7,856 matches
-
își avea forța în peiorative. Iată un exemplu: "Văpaia, organul bandelor de huligani și atentatori, avea misiunea de a răspândi zvonuri alarmiste, calomnii la adresa Națiunilor Unite și investigații șovine, cu scopul de a provoca neliniște și tulburări în sânul poporului." (Scânteia, 1994, nr. 316) Altă tehnică prin care discursul din Scânteia își poate atinge obiectivele este folosirea generalităților. Acestea sunt axe după care ființa umană își ghidează comportamentul, dar care înseamnă altceva pentru fiecare persoană în parte. Cuvinte ca patrie, civilizație
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
bandelor de huligani și atentatori, avea misiunea de a răspândi zvonuri alarmiste, calomnii la adresa Națiunilor Unite și investigații șovine, cu scopul de a provoca neliniște și tulburări în sânul poporului." (Scânteia, 1994, nr. 316) Altă tehnică prin care discursul din Scânteia își poate atinge obiectivele este folosirea generalităților. Acestea sunt axe după care ființa umană își ghidează comportamentul, dar care înseamnă altceva pentru fiecare persoană în parte. Cuvinte ca patrie, civilizație, credință, democrație, dreptate, dragoste pot evidenția foarte bine această trăsătură
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
pot evidenția foarte bine această trăsătură foarte periculoasă a limbajului: ambiguitatea. Sunt cuvinte care nu au un sens de sine stătător, ele putând crea reprezentări dintre cele mai diverse. Este cazul tuturor noțiunilor ce exprimă valori, sentimente și chiar atitudini. Scânteia din anul 1944 oferă un spectacol fulminant și din acest punct de vedere. Aproape în fiecare argument sunt presărate generalități, abstractizări și noțiuni colective, în definirea cărora se întâmpină întotdeauna greutăți. Poate tocmai de aceea nimeni nu se mai neliniștește
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
colective, în definirea cărora se întâmpină întotdeauna greutăți. Poate tocmai de aceea nimeni nu se mai neliniștește cu privire la sensul lor. Una dintre aceste noțiuni cu o îndelungată carieră și care a servit celor mai diverse scopuri este cea de popor. Scânteia, de exemplu "exprimă aspirațiile poporului", Armistițiul de la 23 august 1944 asigură "fericirea, libertatea și bunăstarea întregului popor". De fapt, totul se învârte în jurul acestui concept, datorită identificării cu poporul pe care noțiunea o permite. Aceasta pentru că poporul poate "suferi", poate
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
într-o extraordinară formă de persuasiune. În plus, pentru conturarea imaginii lui Ceaușescu, "superlativele sunt foarte frecvent folosite: primul muncitor al țării, cel mai mare politician din istoria României, cel mai muncitor dintre muncitori"166. Se remarcă simplificarea mesajului din Scânteia, care este exprimat în slogane, cuvinte-manifest scurte și inteligibile pentru toți. Titlurile au deseori aceeași structură. În plus, ele sunt reluate foarte des și în cele mai variate contexte. Exemplele de mai jos sunt doar câteva extrase prezente în Scânteia
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Scânteia, care este exprimat în slogane, cuvinte-manifest scurte și inteligibile pentru toți. Titlurile au deseori aceeași structură. În plus, ele sunt reluate foarte des și în cele mai variate contexte. Exemplele de mai jos sunt doar câteva extrase prezente în Scânteia: "Trăiască a 27 aniversare a puterii sovietice! Poporul român trimite Mareșalului Stalin un salut fierbinte! Trăiască Armata Roșie eliberatoare! Trăiască amiciția poporului român cu poporul sovietic! Trăiască URSS! Femeile române trimit un salut călduros femeilor sovietice! Trăiască România liberă, și
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Înseamnă a lovi în efortul de organizare și intensificare a producției, înseamnă a pune piedici democratizării țării și curățirii întreprinderilor publice și private de fasciști. A ataca sindicatele pe chestiune de tiranie este o insultă și o diversiune dăunătoare țării!." (Scânteia, 1944, nr. 41) Manipularea prin discursul propagandistic constă în realizarea unui furt de legitimitate de la discursul jurnalistic. Așa cum am arătat din studiul de caz al propagandei prin Scânteia, această falsificare se realizează pe mai multe niveluri. Astfel, deși scena de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
pe chestiune de tiranie este o insultă și o diversiune dăunătoare țării!." (Scânteia, 1944, nr. 41) Manipularea prin discursul propagandistic constă în realizarea unui furt de legitimitate de la discursul jurnalistic. Așa cum am arătat din studiul de caz al propagandei prin Scânteia, această falsificare se realizează pe mai multe niveluri. Astfel, deși scena de producere a discursului este organul de presă al PCR, suportul este unul de tip ziar. Organul de presă nu lucrează, ca la un partid democratic, prin comunicate și
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
