6,494 matches
-
imediat la experiența unei femei cu care este îndemnată să se identifice. În cazul comunicării științifice, publicul nu este tratat ca un co-enunțiator obișnuit (care ar putea în orice moment să întrerupă enunțiatorul), ci ca un auditoriu universal, cel al savanților care asistă la desfășurarea unei argumentații presupuse a-și fi suficientă. Una dintre caracteristicile discursului științific este tocmai aceea de a pretinde că este întotdeauna adevărat, independent de situația particulară în care este enunțat. 3. Specificul formei scrise și imprimate
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
obscurantism” față de progresul social și de luminile științei. Prin reacționarism se înfiera în Apus feudalismul catolic, iar prin obscurantism Inchiziția romană. Mimetismul intelectual nu găsea în istoria ortodoxă nici violente opoziții ecleziastice față de reformele sociale, nici ruguri aprinse pentru frigerea savanților și a filosofilor. Totuși, fantoma conflictului trebuia agitată pentru a pregăti o generație streină de Hristos și dușmănoasă față de Biserică. Nu e idee ostilă vânturată de gândirea autonomă occidentală care să nu fi fost și să nu fie reprodusă de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și de asimilat. Creația culturală e sarcina providențială a geniilor și a talentelor. Nu e poesie fără poeți, nici muzică fără compozitori, nu e pictură fără pictori, nici sculptură fără sculptori sau arhitectură fără arhitecți, precum nu e știință fără savanți și nici filosofie fără cugetători. Creația există mai întâi în acestă elită spirituală a fiecărui neam, ochii de foc prin care sufletul colectiv privește veșnicia în față și brațele cu care vrea s-o cucerească. Munții au piscuri către cer
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
aptitudini sau daruri de a face și de a crea. În virtutea libertății ontologice, el le poate mânui sau îndruma încotro voiește. E incontestabil că el poate să se manifeste ca poet, ca artist plastic, ca muzician, ca filosof și ca savant, făcând abstracție de creștinism sau de harul dumnezeiesc. Căci una e harul și alta e chipul lui Dumnezeu în om. Chipul lui Dumnezeu e o pecetie naturală întipărită în adâncul ființei noastre și l reprezintă îndeosebi spiritul nostru. El e
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
coexistenței istorice a culturii cu Biserica depinde astfel de libera adeziune a personalității creatoare la concepția de viață creștină; la idealul de perfecțiune divină, dacă e vorba de artist; la lumina adevărului absolut, dacă e vorba de cercetarea științifică a savantului sau de speculația rațională a filosofului; la dreptatea dumnezeiască, dacă e vorba de normele juridice ale legislatorului. în creștinism este exclusă o divinizare a culturii în felul prăbușirii omului păgân sub propriile sale făpturi. Dar din moment ce există cultură, zămislirea ei
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
dat-o culturii fie ortodoxia, fie catolicismul. Singurul lucru adevărat din citatul pe care l-am făcut e că există artiști creștini și artiști necreștini. Această îndoită posibilitate e dată în natura libertății ontologice despre care am vorbit. În ce privește artiștii, savanții și filosofii creștini, vom distinge două categorii, după destinația specială a operei lor. Astfel, din întâia categorie fac parte cei ale căror opere sunt destinate să fie încorporate în cultul bisericesc și să capete astfel un prestigiu sacral. Din a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
din toată această experiență istorică adevărul că cine s-a ridicat până la pipăirea mistică a luminii divine coboară în veac cu puteri însutite, și vorbește ca și cum Dumnezeu ar vorbi și lucrează ca și cum Dumnezeu ar lucra. Afară de categoria artiștilor, filosofilor și savanților creștini, există, cum am spus, categoria celor necreștini. Pe când cei dintâi, prin actul de liberă aderare își regăsesc izvorul inspirațiilor în adorarea religioasă, cei din urmă, prin același act de libertate, refuză adorarea și se limitează în cultul individualității proprii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Draper, op. cit. p. 149). Cifra ni se pare exagerată, dar ororile inchizitoriale, care au zguduit istoria Europei, îl fac să se rușineze astăzi pe orice catolic. În ce constau oare abaterile științifice atât de grave pentru care au fost osândiți savanții timpului ? Cazul lui Giordano Bruno și al lui Galilei sunt cele mai celebre. Giordano Bruno e un călugăr dominican fugit din ordin, revoltat împotriva filosofiei lui Aristotel, susținând în contradicție cu ea pluralitatea lumilor, și autor al unui sistem panteist
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
