4,863 matches
-
mult decât toți ceilalți oameni, poate să-i sondeze profunzimile și să-i împartă melosul semenilor: ca un miner al cuvintelor cobor în adâncimile / cititului și scrisului. tabernaculul cărții sau mic / mormânt. nu știu: să aprind lumânări sau să mă scald / în lumina spicelor apei celei luminate. ca un miner / solitar îmi ascut pana / și mă afund în grafitul cuvântului. sărind și jucând. / săpând înainte, grămădind în urmă. Leo Butnaru: Ordine de zi, ordine de noapte sau viața ca tentativă de
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
tot mai pregnant, timpul mi te ascunde, iar memoria degetelor aduce promisiunea potențialei întrupări din pasărea duhului tău. Între demult (când ploi și rodiri în ceața moale ca visul: / pluteau dealurile legănându-se / rândunica oua în părul bunicului / turmele se scăldau în laptele Lunii / nunțile durau trei-patru veșnicii / pomii erau din albine de aur / fulgera și tuna cu colinde în vară...) și acum, sinele s-a metamorfozat, noua identitatea pe care și-a durat-o fiind eu cel fără-de-tine, dar fără
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
față cu soarele ce-și înălțase deplin, peste sprâceana răsăriteană a pământului, discul său înflăcărat, chipurile noastre de umbră se lungiră în aer trecând pe deasupra stânii și se deșirară mistuindu-se pe zările depărtate ale munților din apus... Lumina răsăritului scălda fețele noastre și, sub văpaia curată a ei, cei doi uriași se înfățișară transfigurați privirilor mele! Cu atât de neînchipuit farmec se amestecau sclipirile de aur antic ale razelor soarelui în pletele lor negre, bogate și lungi, așa de fraged
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
ieșit din bârlogu-i arar iese, iar de mâncat nu mănâncă nimica; asteaptă iarbă proaspată la primăvară. Să vă mai spun că se afla și viețuitoare care acuma, în toiul iernii, când poduri de gheață mai că acoperă toate apele, se scaldă aidoma ca-n vară? Păi uite, vidrele! înoată și se scaldă voinicește fără să le pese de ger; vânează peștele, ies pe malurile înghețate și se hârjonesc. Numai corbul își pregătește cuibul în care are să scoată, acum în miez de
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
asteaptă iarbă proaspată la primăvară. Să vă mai spun că se afla și viețuitoare care acuma, în toiul iernii, când poduri de gheață mai că acoperă toate apele, se scaldă aidoma ca-n vară? Păi uite, vidrele! înoată și se scaldă voinicește fără să le pese de ger; vânează peștele, ies pe malurile înghețate și se hârjonesc. Numai corbul își pregătește cuibul în care are să scoată, acum în miez de iarnă, puișori. Nu se depărtează corboaica nici măcar o clipă de cuib
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
sat s-a tras la umbră. E către amiazi și soarele e ca o bobotaie de argint. Câinii și-au căutat umbră de dimineață și nu s-ar mișca de acolo [...]. Găinile, plouate ca vai de capul lor, s-au scăldat o vreme în țărâna de pe lângă gardurile cu streașină, iar acum, cu penele burzuluite, stau pe-o dungă, cu un picior și o aripă întinsă”. (Ion AgârbiceanuNepoata lui Moș Mitruț) Cerințe: 1. Citiți textele. 2. Subliniați cuvintele și expresiile frumoase din
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
oprit să-i ceară tânărului custode un pahar cu apă. După ce și-a astâmpărat setea, a continuat pe cu totul alt ton. ― Era o mânăstire veche, băiete, așezată între o pădurice și un lac acoperit de mătasea broaștei. Când se scăldau călugării, le pluteau bărbile pe apa murdară ca niște nuferi putreziți. Spectacol care n-avea nimic evlavios în el, te asigur. Și, nu-ți ascund că mă dusesem acolo fără să fiu atras până atunci de călugărie. O făcusem într-
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
să-i descrie insula Rodos, doctorul Luca i-a vorbit lui Julius despre o școală de retorică prin care ar fi trecut Cezar și Cicero, despre ruinele fortificațiilor ridicate de cavalerii ioaniți și, mai ales, despre Marea Egee, unde odinioară se scăldau nimfele. ― În Rodos, a adăugat visător doctorul, am înțeles că sirenele nu sunt o glumă a mitologiei. I-a vorbit despre pământul bolovănos al insulei, înverzit de ierburi țepoase, despre marile păduri de pini, chiparoși și stejari, după care i-
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
