4,879 matches
-
în ultimele două secole. Oricum populația a fost întotdeauna gata să facă față calamităților naturii, găsind uneori soluții ieșite din comun, pentru a supraviețui. Există mai multe legende în legătură cu secetele din Moldova. În una din ele se povestește despre o secetă din vremea lui Ștefan cel Mare. Se spune că după atîtea războaie cu turcii și tătarii, în urma cărora Moldova a fost distrusă și pustiită, mai adusese și Dumnezeu o secetă cumplită. Oamenii se hrăneau cu diverse ierburi și rădăcini. Hambarele
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
din Moldova. În una din ele se povestește despre o secetă din vremea lui Ștefan cel Mare. Se spune că după atîtea războaie cu turcii și tătarii, în urma cărora Moldova a fost distrusă și pustiită, mai adusese și Dumnezeu o secetă cumplită. Oamenii se hrăneau cu diverse ierburi și rădăcini. Hambarele erau pustii. Cînd a venit primăvara, nu aveau semințe pentru a semăna, Ștefan Vodă, plin de înțelepciune, le-a spus: „Grijiți voi de altele, că D-zeu a avut grijă
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
la suprafața solului pînă la 65-67 °C. De la începutul perioadei de vegetație a culturilor agricole, au căzut, în 1946-1947, numai 85-245 mm de precipitații. Față de anii obișnuiți, aceasta a constituit circa 105-285 mm, sau 30-85% din cantitatea obținută. Totuși nu seceta și nici operațiile militare au provocat foametea groaznică. Mai multe studii și mărturii relevă că foametea a fost organizată de către autoritățile sovietice revenite în teritoriu la 1944. Astfel, se știe că în acei ani țăranii au fost obligați să predea
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
izvor, a existat un iaz, care se numea „Iazul lui Vladimir”. Rețeaua hidrografică a localității este săracă, aceasta împiedicînd practicarea agriculturii pe unele suprafețe. Țăranii sunt nevoiți să utilizeze irigația. Moșia satului nu a fost ocolită de diferite calamități naturale: secetă, vînturi, furtuni, cutremure de pămînt. După ultimul cutremur puternic, cel din 4 martie 1977, au avut de suferit mai multe imobile din sat, inclusiv școala și unele case mai vechi. În Alcedar predomină o climă temperată. Cu alte cuvinte, ca
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
1640, domnitorul mută capitala înapoi la Târgoviște . <br> Pentru București urmează o perioadă neagră: orașul este devastat în urma "răscoalei seimenilor" din 1655 și a incendiului din 1658. Un an mai târziu este prădat de tătari iar în 1660 în urma unei secete care a durat doi ani, o foamete cumplită se abate asupra țării. Bucureștiul devine Capitala Țării Românești în 1659 în timpul domniei lui Gheorghe Ghica și începe o perioadă de refacere și de dezvoltare. Apar marile hanuri, se ridică biserici, atelierele
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
Mării Negre, retrocedarea către Moldova a trei județe din sudul Basarabiei și libera circulație pe Dunăre, aflată sub supravegherea unei comisii internaționale. Aceste decizii politice reflectau noile interese economice în zonă ale puterilor occidentale. În anul 1847 ca urmare a unei secete grave care a afectat Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, dar și datorită invaziei gândacilor de Colorado, problema aprovizionării cu alimente a populației britanice se punea cu acuitate. În consecință, legea protecționistă numită „Corn Law” a fost abolită, deschizându-se
Comisia Europeană a Dunării () [Corola-website/Science/306148_a_307477]
-
statele germane. Printre factorii umani se numărau rivalitățile politice dintre membrii confederației germane, mai ales cele între austrieci și prusaci și competiția socio-economică dintre interesele comerciale și mercantile și cele aristocrate ale proprietarilor de moșii. Printre factorii naturali se numărau seceta de la începutul anilor 1830, și din anii 1840, și criza alimentară din anii 1840. Au apărut și alte complicații din cauza unei schimbări înspre industrializare; oamenii își căutau de lucru și adesea plecau din sate și din orașele mici pentru a
Unificarea Germaniei () [Corola-website/Science/306173_a_307502]
-
nevoie de mâncare și provizii, și așteptau ca orașele gazdă să le ofere lucrurile necesare — sau măcar să le vândă la prețuri rezonabile. Părăsind repede Europa Occidentală, nu au putut profita de recolta îmbelșugată a acelei primăveri, precedată de ani de secetă și de recolte slabe. Din nefericire pentru cruciați, localnicii nu erau întotdeauna darnici, lucru care a dus repede la lupte și conflicte. Coborând pe Dunăre, adepții lui Petru au jefuit teritoriul maghiar și au fost la rândul lor atacați de
Prima cruciadă () [Corola-website/Science/304708_a_306037]
-
aduce aer tropical, cald, care înmoaie gerul și topește zăpezile. Vara:- aer oceanic bate dinspre vest, nord-vest; este umed și aduce nori încărcați cu ploi bogate. -aer tropical este uscat și fierbinte; provine din regiunile sudice, crează călduri toride și secete prelungite. Influențe climatice în România: -influențe oceanice: în vestul țării; aduc precipitații bogate; -influențe submediteraneene: în sud-vestul țării, cu veri calde și uscate, și ierni blânde și ploioase; -influențe de tranziție:fac trecerea de intre influențele oceanice și cele submediteraneene
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
de vest (vânturile de vest). Frecvent, în jumătatea estică a țării și în Câmpia Română, bate din nord-estul continentului crivățul, un vânt geros iarna și uscat vara, determinând existența unor temperaturi scăzute iarna (între -6°C și 0°C) și secete vara (peste 23°C). În anumite depresiuni submontane există vânturi cu caracter de föehn. Temperaturile extreme au fost următoarele: temperatura maximă absolută de 44,5°C (lângă Brăila) și minima absolută de -38,5°C (lângă Brașov).
