4,972 matches
-
țopăie, mângâie peretele, manipulează jucării; 2. Relațiile cu ceilalți: 3. Jocul: se joacă sau nu adecvat cu o jucărie? 4. Limbaj Informații privind dezvoltarea generală: Cercetăm: * Starea fizică a organelor senzoriale; * Sub sau supra-înregistrare; * Stare de atenție; * Care este organul senzorial preferat; * Stilul de a gândi și a învăța; * Care este nivelul de percepere a comunicării. Integrarea senzoriala (I.S.) Abilitatea de a acumula și de a selecta informațiile din lumea înconjurătoare prin propriul corp și de a corela diferitele informații, astfel încât
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
o jucărie? 4. Limbaj Informații privind dezvoltarea generală: Cercetăm: * Starea fizică a organelor senzoriale; * Sub sau supra-înregistrare; * Stare de atenție; * Care este organul senzorial preferat; * Stilul de a gândi și a învăța; * Care este nivelul de percepere a comunicării. Integrarea senzoriala (I.S.) Abilitatea de a acumula și de a selecta informațiile din lumea înconjurătoare prin propriul corp și de a corela diferitele informații, astfel încât să poată reacționa într-un mod corect. Simptome ale deficienței în I.S. Probleme de comportament Reacție prea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și de a selecta informațiile din lumea înconjurătoare prin propriul corp și de a corela diferitele informații, astfel încât să poată reacționa într-un mod corect. Simptome ale deficienței în I.S. Probleme de comportament Reacție prea puternică / prea slabă la stimuli senzoriali; Probleme de concentrare; Hiperkinetic /foarte retras; Agresiv / automutilare. Probleme de motricitate: neîndemânare, mișcări automate, dificultate în coordonare ochi mână, căderi frecvente. Probleme în I.S.?!!! * Prelucrarea fragmentată, în loc de o percepție globală a informației. Problemele nu sunt cauzate de deficiențe la nivelul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de concentrare; Hiperkinetic /foarte retras; Agresiv / automutilare. Probleme de motricitate: neîndemânare, mișcări automate, dificultate în coordonare ochi mână, căderi frecvente. Probleme în I.S.?!!! * Prelucrarea fragmentată, în loc de o percepție globală a informației. Problemele nu sunt cauzate de deficiențe la nivelul organelor senzoriale ci de faptul că persoanele cu autism au alte experiențe senzoriale (auditive, tactile, vizuale), iar prelucrarea lor la nivel central face ca lumea înconjurătoare să devină derutantă și amenințătoare. * Concluzia: cineva, aude, vede, simte, miroase, gustă dar nu poate aduna
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
mișcări automate, dificultate în coordonare ochi mână, căderi frecvente. Probleme în I.S.?!!! * Prelucrarea fragmentată, în loc de o percepție globală a informației. Problemele nu sunt cauzate de deficiențe la nivelul organelor senzoriale ci de faptul că persoanele cu autism au alte experiențe senzoriale (auditive, tactile, vizuale), iar prelucrarea lor la nivel central face ca lumea înconjurătoare să devină derutantă și amenințătoare. * Concluzia: cineva, aude, vede, simte, miroase, gustă dar nu poate aduna toate aceste informații într-un întreg cu sens. El nu poate
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
tot timpul, nu poate fi selectată informația relevantă; * subsensibilitate stimulii sunt percepuți prea slab; * inconsistență în percepere fluctuații între cele de mai sus; * perceperea fragmentată perceperea părților în loc de întreg; * prelucrare mai lentă a informației; * prelucrarea informației printr-un singur organ senzorial (apar probleme de coerență centrală); * înlocuirea perceperii unui organ senzorial nesigur cu alte organe (tactilul sau olfactivul); * a se pierde într-un stimul / a fi fascinat de un stimul. Stiluri de percepere (modalități adaptare): * Prelucrarea printr-un singur organ senzorial