al insulei, înverzit de ierburi țepoase, despre marile păduri de pini, chiparoși și stejari, după care i-a explicat că acolo a debarcat Richard Inimă de Leu ca să angajeze marinari pentru a treia cruciadă și că în Rodos însuși peisajul, scăldat într-o lumină veche, îndeamnă la reverie. În timp ce doctorul Luca perora, cu fața încă mai roșie din pricina pasiunii, Julius și-a amintit că bătrânul custode, care-l luase ca ajutor, se născuse tot în insula Rodos. Ar fi vrut să
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
asta va fi altă poveste! La o margine de lume Avea obiceiul “ ’’urât’’ și între orele 12-13 în pauza de masă, fugea cu Radu șoferul lui de pe autobasculantă, să admire plaja dintre ecluză și tabăra Năvodari și eventual să se scalde în mare. Mașina o ascundeau lângă dig, printre bălăriile care crescuseră cât ea de înalte nu cumva să o zărească cei de la secție deși niciodată nu a avut nimeni curajul să-i spună... ‘’de ce chiulește’’! De obicei era puțină lume
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
imitat parcă imaginea lor se reflecta într-o oglindă uriașă cu marea ca fundal. N-au simțit nevoia să se mai despartă conștienți de clipele acelea inegalabile. Au alergat voioși, ținându-se strânși de mâini pe plaja întinsă dar pustie, scăldați în soarele dogorâtor al după amiezii, până s-au avântat în imensitatea mării. Când au intrat în apă cu viteză, rezistența ei i-a despărțit pentru o clipă și s-au jucat; nu aveau nevoie de minge; există multe surprize
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
la adăpostul clipelor nesfârșite intrate în galeria rătăcirilor! Pasiunea care-o pândea de-atâta vreme îi liniști pe amândoi; rămaseră atemporali, nemișcați cu fața agățata de cer, dezgoliți de sentimentul inutilității, privindu-se și tăinuindu-și nehotărârile. Razele lumii se scăldau pe chipurile lor radioase. Se întoarse spre el cercetându-l cu atenție; începu să-l mângâie și alinte, întărâtându-l: - Îi așteptăm sau le-o luăm înainte? Se furișară înapoi printre copaci ca două umbre fugare ținându-se iarăși de
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
a curmezișul curții și bolboroseala înăbușită a televizoarelor și a aparaturii stereo ieșea prin ferestrele deschise. Era o seară de august înăbușitoare, absolut tipică pentru o vară care părea să aibă plăcerea cinică de a duce londonezii până la limita răbdării, scăldându-i zi și noapte în nădușeala provocată de zăpușeala lipicioasă a orașului. Privind în jos, am observat o umbră mișcându-se în grădină. Două umbre, una foarte mică. O bătrână care-și plimba cățelul, luptându-se probabil să țină pasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
să fie doi bărbați care îl bagă într-o furgonetă... — Ce naiba... Alan sări în picioare și se duse la fereastră. Se uită în jos și văzu o furgonetă pentru mutări parcată lângă scară și conținutul biroului lui stivuit pe pavajul scăldat în soare: cărțile lui, scaunul rotitor, plantele, rechizitele și tablourile. Hilary zâmbi. — Noi ne-am gândit că este modalitatea cea mai blândă de a-ți spune. Chestiile astea trebuie rezolvate rapid. Alan reuși să spună: — Noi? — Ai să-mi spui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
pe un buton și se anunță prin interfon. Nu primi nici un răspuns, dar se auzi brusc zbârnâitul ușii care se deschidea. Roddy mai aruncă o ultimă privire spre terenul primăriei - câțiva copii se jucau gălăgioși într-o zonă de recreere scăldată în soare, câteva mame tinere împingeau căruțuri sus pe dealul din centrul orașului, încărcate cu sacoșe cu cumpărături -, apoi intră în hol. Era umed și mirosea urât, iar liftul arăta sinistru: dar dacă urca pe jos până la etajul al unsprezecelea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
din spatele nostru îl trezi. Acum mi se pare că a trecut mult timp de-atunci. Mă imaginez ca un bărbat tânăr. Dar e ridicol! Aveam deja aproape șaizeci de ani. Mă gândeam deja la pensionare. Plănuiam lungi zile de desfrâu scăldat în soare, în Turcia, Maroc sau mai știu eu unde. Ei, și uite ce s-a ales din visurile de atunci... Mai la sud de Londra n-am ajuns niciodată. Deci, iată-mă, cu afacerea mea bine așezată în Scarborough
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