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
de spirite în animism:<br> 1. Ancestrale: spiritele strămoșilor morți, despre care se crede că sunt prezenți și se preocupă de binele respectivului trib sau familie în vreun fel.<br> 2. Spirite ale naturii: asociate cu fenomenele naturii (tunete, furtuni, secete sau altele asemenea) și cu obiectele neînsuflețite (cum ar fi stânci, râuri, copaci etc.).<br> 3. Animale: ei consideră că orice animal are un spirit. Frica pătrunde și poate controla, pe întreaga durată a vieții cuiva, chiar și viețile oamenilor
Animism () [Corola-website/Science/305654_a_306983]
-
Bailey și Ray Wilkins, dar United nu a putut ieși din mediocritatea jumătății clasamentului, terminând pe locul 2 o singură dată și ajungând în finala Cupei FA într-o singură ocazie, în care a fost înfrântă de Arsenal. Din cauza acestei secete, Sexton a fost demis în 1981, chiar dacă învinsese în ultimele șapte partide. A fost înlocuit de boemul Ron Atkinson, a cărui personalitate extrovertită se reflecta în stilul de antrenorat. A doborât în scurt timp recordul de transferuri aducându-l pe
Manchester United FC () [Corola-website/Science/306273_a_307602]
-
Macin și în marginea sudică a Podișului Babadag. În mare parte vegetația naturală a fost înlocuită prin culturi, încât acum se mai păstrează doar în izlazurile rămase necultivate, unde cresc numai plante ierboase de talie mică și mijlocie rezistente la secetă că: firuța, păiușul, negara, pelinița, coada șoricelului, scaiul dracului, rostogolul sau tăvălugul. Silvostepa formează un spațiu de tranzite între vegetația de stepa și cea forestiera. Ocupă un areal foarte restrâns, între 50 și 100m altitudine (Munții Măcinului în sectorul sudic
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Paparuda ("Păpăluga") este o veche divinitate locală din mitologia românească, probabil preromană, a ploii fertilizante, invocată de grupuri de femei pe timp de secetă și redusă cu timpul la o schemă de ritual. Într-o variantă caracteristică a folclorului, în care este conservat mitul Paparudei, invocația magică e adresată direct Paparudei ca unei zeițe: ", rudă/ vino de te udă/ ca să cadă ploile/ cu gălețile
Paparudă () [Corola-website/Science/306401_a_307730]
-
invocația magică e adresată direct Paparudei ca unei zeițe: ", rudă/ vino de te udă/ ca să cadă ploile/ cu gălețile,/ paparudele/ să dea porumburile/ cât gardurile" Ritualul, având o dată tradițională fixă (marți în a treia săptămână post-pascală, dar și ori de câte ori e secetă prelungită, în iunie și iulie), este magic, aparținând tipologiei cultelor agrare și cu totul deosebit de vrăjile practicate de cărămidari și solomonari pentru legarea sau dezlegarea ploii: în timp de secetă, tinere fete execută "Jocul Paparudelor", ca figurante ale unui dans
Paparudă () [Corola-website/Science/306401_a_307730]
-
marți în a treia săptămână post-pascală, dar și ori de câte ori e secetă prelungită, în iunie și iulie), este magic, aparținând tipologiei cultelor agrare și cu totul deosebit de vrăjile practicate de cărămidari și solomonari pentru legarea sau dezlegarea ploii: în timp de secetă, tinere fete execută "Jocul Paparudelor", ca figurante ale unui dans rudimentar, în fuste simbolice de frunzare; concomitent, femeile din sat le stropesc cu găleți de apă. Uneori e o singură - o figurantă sub zece ani: "Paparuda" este denumirea cea mai
Paparudă () [Corola-website/Science/306401_a_307730]
-
fuste simbolice de frunzare; concomitent, femeile din sat le stropesc cu găleți de apă. Uneori e o singură - o figurantă sub zece ani: "Paparuda" este denumirea cea mai răspândită a ritului magic de provocarea a ploii, practicat pe timp de secetă. Jocul este practicat în a treia joi după Rusalii; poate însă avea loc și în orice zi de vară, după o secetă prelungită. Este jucat de fete tinere, mai rar și de băieți, sub 14 ani. Alaiul e alcătuit dintr-
Paparudă () [Corola-website/Science/306401_a_307730]
-
ani: "Paparuda" este denumirea cea mai răspândită a ritului magic de provocarea a ploii, practicat pe timp de secetă. Jocul este practicat în a treia joi după Rusalii; poate însă avea loc și în orice zi de vară, după o secetă prelungită. Este jucat de fete tinere, mai rar și de băieți, sub 14 ani. Alaiul e alcătuit dintr-un număr variabil de personaje, dintre care cel puțin una-două trebuie să fie mascate. Acestea sunt dezbrăcate și apoi înfășurate în frunze