producere a discursului este organul de presă al PCR, suportul este unul de tip ziar. Organul de presă nu lucrează, ca la un partid democratic, prin comunicate și conferințe de presă cu ziariștii, ci își creează propriul suport media, ziarul Scânteia, structurat și realizat ca ziar, fapt care creează așteptări de obiectivitate, raționalitate, interes și atractivitate publicului. În plus, această falsificare este accentuată, îndeosebi după 1948, de faptul că este eliminată presa liberă din România, făcând din Scânteia principalul mijloc de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
suport media, ziarul Scânteia, structurat și realizat ca ziar, fapt care creează așteptări de obiectivitate, raționalitate, interes și atractivitate publicului. În plus, această falsificare este accentuată, îndeosebi după 1948, de faptul că este eliminată presa liberă din România, făcând din Scânteia principalul mijloc de informare a cetățenilor. Mai mult chiar, utilizarea unor surse de informare alternative la media oficială, precum ascultarea posturilor de radio Europa Liberă sau Vocea Americii, devine ilegală și pedepsită penal. Transformarea universului de discurs este cu atât
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
cât una și aceeași entitate, Partidul Comunist Român, gestiona și controla atât producerea discursului, susținerea lui financiară, dar și reglementarea spațiului media. Toate aceste transformări la nivelul universului de discurs și la nivelul condițiilor de producere afectează textul jurnalistic din Scânteia, care se transformă și devine manipulator, așa cum am arătat, prin abandonarea obiectivității (prin proferarea de minciuni, prin selecția evenimentelor și știrilor convenabile, prin orientarea textelor etc.), a raționalității (utilizarea a numeroase sofisme formale) și a interesului public (prin prezentarea exclusivă
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
jurnalistic, transformându-l în alte tipuri de discurs. În același timp, se poate afirma că o astfel de situație, în care discursul jurnalistic să dispară total din spațiul public, nu este caracteristică discursului jurnalistic contemporan, dar a caracterizat discursul din Scânteia. Acest lucru nu înseamnă că manipularea nu este prezentă în discursul jurnalistic românesc. O regăsim în special prin denaturarea percepției despre fenomene specifice. Existența surselor alternative de influență limitează mult impactul acesteia. IX.5. Finalitatea instrumentală Dincolo de excrescențele pe care
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
for Theoretical Studies in Media and Culture 6. Language 7. Semen 8. The Harvard International Journal of Press/Politics Ziare analizate: 1. Adevărul 2. Click! 3. Deșteptarea 4. Evenimentul Zilei 5. Gardianul 6. Gândul 7. Jurnalul Național 8. Libertatea 9. Scânteia 10. Ziua Pagini Web: 1. www.mma.ro. site Agenția de Monitorizare a Presei Academia Cațavencu; 2. www.cji.ro, site Centrul pentru Jurnalism Independent; 3. www.seenpm.org site South-East European Network for the Professionalization of the Media; 4
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
a presei II. Problemele economice ale presei, pp. 9-10. 162 Identificarea discursului politic s-a realizat pornind de la caracteristicile stabilite pentru acesta de către Constantin Sălăvăstru, Discursul puterii, Institutul European, Iași, 1999, p. 36. 163 Constituția Republicii Populare Române, 1948. 164 Scânteia, 1945, nr. 314. 165 Scânteia, 1945, nr. 319. 166 Anneli Ute GABANYI, Cultul lui Ceaușescu, Editura Polirom, 2003, p. 26. 167 Consiliul Național al Audiovizualului, Decizia nr. 248 din 20.03.2007 privind somarea S.C. Realitatea Media S.A. 168 Consiliul
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
ale presei, pp. 9-10. 162 Identificarea discursului politic s-a realizat pornind de la caracteristicile stabilite pentru acesta de către Constantin Sălăvăstru, Discursul puterii, Institutul European, Iași, 1999, p. 36. 163 Constituția Republicii Populare Române, 1948. 164 Scânteia, 1945, nr. 314. 165 Scânteia, 1945, nr. 319. 166 Anneli Ute GABANYI, Cultul lui Ceaușescu, Editura Polirom, 2003, p. 26. 167 Consiliul Național al Audiovizualului, Decizia nr. 248 din 20.03.2007 privind somarea S.C. Realitatea Media S.A. 168 Consiliul Național al Audiovizualului, Decizia nr.
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
și mare! România nu poate fi întreagă fără Ardeal; România nu poate fi mare fără jertfă! Ardealul e leagănul care i-a ocrotit copilăria, e școala care i-a făurit neamul, e farmecul care i-a susținut viața. Ardealul e scânteia care aprinde energia, e mutilarea care strigă răzbunare, e fățărnicia care cheamă pedeapsa, e sugrumarea care cere libertate! Ardealul e românismul în restriște, e întărirea care depărtează vrăjmașul, e viața care cheamă viața! Ne trebuie Ardealul! Nu putem fără el
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
una care putea să se “muleze” pe realitățile vremii astfel încât să se evite izolarea diplomatică a statului român 160 iar solicitările statelor revizioniste la adresa României să nu poată fi puse în practică. La momentul respectiv, una dintre prioritățile politicii 158 “Scânteia“, anul al V-lea, nr. 1081, 1 decembrie 1936. 159 I.Ciupercă, N. Titulescu și rolul puterilor mici în viața internațională contemporană, în Titulescu și strategia păcii..., p. 133; Relațiile româno - sovietice. Documente, vol. al II-lea , 1935 - 1941, p.