un călugăr dominican fugit din ordin, revoltat împotriva filosofiei lui Aristotel, susținând în contradicție cu ea pluralitatea lumilor, și autor al unui sistem panteist, incoerent ca o bâlbâială metafizică. Pentru toate acestea a fost ars pe rug. Galilei e un savant de mare prestigiu al timpului său, care, tot împotriva sistemului aristotelic, susține că pământul se învârtește împrejurul soarelui. A stat pentru aceasta, bătrân cum era, zece ani la închisoare, a fost scos apoi în piața publică și silit să retracteze
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
-și cu groază de ghettoul medieval și prigoanele din timpul faimosului inchizitor Torquemada, marxismul popularizând în mase concepția materialismului istoric, aveau tot interesul să-și dea mâna împotriva creștinismului, să capete de partea lor pe scriitori, pe filosofi și pe savanți, incitându-i și încurajându-i în atitudini ateiste și să creeze falsa dogmă a unei științe atotputernice, capabilă să explice totul și să înlocuiască religia. în realitate, știința numai printr-o interpretare arbitrară și falsă a faptelor observate și a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
total atitudinea față de știință și îmbrățișând metoda experimentală, a izbutit să delimiteze treptat domeniul științific și să rectifice în bună parte falsele interpretări ale adversarilor. Metoda lui de astăzi constă din a opune în toate domeniile de cercetare serii de savanți contra savanți, care emit teorii ostile credinței. Și trebuie să recunoaștem că munca luminată a acestor învățați, dintre care mulți se bucură de un renume mondial, aduce considerabile servicii în restabilirea unor raporturi normale între credință și știință. Aserțiunea că
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
față de știință și îmbrățișând metoda experimentală, a izbutit să delimiteze treptat domeniul științific și să rectifice în bună parte falsele interpretări ale adversarilor. Metoda lui de astăzi constă din a opune în toate domeniile de cercetare serii de savanți contra savanți, care emit teorii ostile credinței. Și trebuie să recunoaștem că munca luminată a acestor învățați, dintre care mulți se bucură de un renume mondial, aduce considerabile servicii în restabilirea unor raporturi normale între credință și știință. Aserțiunea că religia și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
un renume mondial, aduce considerabile servicii în restabilirea unor raporturi normale între credință și știință. Aserțiunea că religia și știința se exclud, că optând pentru una trebuie să fii contra celeilalte, e anulată de realitate, care ne arată că numeroși savanți au fost și sunt profund credincioși. În această privință Antonin Eymieu a scris o foarte interesantă carte despre Contribuția credincioșilor la progresele științei clin veacul XIX. E o demonstrație documentară din care vedem că marii inițiatori în matematică, în astronomie
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
realizeze acesta perfectă conformitate. El e, din acest punct de vedere, un rob al operei pe care o plăsmuiește. O apreciere morală nu încape în acest domeniu, precum nu încape în tehnica dialectică a filosofului sau în metoda științifică a savantului. Ceea ce ne interesează moralmente în lucrul filosofului sau al savantului sunt consecințele ce rezultă, pentru viață, din gândirea sau din experiența lor. Tot astfel, opera de artă nu ne interesează în devenirea ei tehnică, ci în repercusiunile asupra sufletului, care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
vedere, un rob al operei pe care o plăsmuiește. O apreciere morală nu încape în acest domeniu, precum nu încape în tehnica dialectică a filosofului sau în metoda științifică a savantului. Ceea ce ne interesează moralmente în lucrul filosofului sau al savantului sunt consecințele ce rezultă, pentru viață, din gândirea sau din experiența lor. Tot astfel, opera de artă nu ne interesează în devenirea ei tehnică, ci în repercusiunile asupra sufletului, care o contemplă. Arta există în artist înainte de a exista în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
să transforme voluptatea în scop unic al iubirii. Devierea instinctului de la scopul procreator și consumarea lui în voluptatea sterilă constituie patima desfrâului. Exact așa înțelege lucrurile Ioan Damaschin și mai limpede încă Maxim Mărturisitorul, care întrebuințează aproape aceleași expresii ca savantul român, fără ca acesta să fi cunoscut doctrina sfântului. Amorul ca instinct de temelie al vieții e liber să zburde pe toate pajiștile înflorite ale artei. Amorul liber însă, ca deviație de la normal, ca voluptate devenită scop în sine, ca forță
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
studiază, de la cele religioase până la cele cotidiene. Pe noi ne interesează numai raportul dintre cele artistice și cele religioase. Ceea ce e prețios să reținem e că aceste note comune între ordinea artistică și ordinea mistică le găsește nu numai un savant cu atitudine rezervată ca Henri Delacroix, sau un autor pozitivist ca James-H Leuba, dar și teologii. Henri Bremond(Henri Bremond. Priereet poesie, cap. IX ) ne servește o serie de citate, ce dovedesc că analogia dintre cele două feluri de inspirație