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sunt percepuți prea slab; * inconsistență în percepere fluctuații între cele de mai sus; * perceperea fragmentată perceperea părților în loc de întreg; * prelucrare mai lentă a informației; * prelucrarea informației printr-un singur organ senzorial (apar probleme de coerență centrală); * înlocuirea perceperii unui organ senzorial nesigur cu alte organe (tactilul sau olfactivul); * a se pierde într-un stimul / a fi fascinat de un stimul. Stiluri de percepere (modalități adaptare): * Prelucrarea printr-un singur organ senzorial; * Evitarea perceperii directe; * Închiderea sistemului senzorial; * Compensează perceperea nesigură a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
senzorial (apar probleme de coerență centrală); * înlocuirea perceperii unui organ senzorial nesigur cu alte organe (tactilul sau olfactivul); * a se pierde într-un stimul / a fi fascinat de un stimul. Stiluri de percepere (modalități adaptare): * Prelucrarea printr-un singur organ senzorial; * Evitarea perceperii directe; * Închiderea sistemului senzorial; * Compensează perceperea nesigură a unui organ senzorial cu alți analizatori; * Rezonanță, a se pierde într-un stimul / a fi fascinat de un stimul senzorial; * Visează în plină zi. Cum identificăm organul senzorial preferat? În
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
înlocuirea perceperii unui organ senzorial nesigur cu alte organe (tactilul sau olfactivul); * a se pierde într-un stimul / a fi fascinat de un stimul. Stiluri de percepere (modalități adaptare): * Prelucrarea printr-un singur organ senzorial; * Evitarea perceperii directe; * Închiderea sistemului senzorial; * Compensează perceperea nesigură a unui organ senzorial cu alți analizatori; * Rezonanță, a se pierde într-un stimul / a fi fascinat de un stimul senzorial; * Visează în plină zi. Cum identificăm organul senzorial preferat? În momentele sale de criză copilul apelează
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
alte organe (tactilul sau olfactivul); * a se pierde într-un stimul / a fi fascinat de un stimul. Stiluri de percepere (modalități adaptare): * Prelucrarea printr-un singur organ senzorial; * Evitarea perceperii directe; * Închiderea sistemului senzorial; * Compensează perceperea nesigură a unui organ senzorial cu alți analizatori; * Rezonanță, a se pierde într-un stimul / a fi fascinat de un stimul senzorial; * Visează în plină zi. Cum identificăm organul senzorial preferat? În momentele sale de criză copilul apelează la organul senzorial preferat. * îmbrățișează deseori / stă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Stiluri de percepere (modalități adaptare): * Prelucrarea printr-un singur organ senzorial; * Evitarea perceperii directe; * Închiderea sistemului senzorial; * Compensează perceperea nesigură a unui organ senzorial cu alți analizatori; * Rezonanță, a se pierde într-un stimul / a fi fascinat de un stimul senzorial; * Visează în plină zi. Cum identificăm organul senzorial preferat? În momentele sale de criză copilul apelează la organul senzorial preferat. * îmbrățișează deseori / stă strâmb; * învârte leagănul și se învârte și el; * freacă mâna de perete atunci când merge; * se uită la
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
singur organ senzorial; * Evitarea perceperii directe; * Închiderea sistemului senzorial; * Compensează perceperea nesigură a unui organ senzorial cu alți analizatori; * Rezonanță, a se pierde într-un stimul / a fi fascinat de un stimul senzorial; * Visează în plină zi. Cum identificăm organul senzorial preferat? În momentele sale de criză copilul apelează la organul senzorial preferat. * îmbrățișează deseori / stă strâmb; * învârte leagănul și se învârte și el; * freacă mâna de perete atunci când merge; * se uită la roata unei mașini care se învârte; * îi place
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