începe să-și aplice cu mișcări încete masca de castraveți. După amiaza trece. Soarele se apleacă dincolo de plopul din fața blocului V 4. Se îndreaptă cu graba vărsătorului către orizontul nevăzut, dincolo de oraș, trăgând după el cerul rose argent. Totul se scaldă într-o lumină roză, movă, arămie, de pe altă lume, mai strălucită, iar din pietre și lucruri, chiar și din blocuri și din ferestre termopan și din bulgării de noroi înghețat și din corciturile făcute colăcel pe preșul din fața scării C
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
se vor sui, vor merge, vor ajunge, presele vor presa, ciocanele pneumatice vor izbi, degeaba crâcnesc. Autobuzul sosește. Roțile scrâșnesc pe gheața neagră. E de mirare că zimții tăioși ai zăpezii înghețate nu sfâșie cauciucurile devenite rigide, aproape casante. Înăuntru, scăldați într-o lumină nefiresc de vie, șed și stau călătorii adunați de prin celelalte stații - pe scaune, boierii, cu respectabile căciuli și priviri pierdute în zare, de parcă nici n-ar face parte din acest autobuz și din această dimineață de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
minuneze, retrăind nevinovăția propriei copilării și puritatea începutului... Să o privească pe Teodora cu copilul la sân și să se emoționeze ca și cum și ar vedea propria mamă... Ca și cum țîncul acesta ar fi chiar el! Și ar rămâne așa pentru totdeauna, scăldat în lumina iubirii... 15 mai 2007 Vestea a sosit, în fine „oficial”: Teodora a născut o copilă sănătoasă și frumoasă. Profesorul și-a făcut drum la un fost coleg, medic, și a căutat-o în salonul lehuzelor. Privind fetița, are
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
găsit obștescul sfârșit la Petroșani, tot de oftică. De menționat că acest Cristescu avea o covată mare de doi metri și jumătate de lungă și lată de vreo 80-90 cm, pe care o ținea pe prispă. Mulți morți au fost scăldați în această covată, printre care și copiii lui. După ce i-au murit toți copiii, i-a murit și baba, rămânând singur. El a zăcut câțiva ani buni pe prispă, lângă covata în care au fost scăldați cei patru feciori ai
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Mulți morți au fost scăldați în această covată, printre care și copiii lui. După ce i-au murit toți copiii, i-a murit și baba, rămânând singur. El a zăcut câțiva ani buni pe prispă, lângă covata în care au fost scăldați cei patru feciori ai lui, iar în final a fost scăldat și el. Casa lui mai este și astăzi, dar proprietar al casei este o familie străină, deci nu din neamul lui. Maria a plecat la Petroșani și este căsătorită
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
copiii lui. După ce i-au murit toți copiii, i-a murit și baba, rămânând singur. El a zăcut câțiva ani buni pe prispă, lângă covata în care au fost scăldați cei patru feciori ai lui, iar în final a fost scăldat și el. Casa lui mai este și astăzi, dar proprietar al casei este o familie străină, deci nu din neamul lui. Maria a plecat la Petroșani și este căsătorită acolo. Costache, poreclit Șaroi, este și el la Petroșani. A venit
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
l-a adus pe Petrache acasă. L-au adus și pe Pleșu, care era nepotul lui Oacheș. După ce s-a terminat războiul a murit și Rarița tot de T.B.C. Dar mai întâi a murit Constantin și nici nu l-au scăldat, doar l-a scos în mijlocul ogrăzii și au aruncat câteva găleți de apă pe el. Când Creața a întrebat-o pe Rarița: Mamă, mie, ce îi spui lui Ghițișor să-mi dea? Rarița, când trebuia să răspundă, se făcea că
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Alecu, că doar și Piticoaia avea nevoie să-și petreacă nopțile în desfătări cu Piticul ei și nu era de acord să-l împartă cu altă femeie. Când a murit Chioru lui Oacheș nu a avut parte nici să fie scăldat, l-au întins pe iarbă afară în ogradă și au aruncat vreo trei găleți cu apă peste el, acesta a fost scăldatul. Zavastia nu s-a mai căsătorit, a trăit în căsuța ei formată dintr-o cameră și o tindă
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Africa era locul În care fusese cel mai fericit În vremurile bune ale vieții lui, așa că se-ntorsese aici s-o ia de la capăt. Organizaseră un safari cu nivel de confort minim. Nu era vreo corvoadă, dar nici nu se scăldau În lux, și el se gândise că așa și-ar putea reveni. Că așa o să scape cumva de grăsimea care i se adunase pe suflet, așa cum un boxer se duce-n munți să se-antreneze ca să scape de grăsimea de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]