5,553 matches
-
adăugirea mea) are nevoie cu adevărat, el nu poate ajunge de unul singur, ci trebuie să aștepte până când Dumnezeu i-l va dărui"108. Mărturie a adevărului personal pe care Chapman a venit special să îl aducă la întâlnirea cu semenii săi din Coatesville, discursul pastorului se încheie cu paragraful al doisprezecelea și ultimul, reiterând teza potrivit căreia ocazia evenimentului din 14 august 1911, ce reflectă adevărul istoric (major, însă contextualizat) a trei sute de ani de întreținere a sclaviei într-o
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
a adresei de la Coatesville în cartea sa. O simțeam și în cuvintele lui Jay Chapman: în aparentul său refuz de a privi cu toată atenția la cei trei care i se alăturaseră în magazinul închiriat pentru a comemora împreună moartea semenului lor. Pe cine dorea Chapman să convingă? O prietenă care îl însoțise la Coatesville pentru a îi fi alături? O persoană de culoare, de sex feminin, suficient de în etate pentru a fi văzut și trăit multe neplăceri datorate efectelor
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
criticul, "cititorul atent"159 devine conștient de natura morală a crimei, datorită efortului lui Chapman de a îl "construi", ca atare, drept recipient al experienței (religioase) care atestă responsabilitatea fiecăruia dintre noi, oamenii, unul față de altul, în general, și față de semenul nostru care a murit la Coatesville, în 1911, în particular. Actul retoric al lui Chapman reprezintă efortul de construcție a viziunii morale a fiecăruia dintre noi, cei care îl citim și ne (re)cunoaștem, în portretul pe care pastorul ni
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
au fost străpunsă de cele mai mari dureri morale și fizice, și nu pentru 52 el, pentru binele și mântuirea altora. Și un stoic ar fi suferit chinurile lui Hristos, dar le-ar fi suferit cu mândrie și dispreț de semenii lui; și Socrat a băut paharul de venin, dar l-a băut cu nepăsarea caracteristică virtuții civice a anticității. Nu nepăsare, nu dispreț: suferința și amărăciunea întreagă a morții au pătruns inima mielului simțitor și, în momentele supreme, au încolțit
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
amărăciunea întreagă a morții au pătruns inima mielului simțitor și, în momentele supreme, au încolțit iubirea în inima lui și și-au încheiat viața pământească cerând de la tată-său din ceruri iertarea prigonitorilor. Astfel a se sacrifica pe sine pentru semenii săi, nu din mândrie, nu din sentiment de datorie civică, ci din iubire, a rămas de atunci cea mai înaltă formă a existenței umane, acel sâmbure de adevăr care dizolvă adânca dizarmonie și asprimea luptei pentru existență ce bântuie natura
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
în vocabularul politic european. Așadar, oricare demnitar în stat (ministru, 137 deputat, președinte etc.) ar trebui să fie un slujitor al celor mulți, condiție asumată în mod obligatoriu odată cu accesul la poziția de cel dintâi sau de mai mare între semenii săi. Oare, în viziunea politicienilor care își fac cruci mari la diferite ocazii, cum se împacă modelul cristic cu subtextul demersului din 10 decembrie 2013? Și, până la urmă, cât contează învățătura lui Iisus pentru parlamentarii care votează bugete pentru biserici
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
au fost străpunsă de cele mai mari dureri morale și fizice, și nu pentru 52 el, pentru binele și mântuirea altora. Și un stoic ar fi suferit chinurile lui Hristos, dar le-ar fi suferit cu mândrie și dispreț de semenii lui; și Socrat a băut paharul de venin, dar l-a băut cu nepăsarea caracteristică virtuții civice a anticității. Nu nepăsare, nu dispreț: suferința și amărăciunea întreagă a morții au pătruns inima mielului simțitor și, în momentele supreme, au încolțit
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
amărăciunea întreagă a morții au pătruns inima mielului simțitor și, în momentele supreme, au încolțit iubirea în inima lui și și-au încheiat viața pământească cerând de la tată-său din ceruri iertarea prigonitorilor. Astfel a se sacrifica pe sine pentru semenii săi, nu din mândrie, nu din sentiment de datorie civică, ci din iubire, a rămas de atunci cea mai înaltă formă a existenței umane, acel sâmbure de adevăr care dizolvă adânca dizarmonie și asprimea luptei pentru existență ce bântuie natura
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
în vocabularul politic european. Așadar, oricare demnitar în stat (ministru, 137 deputat, președinte etc.) ar trebui să fie un slujitor al celor mulți, condiție asumată în mod obligatoriu odată cu accesul la poziția de cel dintâi sau de mai mare între semenii săi. Oare, în viziunea politicienilor care își fac cruci mari la diferite ocazii, cum se împacă modelul cristic cu subtextul demersului din 10 decembrie 2013? Și, până la urmă, cât contează învățătura lui Iisus pentru parlamentarii care votează bugete pentru biserici