Paparudă () [Corola-website/Science/306401_a_307730]
-
mersul prin sat, paparudele merg la o apă curgătoare, aprind paie pe apă, apoi își aruncă pe apă și veșmintele din frunze. Pe lângă forma românească, "Paparudă", și cea aromână, "Pirpiruna", este înregistrată forma bulgară "Perperuda" (obicei bulgar în timp de secetă) și, totodată, se găsesc consemnate, dialectal, formele sârbo-croate "Perperuna", "Perepuna", "Peperuna" și slavonul "prporuše". Cu privire la etimologia formelor bulgare și sârbo-croate, Gieysztor înclină să explice cuvântul ca derivat din teonimul (nomen dei) Perun, în opinia sa, peperudele fiind ""cu siguranță"" (zapewne
Paparudă () [Corola-website/Science/306401_a_307730]
-
cald sub forma de averse cu o intensitate deosebită.Cle mai mari cantități de apă căzută în 24 de ore sunt de multe ori egale sau apropiate cu cele lunare. Lipsa timp de 10-14 zile a precipitațiilor duce la apariția secetelor mai ales vara. În cursul unui an se înregistrează în medie 191 zile fără precipitații, iar gruparea lor în perioade mai mari are repercusiuni negative asupra agriculturii drept care se cere amenajarea intensivă a bazinelor hidrografice și sistemului de irigare. Întreaga
Petrești, Ungheni () [Corola-website/Science/305835_a_307164]
-
Groza] declarase că guvernul va organiza alegeri «când hambarele vor fi pline cu grâu»). Trebuie spus că aceasta nu era o tactică nouă, ea fiind aplicată de toate guvernele din perioada interbelică. Anul 1946 a fost marcat însă de o secetă extrem de severă, care a adus la declanșarea foametei în anumite zone ale țării. Oficialii comuniști au pretins că dezastrul provocat de secetă a fost amplificat de incompetența funcționarilor administrației locale, dar și de proasta funcționare a transportului pe căile ferate
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
nouă, ea fiind aplicată de toate guvernele din perioada interbelică. Anul 1946 a fost marcat însă de o secetă extrem de severă, care a adus la declanșarea foametei în anumite zone ale țării. Oficialii comuniști au pretins că dezastrul provocat de secetă a fost amplificat de incompetența funcționarilor administrației locale, dar și de proasta funcționare a transportului pe căile ferate (atribuită la un moment dat sabotajelor). Kavtaradze mergea mai departe, condamnând direct guvernul pentru situația extrem de gravă. În timpul unei întâlniri cu principalii
Alegeri generale în România, 1946 () [Corola-website/Science/305872_a_307201]
-
forței de tracțiune. În 1949 norma medie de arătură la 1 cal era de 186 de ha. Tractoarele erau prea puține. Munca era organizată pe echipe și în mod individual, kolhoznicii avînd o normă de 1-2 ha de pămînt însămînțat. Seceta și foametea din 1946-1947 au adus suferințe enorme. În noaptea de la 5 spre 6 iulie 1949 au fost deportați în Siberia: Dora Apostol, (n. 1924) cu surorile Ana și Cecilia, Irina Calistru (n. 1886) cu fiul Ion, fiicele Elena și
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
bolile a fost cunoscută încă din antichitate. Popoarele native care trăiau în zonele marginale au adăugat aceasta în știința medicinei lor. De exemplu, infuzia de ace de molid era utilizată în zonele temperate, sau de frunze ale copacilor rezistenți la secetă din zonele deșertice. În 1536, exploratorul francez Jacques Cartier, studiind fluviul Sf. Laurențiu, a folosit cunoștințele localnicilor pentru a salva viețile echipajului său, care murea de scorbut. A fiert ace de tuia pentru a face ceai, care, s-a dovedit
Vitamina C () [Corola-website/Science/301457_a_302786]
-
de aer, media anuală a precipitațiilor este de 522 ml/m². Precipitațiile întâlnite în această zonă sunt atât sub formă de ploaie, cât și sub formă de ninsoare. În timpul anotimpului geros își face apariția înghețul, iar în timpul verii fenomenele de secetă sunt prezente. Prin poziția sa geografică, teritoriul comunei Osica de Sus este plasat în aria de dezvoltare a silvostepei și a vegetației de luncă. La limita estică a comunei întâlnim pădurea Bercica formată din stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos
Comuna Osica de Sus, Olt () [Corola-website/Science/301500_a_302829]