nesigură a unui organ senzorial cu alți analizatori; * Rezonanță, a se pierde într-un stimul / a fi fascinat de un stimul senzorial; * Visează în plină zi. Cum identificăm organul senzorial preferat? În momentele sale de criză copilul apelează la organul senzorial preferat. * îmbrățișează deseori / stă strâmb; * învârte leagănul și se învârte și el; * freacă mâna de perete atunci când merge; * se uită la roata unei mașini care se învârte; * îi place să miroase obiectele; * preferă doar un singur fel de mâncare ( vrea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
pentru tonuri joase; preferă căștile pe urechi. * Pune mâna la ochi în anumite situații (ochelari de protecție). * Mănâncă greu, alege mâncarea, vomită. * Nu-i place mirosul de ceapă prăjită, alt parfum. * Refuză să urce scările. * Se împiedică tot timpul. Stimulii senzoriali au rolul de „schimbători de motor” N. V. este determinat de stimuli senzoriali cunoscuți / necunoscuți; așteptați / neașteptați; siguri / nesiguri; emoții (durere, frică, tristețe, bucurie). Când vigilența este scăzută (se mișcă încet, se mișcă în mod ritmic, fără multe variații, este apatic
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
anumite situații (ochelari de protecție). * Mănâncă greu, alege mâncarea, vomită. * Nu-i place mirosul de ceapă prăjită, alt parfum. * Refuză să urce scările. * Se împiedică tot timpul. Stimulii senzoriali au rolul de „schimbători de motor” N. V. este determinat de stimuli senzoriali cunoscuți / necunoscuți; așteptați / neașteptați; siguri / nesiguri; emoții (durere, frică, tristețe, bucurie). Când vigilența este scăzută (se mișcă încet, se mișcă în mod ritmic, fără multe variații, este apatic), se intervine prin stimulare senzorială, stimulii fiind cunoscuți, activitățile previzibile, dorite, așteptate
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de motor” N. V. este determinat de stimuli senzoriali cunoscuți / necunoscuți; așteptați / neașteptați; siguri / nesiguri; emoții (durere, frică, tristețe, bucurie). Când vigilența este scăzută (se mișcă încet, se mișcă în mod ritmic, fără multe variații, este apatic), se intervine prin stimulare senzorială, stimulii fiind cunoscuți, activitățile previzibile, dorite, așteptate. Când vigilenta este ridicată (se mișcă rapid și neregulat) se intervine adaptând mediul în care se lucrează reducând stimulii (privarea senzorială). De asemenea îl pot liniști activitățile vechi (lucrurile noi, neașteptate îi cresc
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în mod ritmic, fără multe variații, este apatic), se intervine prin stimulare senzorială, stimulii fiind cunoscuți, activitățile previzibile, dorite, așteptate. Când vigilenta este ridicată (se mișcă rapid și neregulat) se intervine adaptând mediul în care se lucrează reducând stimulii (privarea senzorială). De asemenea îl pot liniști activitățile vechi (lucrurile noi, neașteptate îi cresc nivelul de alertă). Deci: Deficit neurologic → un alt mod de prelucrare a informației (verbal, nonverbal, senzorial) → oferirea unei alte semnificații → comportament. Probleme de percepe * Două niveluri de prelucrare
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
neregulat) se intervine adaptând mediul în care se lucrează reducând stimulii (privarea senzorială). De asemenea îl pot liniști activitățile vechi (lucrurile noi, neașteptate îi cresc nivelul de alertă). Deci: Deficit neurologic → un alt mod de prelucrare a informației (verbal, nonverbal, senzorial) → oferirea unei alte semnificații → comportament. Probleme de percepe * Două niveluri de prelucrare a stimulilor: * nivelul senzitiv; * nivelul semnificativ. Atunci când copilul cu autism încearcă să ofere semnificație întâmpină următoarele probleme: 1. Dificultate în combinarea stimulilor (mono prelucrare a stimulilor). 2. Dificultate
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
comparativ cu un lot de preșcolari care prezentau tulburări de limbaj asociate cu: tulburări de lateralitate, epilepsie, manifestări nevrotice și reactive, sechele, encefalopatie infantilă, psihopatie, maladia lui Down, instabilitate psihomotorie, afecțiuni somatice cronice care au determinat tulburări organice, funcționale sau senzoriale ca: hepatită epidemică, otită cronică, verminoze, hipoacuzii, ectopie testiculară, intoxicații medicamentoase etc. S-au semnalat și câteva cazuri suspecte care între 1-3 ani ar fi prezentat coree acută Sydenham. Diversele tipuri de logopatii asociate cu deficiențele arătate mai sus, au