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sau un autor pozitivist ca James-H Leuba, dar și teologii. Henri Bremond(Henri Bremond. Priereet poesie, cap. IX ) ne servește o serie de citate, ce dovedesc că analogia dintre cele două feluri de inspirație a chemat mai întâi atenția unor savanți teologi apuseni. Astfel, în tratatul său de mistică, englezul A.B. Sharp scria în 1910: „Există fără îndoială asemănări izbitoare între fulgerele de inspirație, prin care se revelează și se definește geniul și între intuiția misterioasă a prezenței divine acordată
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
metoda cu totul inadecvată la obiect, dar nu mai puțin în orgoliul savant. Pe de o parte știința nu poate explica totul, dar pe de altă parte ea vrea să explice totul. Sunt foarte rare cazurile când, în fața misterului nepătruns, savantul își declară cu modestie insuficiența mijloacelor. Orgoliul îi face pe cei mai mulți să construiască aparențe ale adevărului, sub care se disimulează de obicei neajunsurile științei care, în realitate, e limitată ca orice lucru omenesc. Problema inspirației îi determină pe psihologi la
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a lui Walter A. Koch și teoriile Școlii de la Tel-Aviv (situarea textemelor în ierarhia nivelurilor limbii și raportul dintre libertate și fixare "idiomatică") fuseseră, însă, rezolvate într-unul dintre primele articole de "semantică structurală" ale lui Eugeniu Coșeriu 9. Aici, savantul de la Tübingen începea prin a distinge între "tehnica discursului", care cuprinde "unitățile lexicale și gramaticale (lexeme, categoreme, morfeme) și regulile pentru modificarea și combinarea lor în frază, mai exact, "cuvintele" și instrumentele și procedeele lexicale și gramaticale", pe de o
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
populară spaniolă, citatele din autori cunoscuți etc. 1.3. Prin urmare, definiția pe care Eugeniu Coșeriu o conferă textemelor comportă două elemente: textemele sunt (a) unități ale "discursului repetat" (b) substituibile printr-un alt (fragment de) text. În acest fel, savantul de la Tübingen rezolvă în același timp problema libertății/fixării textemelor și pe aceea a nivelului lingvistic la care acestea trebuie situate. Dar, dacă această definiție circumscrie într-un mod suficient de clar sfera noțiunii de "textem", studiul din 1966 cuprinde
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
statutul lingvistic al sintagmei, concept care, în opinia sa, "se aplică nu numai cuvintelor, ci și grupurilor de cuvinte, unităților complexe de orice dimensiune și de orice fel (cuvinte compuse, derivate, fragmente de frază, fraze întregi)"10. În acest context, savantul genevez atrage atenția că nu toate sintagmele aparțin planului vorbirii: Întâlnim mai întâi un mare număr de expresii care aparțin limbii; sunt locuțiuni gata făcute, în care uzajul îți interzice să schimbi ceva, chiar dacă putem distinge în ele părți semnificative
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
pur și simplu cu suma semnificațiilor elementelor sale"15. "Unitățile frazeologice" rezultă astfel, potrivit lui Bally, dintr-un proces de "fixare" (figement) a sensului, care face ca actualizarea acestor "locuțiuni" într-un discurs să comporte o serie de "valori expresive". Pentru savantul genevez, frazeologia rămâne, așadar, subordonată proiectului său de "stilistică afectivă" sau "stilistică a limbii", care, ocupându-se exclusiv de "ceea ce este deja socializat", reprezintă, în esență, "o punte pentru a salva separația între langue și parole"16. Cu alte cuvinte
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
prim-coordonator al impunătorului "manual" internațional de frazeologie, care cuprinde aproape 100 de articole monografice întinse pe aproximativ 1500 de pagini 70. De altfel, la această ultimă lucrare ne vom referi aici mai pe larg, deoarece ea sintetizează exemplar preocupările savantului elvețian. Asemenea frazeologilor germani, Harald Burger a optat pentru o perspectivă semantică asupra textemelor, lucru care se verifică, între altele, prin aceea că lingvistul este autorul principalului articol de semantică din "manualul" menționat. Din această perspectivă, autorul disociază de la bun
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lingvistice ar trebui să fie acela că, "la un moment dat, un vorbitor matur poate produce o propoziție nouă în limba sa, iar alți vorbitori o pot înțelege nemijlocit, chiar dacă e la fel de nouă și pentru ei"78. De altfel, pentru savantul de la M.I.T., "creativitatea" este tocmai această capacitate a vorbitorilor de a construi un număr in(de)finit de propoziții [= performance] pe baza unui număr finit de reguli [= competence]. Prin urmare, unul dintre meritele indiscutabile ale lui Chomsky este de a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]