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
perechi amintite, erau mai modești atât în viața socială, cât și în interiorul lor. Sunt tipici pentru prima generație de țărani școliți - cuminți, muncitori, gospodari. Cu trecerea timpului, domnul Avram s-a mai „șmecherit” - a devenit mai lejer în relațiile cu semenii, doamna, însă, a rămas aceeași fire tăcută, închisă în sine și în durerile ei, la fel de gospodină, dar foarte retrasă. De la nunta noastră, nu știu dacă au mai venit o dată sau de două ori la noi, iar noi, mutându-ne la
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
Ce faceți dna Ardeleanu, ne lăsați cu totul ? !” Am apucat să-i spun: „N-am lăsat niciodată pe nimeni”, dar mă frământă această întrebare, de când mi-a fost pusă... Cred că este o observație la adresa activității mele, care denotă așteptările semenilor, vizavi de mine. Suntem politicieni aleși uninominal, oameni care au plecat dintr-o instituție; în primul rând, colegii au așteptări legitime, cei care ne-au fost aproape și cărora le-am fost aproape, ani de zile. Nu mai vorbesc de
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
pe un gândac" te face de râs în eternitate, mult mai convingător decât te-au făcut de fală scrierile. Ceea ce este însă un risc rar. În plus, nu numai pentru scriitor e important în primul rând cum scrie, dar nici semenii lui, nescriitori, nu așteaptă de la el altceva. Și de multe ori, nescriitori și fripți cu ciorba cunoștinței personale cu o celebritate, semenii cu capul pe umeri suflă și în iaurt și își spun că pe un idol e mai bine
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
un risc rar. În plus, nu numai pentru scriitor e important în primul rând cum scrie, dar nici semenii lui, nescriitori, nu așteaptă de la el altceva. Și de multe ori, nescriitori și fripți cu ciorba cunoștinței personale cu o celebritate, semenii cu capul pe umeri suflă și în iaurt și își spun că pe un idol e mai bine să-l ai în raft, între copertele cărților scrise, sau înrămat, sau înregistrat pe disc. Sigur că neasemănarea de care vorbesc poate
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
buni. Acesta a fost Nicolae Mărgineanu. Dacă apartenența la elite (autentice!) se poate proba și prin rude și descendenți, sau dacă această apartenență se transmite descendenților ca o calitate umană intrinsecă și ca o propensiune spre înfăptuirea binelui în folosul semenilor și al societății, am să spun și că Nicolae Mărgineanu este tatăl regizorului Nicolae Mărgineanu, bunicul regizoarei Ana Mărgineanu și al muzicianului Petru Mărgineanu, și socrul compozitorului Cornel Țăranu, căsătorit cu Dana Țăranu-Mărgineanu, profesoară de limba engleză și ea și
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
devenit discurs predominant, care și-a mai adăugat prin cartea lui Traian Ungureanu încă o pagină. Traian Ungureanu știe la fel de bine ca și mine, că istoria anticomunismului românesc conține multe episoade eroic-sublime, nu numai moartea lui Liviu Babeș în indiferența semenilor săi, români. Așa cum cred că știe că eroismele care hrănesc stima de sine a altor nații, au laturi neliniștitoare. De pildă, amănuntul că înainte de a-și da foc, Jan Palach și-a tras la sorți moartea împreună cu alți cinci colegi
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
lui așezate În șiruri acoperișurile caselor. [...].” Aimé Pache, mândru de originile sale, Își dă seama că țara sa nu este Franța ci cantonul Vaud. După ce a avut multe remușcări și mai ales simțindu-se vinovat de a-și fi trădat semenii și țara de origine, personajul principal se reîntoarce În satul natal, Lully, din cantonul Vaud fiind conștient de identitatea și apartenența sa la această regiune. Prin urmare, misiunea artistului este aceea de a exprima esența « țării » sale, chiar dacă această alegere
Caleidoscop by Maria-Lucia Toma () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93369]
-
un versant al acumulărilor într-o știință a înțelepciunii și unul al reverberației esențelor ethos-ului constituit în sânul unei comunități). Astfel întipărită în tradiție sau în canonul cult, fapta exemplară a conștiinței devine vector imanent al pasului altruist către semen și principiu unificator al unei țesături sociale care universalizează spiritul virtuții individuale. Apoi, într-un sens reconstructiv care definește raportarea la lume specifică valorii teoretice, reflexivitatea suferă o nobilă transfigurare și se convertește paradoxal în cunoaștere abstractă, împletindu-se în
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