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
au diferențiat rinolaliile (aperta și clauza) de natură organică și funcțională. Toate acestea s-au manifestat atât pe intelect normal cât și pe fondul întârzierii mentale de diverse grade. În rândul preșcolarilor s-au manifestat și cazuri de alalie (audimutitate) senzorială sau motorie, fenomen frenator pentru dezvoltarea intelectuală, care potențează și organizează elementele incipiente ale debilității mintale în diverse grade, dacă nu se intervine la timp optim (3 4 ani) pentru reeducare. Repartiția pe grupe de vârstă și sexe a cazurilor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
direct și îl ajutăm să depășească situația critică în care se află. Are acum posibilitatea de a trece treptat de la limbajul situativ la însușirea limbajului contextual, pe măsură ce în relațiile sale cu lumea înconjurătoare, copilul depășește tot mai mult limitele experienței senzoriale, desprinzându-se de influența momentului prezent. Începând cu 4½ 5½, din limbajul extern monologat se desprinde și se constituie o formă specială de limbaj „pentru sine”, limbajul interior, ceea ce evidențiază o funcție intelectuală, care constă în esență în planificarea mintală
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
unii fiind docili, cu bunăvoința de a-și corecta defectul, alții prezentând o agitație psihomotoră puternică, fapt pentru care se cere colaborarea medicului psihiatru pentru tratament stimulativ sau calmant și părintelui din punct de vedere educativ. Copiii suspecți de deficiențe senzoriale sunt trimiși către mediul specialist sau de către medicul specialist la noi, unii fiind cu interes de a-și corecta tulburările, alții fiind marcați puternic de tulburări. Din punct de vedere al tulburărilor de limbaj, acești preșcolari au dezvoltare anormală, dizartrii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
asemenea și în cazul recepționării confuze a mesajului care poate produce perturbări de emitere sub forma dislaliilor, dizartriilor accentuate, cu urmările lor în citire și scriere. Din punct de vedere psihologic în procesul de înțelegere se realizează fuziunea între planul senzorial și cel logic, între care în urma unei analize predomină planul logic, înțelegerea fiind un moment al gândirii, mai complicat și mai îndelungat. Neînțelegerea, oponenta înțelegerii, include uneori cunoașterea elementelor sau grupelor de cuvinte, dar nu și distingerea lor în ansamblu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
trei factori: maturație învățare dezvoltare. Odată cu maturizarea motorie și kinestezică generală, aceste vocalizări evocate de emoțiile plăcute, sunt punct de plecare pentru exercitarea performanțelor motorii, care stau la baza proceselor articulatorii, începând cu prima lună de viață. Paralel cu maturizarea senzorială se formează asociații în limbaj reflexologic între ariile auditive și cele motorii, la început parțiale și globale, evoluând către o integrare din ce în ce mai înaltă și către o diferențiere din ce în ce mai fină, esențială pentru construirea laturii comunicative a limbajului. Perfecționarea limbajului după vârsta
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
își trăiește conștient succesul. Numai după ce pacientul a fost convins de progresul vorbirii sale, el poate audia prima înregistrare despre vorbirea sa dislalică. Nu la toți dislalicii, acțiunile negative a psihicului asupra articulației sunt de același fel. Dislalicii fără tulburări senzoriale (de auz) din unitățile preșcolare nu sesizează, în genere, că tulburarea lor este remarcată de cei din jur. O excepție formează copiii cu grave defecte organice ca despicături palatine etc. sau aceia cărora le este amintit, de către educatori, tot timpul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]