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
patriotismului, întinsă de-a lungul liniilor socialiste. Înspre acest țel, Partidul a pus în mișcare un flux de publicații menite să reconfigureze semnificația noțiunii de patriotism, descărcând-o de umplutura sa naționalistă pentru a fi reîncărcată cu o semantică socialistă. Scânteia s-a făcut purtătoarea noilor idei sovietice în spațiul românesc, publicând în foileton studiul lui N. Baltiiski "Despre patriotism" (1945, nr. 253, 254, 255). Miza jucată este dublă: mai întâi, aceea de a demonta acuzația formulată împotriva comuniștilor cărora li
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe vremea lui Roller, direcțiile erau setate prin lucrări academice, de genul cărții Probleme de istorie. Contribuții la lupta pentru o istorie științifică în RPR (Roller, 1951, ediția princeps în 1947), care strânge laolaltă texte publicate inițial în reviste precum Scânteia, Contemporanul, Veac Nou, Lupta de clasă sau Studii. Iar agenda de cercetare și grila de interpretare erau setate în acord cu normele istoriografiei sovietice întruchipate în manualul prototipic Cursul scurt de istorie a Partidului Comunist (bolșevic) al Uniunii Sovietice (1953
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este completată de dimensiunea calitativă a cultului, care poate fi numită epitetica ceaușistă. În calitate de documente oficiale, manualele de istorie arborează, de regulă, o sobrietate analitică și un mai rezervat patos poetic comparativ cu producțiile literare encomiastice la adresa Conducătorului publicate în Scânteia, de pildă. Chiar și așa, literatura didactică este străbătută de un fior expresiv care ia forma unei panegiric închinat liderului. De exemplu, manualul de Istoria contemporană a României este împovărat de formule elogiante și descrieri hiperbolice ale secretarului general al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
N. (1894). Istoria românilor sub Mihaiu Vodă Viteazul (3 volume), însoțită de o precuvântare și note de Al. I. Odobescu, Bucuresci: Editura Librăriei Socecŭ & Comp. Edițiune școlară aprobată de Ministerul Instrucțiunii Publice și al Cultelor. Baltiiski, N. (1945). Despre patriotism. Scânteia, Anul 2, Nr. 253, 254 și 255 din 18, 20 și 21 iunie 1945. Bărnuțiu, S. (1870). Pedagogi'a. Iasi: Tipariulu Tribunei Române. Blaga, L. (1921). Revolta fondului nostru nelatin. Gândirea, Anul I, numărul 10, 15 septembrie, 181-182. Blaga, L.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de această ieșire neașteptată, bolnăvicioasă și, parcă, în orice caz, nemotivată. Dar ieșirea servi drept pretext unui episod ciudat. — De ce vorbești așa aici? strigă deodată Aglaia. De ce le vorbești lor? Lor! Lor! Părea înfuriată în ultimul hal: ochii ei scăpărau scântei. Prințul stătea mut și fără grai în fața ei și deodată păli. — Aici nu există nimeni care să merite aceste cuvinte! se dezlănțui Aglaia. Aici toți, toți nu fac nici cât degetul dumitale cel mic, nici în privința inteligenței, nici în a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
pe domnul Vilkin și, poate, nedorind nici ea să se dea jos din pat. Se mai întâmplă. — Și astea-s toate dovezile dumitale? Sunt prea puține. — Prințe, dar judecați și dumneavoastră: pe cine să bănuiesc? încheie înduioșător Lebedev și o scânteie de șiretenie licări în surâsul lui ironic. Ar fi bine să mai scotocești încă o dată prin camere și prin sertare! rosti prințul îngrijorat, după ce se gândi câtva timp. — Le-am scotocit! oftă și mai înduioșător Lebedev. — Hm!... Și de ce, de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nu vor avea parte decât de ura mea veșnică și... la urma urmei... tu nici nu te pricepi la politică!“ Parcă și-ar fi amintit deodată cu cine vorbește. A tăcut, dar mult timp ochii lui încă au mai aruncat scântei. Ei, dacă aș descrie toate aceste fapte (și doar am fost martorul celor mai mărețe fapte), dacă le-aș edita acum, și toți acești critici, toate aceste vanități literare, toate aceste invidii, partide și... nu, nu sunt eu omul acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
imnurile ce-i cântau oamenii de afaceri din Strada Doamnei, și să nu se fi întrebat ce face el pentru consolidarea societății românești, o biată insulă roasă de valurile străinismului. Și atunci, daca în adevăr este în sufletul lui o scânteie de iubire pentru această țară, a trebuit de o parte să vază cum elementul românesc sărăcește și dispare! Și de altă parte a trebuit să zărească abisul de imoralitate în care partidul liberal precipita societatea noastră; cum caracterele se corup
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]