12,660 matches
-
asupra politicilor în tranziție face deocamdată dificilă conturarea unor teorii politice feministexe "„feminist" inspirate din experiența tranziției. Există un debut în teoretizare foarte util în dezvoltarea teoriilor politice feministexe "„feminist"4. Ambele exemple cu care voi opera sunt din zona sociologiei politice feministexe "„feminist". Lynne Haneyxe "„Haney,Lynne", în Inventing the Needy. Gender and the Politics of Welfare in Hungary (Inventarea nevoiașilor. Genul și politicile asistențiale în Ungaria), 2002, utilizează conceptul de „manevrabilitate a clientului” (client manevrability) pentru a teoretiza evoluția
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
în calitate de clienți pentru redistribuire, așa cum voi releva în capitolul următor. Aceste concluzii se apropie foarte mult de cele ale cărții lui Vladimir Pasti,xe "„Pasti,Vladimir" Ultima inegalitate, 2003. Ca și cartea Lynnei Haney, Ultima inegalitate este o lucrare de sociologie politică feministă 5. În privința abordării din perspectiva teoriilor feministe,xe "„feminist" este o lucrare de influență combinată: este radicală în privința teoretizării patriarhatului, este liberală în privința deslușirii mecanismelor de subminare a patriarhatxe "„patriarhat"ului și este o lucrare de feminism socialistxe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Europe, UNESCO, CEPES, București. Grünberg, Laura, 2000: „Women’s NGO’s in Romania”, în Gal, Susan, Kligman, Gail, (eds.), Reproducing Gender. Politics, Publics and Everyday Life after Socialism, Princeton University Press, Princeton, New Jersey. Grünberg, Laura, 2003: (R)evoluții în sociologia feministă, Editura Polirom, Iași. Grünberg, Laura, Miroiu, Mihaela (eds.), 1997: Gen și educație, AnA, București. Habermas, Jürgen, 1989: The Structural Transformation of the Public Sphere, Massachussets Institute of Technology, Massachussets. Haney, Lynne, 2002: Inventing the Needy, Gender and the Politics
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Wartenberg, Thomas (ed.), Rethinking Power, State University of New York Press, New York. Zamfir, Cătălin, 1999: „Politici sociale de prevenire și reducere a sărăciei”, în Sărăcia în România 1995-1998, vol. II, United Nation Development Project, București. *** Barometrul de Opinie Publică, Centrul de Sociologie Urbană și Regională CURS, octombrie, 2003, http: //www.osf.ro/bop/cercetare.html. *** Survey on Violence Against Women in Bucharest, Gallup Organization Romania, Bucharest, May 2003, http://www.gallup.ro/download/VAW-Bucharest 2003.pdf. *** Barometrul de gen, Fundația pentru o Societate
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
colaborare și comunicare eficientă Între beneficiarii și furnizorii de servicii educaționale. În concluzie, transpunerea În practică a strategiilor incluzive și a integrării școlare a elevilor cu cerințe speciale necesită desfășurarea unui sistem Închegat de acțiuni din domenii diverse: psihologie, pedagogie, sociologie, asistență socială, asistență medicală, domeniul organizațional, juridic, politic etc. Acțiunile respective trebuie desfășurate Începând de la nivelul individual până la cel social, urmărindu-se, În final, transformarea societății Într-un sistem capabil să asigure integrarea persoanelor cu cerințe speciale În structurile din
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
unor centre de zi, adăposturi de noapte, asistență psihologică, dezvoltarea centrelor private, asigurarea unor programe de recuperare, tratament, recreere și divertisment. Bibliografie Bocancea, C., 1999, Elemente de Asistență Socială, Editura Polirom, Iași. Boudon, R., 1997, Grupuri Sociale Marginalizate - Tratat de Sociologie, Editura Humanitas, București. Zamfir, Elena, 2004, „Politici Sociale”, suport curs, Universitatea București „Revista de Asistență Socială” nr. 34/2000. *** 2000, H.G. nr. 886/05.10.2000 pentru aprobarea Grilei naționale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, Monitorul Oficial, partea I
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
C., