6,398 matches
-
1989), „L’analyse économique des conventions de travail”, Revue économique, vol. 40, nr. 2, martie, pp. 33-51. SIMON Herbert (1983), Models of Bounded Rationality, Cambridge (Mass.), MIT Press. Φ Convenții (socio-economia Î), CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, Instituție, Loc de apartenență, MONDIALIZARE, SOCIALIZARE, Valoare Echitatetc "Echitate" Φ COTE, DREPT ȘI CULTURĂ, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), MULTICULTURALISM, Recunoaștere (politică de Î) Egalitate (principiul Î)tc "Egalitate (principiul ~)" Φ DREPT ȘI CULTURĂ, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î) Etică (exigența Î)tc "Etică (exigența ~)" Φ Dialog (principiul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pe o interpretare pripită. Această acuză este, În schimb, valabilă În cazul tezelor neodarwiniste ale lui Pierre Van den Berghe, pentru care etnicitatea constituie o metodă de selecție a celor Înrudiți (Van den Berghe, 1981). Legăturile primordiale se nasc din socializare și nu sunt „mai eterne” decât cultura. În plus, așa cum subliniază Schnapper, dacă afirmă că indivizii au tendința de a sacraliza legătura etnică, nu Înseamnă că și cercetătorul Împărtășește sentimentul de sacralizare (Schnapper, 1998, p. 259). În sfârșit, dovadă suplimentară
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Paris, PUF (prima ediție: 1961). ORTIGUES Edmond (1962), Le Discours et le symbole, Paris, Aubier. ROCHE Sebastian (1996), La Société civile, Paris, Seuil. VAILLANT Maryse et alii (2001), Face aux incivilités scolaires, Paris, Syros. Φ CETĂȚENIE, Devianță, FRATERNITATE, INTEGRARE, LAICITATE, SOCIALIZARE, VIOLENȚĂ Indigenismtc "Indigenism" Φ CREOLITATE Inegalități socialetc "InegalitĂȚi sociale" „Fiecare a Început să-i privească pe ceilalți și să dorească să fie privit”; din acel moment, „stima publică a Început să aibă un preț”. De la Jean-Jacques Rousseau, Alexis de Tocqueville
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau „etichetare” (lucrările lui Michel Foucault sau Erving Goffman asupra „lumilor Închise”: spitale, aziluri, Închisori). Aportul juriștilor (Maurice Hauriou, Hans Kelsen) și al economiștilor (Școala Public Choice, curentul „convenționalist”) merită și el atenție: marcate de temporalitate, răspunzând unor imperative de socializare, control și reglementare, instituțiile apar, din această perspectivă, ca niște reguli de acțiune ce au scopul de a „obiectiva o disciplină a vieții” bazată pe „anticipări stabile și reciproce”. G. F. & CASTORIADIS Cornelius (1975), L’Institution imaginaire de la société, Paris
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
John (1934), Institutional Economics: Its Place in Political Economy, New Brunswick (NJ), Transaction Publishers. FOUCAULT Michel (1975), Surveiller et punir. Naissance de la prison, Paris, Gallimard. PARSONS Talcott (1951), The Social System, Glencoe, The Free Press. Φ Normă, Putere, Reglementare socială, SOCIALIZARE Instituționalismtc "Instituționalism" Φ Convenții (socio-economia Î), CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, ECONOMIE ȘI CULTURĂ Integraretc "Integrare" Integrarea este un „concept-orizont” În sociologie, structurând ansamblul disciplinei Încă de la Începuturile acesteia (Schnapper, coordonator, 2001, p. 6). Ea poate fi definită pe scurt drept ansamblul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
et la Révolution (1856), Paris, Robert Laffont. WIEVIORKA Michel (1993), La Démocratie à l’épreuve: nationalisme, populisme, ethnicité, Paris, La Découverte. Φ Anomie, Asociație, Devianță, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), ETNICITATE, Excludere, Inegalități sociale, Melting pot, Minoritate, Recunoaștere (politică de Î), SOCIALIZARE, SOLIDARITATE Intercultural (didactica Î)tc "Intercultural (didactica ~)" Pedagogia interculturală a luat naștere În Franța la Începutul anilor ’70, În contextul migrărilor. Preocupările apărute atunci În privința dificultăților școlare ale copiilor de lucrători imigranți au dat, Încetul cu Încetul, naștere ideii că
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
matern de referințe. Într-adevăr, dobândirea de competențe culturale În cultura de origine nu este niciodată trăită ca o alegere Între mai multe posibilități. Pe parcursul educației, faptele de cultură apar ca niște fapte naturale, cu totul firești și universale. Etapele socializării În cadrul comunității proprii sunt Învăluite În uitare, În așa măsură Încât nu mai conștientizăm că ceea ce nouă ni se pare „evident” este de fapt o construcție a lumii care ține de mediul nostru. Omul nu este așadar niciodată lipsit de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
VERBUNT Gilles (1994), Les Obstacles culturels aux apprentissages. Guide des intervenants, Montrouge, CNDP Migrants. ZARATE Geneviève (1993), Représentations de l’étranger et didactique des langues, Paris, Didier. Φ Diferență (dreptul la Î), Etnocentrism, MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, PREJUDECATĂ, REPREZENTARE SOCIALĂ, Rituri, SOCIALIZARE, Stereotip Interlocuțiune (filosofia Î)tc "Interlocuțiune (filosofia ~)" Φ DIALOG (principiul Î) Încastraretc "Încastrare" Φ ECONOMIE ȘI CULTURĂ Închidere identitarătc "Închidere identitară" Φ MULTICULTURALISM Înglobarea contrariului (principiul Î)tc "Înglobarea contrariului (principiul ~)" Φ DREPT ȘI CULTURĂ Ltc "L" Laicitatetc "Laicitate" În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
viu care Își extrage consistența din spațiu trăit al actorilor. Cutia sa neagră cuprinde miturile fondatoare, credințele, suferințele, Încercările Îndurate, revelațiile, revoluțiile traversate, influențele suportate sau adoptate de un grup uman. ν Toate acestea constituie o veritabilă identitate, transmisă prin socializare Între generații, ceea ce dă „locului” un caracter unic, chiar dacă putem Întâlni și similitudini cu alte grupuri, vecine sau mai depărtate. Această unicitate stă la baza diversității multiplelor „locuri” care compun regiunile, țările, continentele și, până la urmă, ansamblul umanității. Astfel, diversitatea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
recunoașterea socială, devenirea publică a unei minorități anomice. Această stare se caracterizează prin două trăsături esențiale: a) o ambivalență În desemnarea scopurilor și, mai ales, a codului unei minorități; b) o experiență modernă a transei (sau efervescență socială), adică a socializării unei senzații, a unei emoții (ca și a unui cod muzical confuz) care nu capătă sens decât devenind publice. Starea acidă caracterizează un model de comunicare socială modernă bazată pe valorizarea reușitei personale sau pe exacerbarea atributelor eului (talent, capacitate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și căutarea originalității. Ideea Însăși de a dori să fii diferit este astăzi programată genetic, cultural, social, tehnologic și publicitar. Particularitatea ultimă, În acest context, rezidă În nebunie sau În retragerea autistă. Această soluție conduce, În mod evident, la autodistrugere. Socializarea și „conformarea” conduc, invers și inevitabil, la aderarea la un standard cultural deja existent sau care a existat ori va fi actualizat În curând grație canalelor și organismelor de difuzare marketing. În cazul bricolajelor muzicale underground, diferențierea este căutată nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Les Musiciens underground, Paris, PUF. TAYLOR Timothy (1997), Global Pop. World Music. World Market, New York/Londra, Routledge. TOSCHES Nick (2003), Blackface. Au confluent des voix mortes, trad. fr., Allia (prima ediție americană: 2001). Φ ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, Devianță, REPREZENTARE SOCIALĂ, SOCIALIZARE Ntc "N" Naționalismtc "Naționalism" Termenul desemnează un principiu de mobilizare politică bazat pe afirmarea dreptului fiecărei colectivități de a fi stăpână pe destinul propriu. Dincolo de acest soclu comun, nu se prea pot distinge caracteristici permanente și universale. Naționalismul ține de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
față de politica de tratament preferențial a „minorităților victimizate” ă ca un indicator al reformulării contemporane a prejudecății rasiale (Stoker, 1998, p. 136). Mai trebuie remarcat, de asemenea, că acești teoreticieni presupun că există predispoziții simbolice care, interiorizate ca efect alunei socializări precoce, nu s-ar modifica mai târziu decât foarte puțin (regăsim aici tema rezistenței stereotipurilor la schimbare). Aceste predispoziții pot astfel determina credințele și alegerile la vârsta adultă, În interferență atât cu respectarea normei sociale, cât și cu alegerile „raționale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau ghiduri și a căror nerespectare sau transgresare este sinonimă cu devianța și susceptibilă să antreneze sancțiuni ori să provoace reacții de dezaprobare sau de ostracizare. Dacă Însușirea lor, așa cum bine a arătat Talcott Parsons, este inseparabilă de procesul de socializare și include nu doar cunoașterea prescripțiilor, ci și a marjelor de manevră de care dispunem (pentru că rolurile pe care ni le asumăm nu se reduc la o listă de proceduri strict delimitate), slăbirea sau incoerența lor poate duce la anomie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fr., Paris, Plon (prima ediție americană: 1949). SHERIF Muzafer (1936), The Psychology of Social Norms, New York și Londra, Harper. SUMNER William (1906), Folkways, Boston, Ginn. ULLMAN-MARGALIT Edna (1977), The Emergence of Norms, Oxford, Clarendon Press. Φ Anomie, Devianță, Reglementare socială, SOCIALIZARE, Valori Ptc "P" Pact republicantc "Pact republican" Φ DREPT ȘI CULTURĂ, FRATERNITATE Paradigmă familialătc "Paradigmă familială" Φ FRATERNITATE Particularisme/universalismtc "Particularisme/universalism" Dialectica lui unu și a multiplului, a singularului și a generalului, a particularului și a universalului este, fără
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Les Représentations sociales, Paris, Armand Colin. TAGUIEFF Pierre-André (1987), La Force du préjugé. Essai sur le racisme et ses doubles, Paris, Gallimard. Φ Atitudine, ATRIBUIRE (teoriile Î), Devianță, Discriminare, Etnocentrism, Grupuri restrânse (dinamica Î), Instituție, INTERCULTURAL (didactica Î), REPREZENTARE SOCIALĂ, SOCIALIZARE, Stereotip, Valori Primordialismtc "Primordialism" Φ ETNICITATE, NAȚIONALISM Puteretc "Putere" Puterea, remarca Bertrand Russell Încă de la sfârșitul anilor ’30, nu se limitează la exercitarea ei: „producere de efecte căutate”, ea desemnează ă În funcție de intențiile sau de așteptările comune ă „o capacitate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
reprezentative”), și nu un model confesional. Alte Întrebări privind relațiile dintre apartenențele religioase și mediile sociale fac de asemenea obiectul unei examinări atente. Accentul este pus În acest caz pe influența practicilor și a sistemelor de valori asupra tipurilor de socializare, asupra modurilor de viață și a comportamentelor politice. G. F. & ACQUAVIVA Sabino și PACE Enzo (1994), La Sociologie des religions, trad. fr., Paris, Cerf (prima ediție italiană: 1992). DURKHEIM Emile (1960), Les Formes élémentaires de la vie religieuse. Le système totémique
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
trad. fr., Paris, Gallimard (prima ediție engleză: 1967). WEBER Max (1970), L’Ethique protestante et l’esprit du capitalisme, trad. fr., Paris, Plon (prima ediție germană: 1920) WILLAIME Jean-Paul (1995), Sociologie des religions, Paris, PUF. Φ Comunitate, Ideologie, LAICITATE, Rituri, SOCIALIZARE, Valori Reprezentare socialătc "Reprezentare socială" La prima vedere și fără a ne Îndepărta prea mult de discursurile academice, poate fi considerat reprezentare socială (RS) orice sistem de cunoștințe, credințe și atitudini care emană de la agenți colectivi și care identifică, justifică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
catégorisation sociale”, trad. fr., in MOSCOVICI Serge (coordonator), Introduction à la psychologie sociale (tom I), Paris, Larousse, pp. 272-302. Φ Atitudine, ATRIBUIRE (teoriile Î), Convenții (socio-economia Î), Devianță, Discriminare, Grupuri restrânse (dinamica Î), Instituție, INTERCULTURAL (didactica Î), Marginalitate/marginalizare, PREJUDECATĂ, SOCIALIZARE, Stereotip, Valori Rețeatc "Rețea" Φ Asociație, Convenții (socio-economia Î), CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, Mobilizare Rituritc "Rituri" Termenul denumește, după cum au arătat Îndeosebi James Frazer, Lucien Lévy-Bruhl sau Claude Lévi-Strauss În mai multe lucrări consacrate magiei, mentalității primitive sau gândirii sălbatice, „un
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Această violență nu se reduce așadar niciodată la utilizarea sau chiar la impunerea unor semnificații, ci corespunde unei situații În care cel dominat Își acceptă subordonarea și contribuie chiar În mod activ la reproducerea raporturilor care fundamentează legitimitatea acesteia. Întreaga socializare și În special sistemul educativ Încearcă să ascundă acest arbitrar, situație descrisă de conceptul de „necunoaștere”, care desemnează incapacitatea construită social de a percepe arbitrarul și de a-i contesta caracterul natural și legitimitatea. Servitute și emancipare Este semnificativ faptul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sociaux. Une analyse structurale en sociologie, Paris, Armand Colin. LEMENOREL Alain (1998), Sociabilité et culture ouvrières, Rouen, Presses universitaires de Rouen. MURDOCK George (1972), De la structure sociale, trad. fr., Paris, Payot (prima ediție americană: 1949). Φ INTEGRARE, Mobilizare, SOLIDARITATE Socializaretc "Socializare" Termenul de socializare este de multă vreme folosit curent atât În antropologia culturală, cât și În psihanaliză sau În psihologia genetică. Sociologii, În ceea ce-i privește, se interesează și ei de procesele prin care indivizii, Însușindu-și modalități de acțiune
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
structurale en sociologie, Paris, Armand Colin. LEMENOREL Alain (1998), Sociabilité et culture ouvrières, Rouen, Presses universitaires de Rouen. MURDOCK George (1972), De la structure sociale, trad. fr., Paris, Payot (prima ediție americană: 1949). Φ INTEGRARE, Mobilizare, SOLIDARITATE Socializaretc "Socializare" Termenul de socializare este de multă vreme folosit curent atât În antropologia culturală, cât și În psihanaliză sau În psihologia genetică. Sociologii, În ceea ce-i privește, se interesează și ei de procesele prin care indivizii, Însușindu-și modalități de acțiune și de reflecție
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
imediată. Sunt necesare numeroase „stadii” ă senzori-motor, preoperatoriu sau ipotetico-deductiv ă pentru a trece de la „egocentrism” la „cooperare” și numai contactul prelungit permite, prin „acomodare” și „asimilare”, mai buna Înțelegere a marjelor de manevră de care dispunem. Dezvoltarea mentală și socializarea după Piaget Sursă: după Dubar, 1991, p. 14. Grație Învățării, putem descifra și apoi selecta informațiile care ni se adresează. Ajungem astfel, prin tatonări și ajustări succesive, să nu mai repetăm aceleași greșeli. Acest efort de interiorizare ne ordonează gândirea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
impunere”, ni se pare preferabil să adoptăm o perspectivă multidimensională, să ne bazăm pe o paradigmă interacționistă, punând În același timp accentul pe variabilitatea reprezentărilor, a dotărilor și a strategiilor. Noile abordări Încearcă să depășească anumite diviziuni și să conceapă socializarea, În dimensiunile sale „primară” și „secundară” sau ă pentru a folosi cuvintele lui Ferdinand Tönnies și ale lui Max Weber ă „comunitară” și „societară”, ca pe o tranzacție Între, pe de o parte, sisteme de valori sau de norme și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
comunitară” și „societară”, ca pe o tranzacție Între, pe de o parte, sisteme de valori sau de norme și, pe de altă parte, actori dotați cu capacitate de improvizare și care știu să profite de șansele ce li se oferă. Socializarea comunitară și socializarea societară Sursă: după Weber, 1971. Comportamentele În câmpul muncii, ca să dăm un singur exemplu, pot fi interpretate În mod util pornind de la o astfel de grilă. Ceea ce presupune să asociem mai strâns, așa cum sugerează Renaud Sainsaulieu, Ehrard
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]