsura în care oamenii sunt satisfăcuți de un aspect al vieții lor, tăria cu care cred în ceva, nuanțele în aprecierea activității unei personalități publice sau a unei instituții etc. Un exemplu de astfel de întrebare este următoarea: ξ Cum credeți că veți trăi peste un
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
chestionarului se recomandă folosirea uneia sau mai multor întrebări „ușoare”, la care oamenii răspund cu plăcere, cu scopul de „a sparge gheața” cât mai repede și de a antrena subiectul în dialog. Dacă dintre întrebările-indicatori nu există nici una care să satisfacă astfel de cerințe, se pot construi câteva în mod special cu această destinație, chiar dacă, altfel, nu sunt cu nimic utile cercetării. Așezarea întrebărilor în chestionar într-o formă „logică” este evitată pentru motivul că aceasta generează un efect de consecvență
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
rigoare, decât abordând un eșantion. Prin investigarea unei părți mici din populație, aleasă în mod corespunzător, se urmărește - și, în principiu, este posibil să se obțină - reproducerea în eșantion a structurilor populației cu o precizie suficient de bună, pentru a satisface cele mai exigente cerințe practice de precizie. Aceste studii prezintă trei tipuri mari de avantaje, în raport cu cele exhaustive: de ordin economic (de costuri), de ordin aplicativ și de cunoaștere. Primele sunt, firește, cele mai evidente. Cheltuielile materiale pentru realizarea unei
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ar avea la dispoziție mult mai repede. Din acest motiv - dar nu numai, cum vom vedea imediat -, în țările civilizate, după colectarea fișelor de recensământ se alege un eșantion care se supune verificării și prelucrării rapide, pentru a se putea satisface această cerință de promptitudine atât de firească. Avantajele de cunoaștere sunt probabil cel mai puțin evidente pentru omul obișnuit. Într-adevăr, ținând seama că, prin prelevarea informației numai de la o parte a populației, nici o valoare calculată pe eșantion nu coincide
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]