totdeauna atât conștiință de sine, cât și conștiință de aproape"4). Dinamica alternanței acestor doi piloni ai persoanei îi imprimă acesteia o traiectorie socială și definește stilul personalității pe latura sa cea mai importantă (trăsătura caracterială care definește raportarea la semen). Aceasta din urmă este consecința directă a unei maniere de a viza propriile trăiri, a unei modalități de cunoaștere de sine care revelează și un întreg halou al potențialităților vitale pe care le naște conviețuirea în comunitate. Iar aceste potențialități
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
în sânul căreia tot ce se petrece are repercusiuni și asupra întregului și asupra celorlalte părți. Cine poate purta cu succes povara individuală a propriei poziționări în câmpul de relații ontice poate conduce către justă înfăptuire sarcina neprielnic deservită a semenului aflat în dificultate optativă (în impas dilematic). In extremis, în câmpul eticii (ca de altfel în tot sectorul pragmatic), un singur individ poate prelua tema existențială a unui întreg grup social, suplinind prin forța și cu avantajele conștiinței obiectelor lumii
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
natură cu instanța care îl investighează. Conștiința cercetătoare exterioară nu poate recunoaște însemnele similarului fără aportul reflexiv validant, fără autentificarea statutară de care este capabilă doar conștiința de sine. Aceasta din urmă instituie un preambul spiritual în fiecare întâlnire cu semenul deschis către dialog. Paradoxul acestei situații speciale constă în fecunda dedublare fenomenologică a unei vizări înțelegătoare care răspunde simultan de sine și de alterul său și care percepe în acesta din urmă aceeași bifurcare funcțională. Distribuirea cogniției sporește sarcina de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
activă și pune în operă un demers de oglindire a două interiorități, în spațiul unui sistem de așteptări existențiale pe care îl crează orice necesitate legitimă izvorâtă din încercările solicitante ale vieții. Numai sub imperiul unei îndreptățite trebuințe apelul la semen devine indispensabil și se naște astfel orice determinare raportantă care cheamă în ajutor reflexivitatea. În alternanță comprehensivă, cele două interiorități se pun în acord, evoluează formator citind semnele și preluând mesajele schimbului superficial, măsurând exterioritatea interactivă în vederea profitului existențial socio-moral
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
interioritate către o destinație față de care rămâne indiferent). Schimbul "vital" cu mediul de inserție socială a creat și a permanentizat o latură comunicantă a persoanei care reflectă în trăirile ei întreaga frământare pe care o implică un contact plenar cu semenii și se modifică investițional în funcție de modulațiile experiențelor pe care le traversează. Conștiința obiectelor lumii însăși, care în general deține un caracter investigativ neutru, capătă în această situație privilegiată o apropiere de omoloaga sa subiectivă și se colorează atitudinal, preluând o
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
devine motor cognitiv principal al întregii comunități. De la acest motor pornesc toate punțile de inter-legare și pe el se bazează orice oglindire reciprocă în mediul de apropiere comunitară. O sumă întreagă de trăsături de personalitate conțin și presupun raportarea la semen, iar a te sonda în cea mai profundă latură a conștiinței înseamnă a încerca identificarea și apoi confirmarea unor structuri și caracteristici regăsibile cumva și în țesătura sufletească a aproapelui. Empatia generatoare de solidaritate nu se poate funda decât pe
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
a aproapelui. Empatia generatoare de solidaritate nu se poate funda decât pe asemănare, iar eventualele discordanțe interpersonale sunt tolerabile doar în lumina unei armonii superioare care privilegiază corespondența structurală în detrimentul nepotrivirilor parcelare. Nu te poți regăsi în figura unică a semenului fără medierea deschizătoare de orizont al cunoașterii care este identificarea similarității caracteriale. Marea probă a întâlnirii cu celălalt rezidă într-o asemenea simetrizare spirituală, în citirea în cifru comun a tuturor modulațiilor sufletești care poartă aparența ireductibilă a diversității. Conceptul
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
forța de replicare pe care i-o conferă o reflexivitate insistentă și se nutrește calitativ de la dinamica interacțională a "întâlnirilor" din câmpul social. Spectacolul feluritelor sale măști este o realitate testabilă la nivelul fiecărei diade comunitare și beneficiază de ratificarea semenului cu fiecare poziționare judicativă sau cu fiecare deschidere simpatetică ce însoțește fenomenul relațional. Apoi, în afara actualității relaționale, cunoașterea de sine poate revela potențialități vitale pe care le naște conviețuirea în comunitate. Ea stăpânește în egală măsură replica de natură cognitivă
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]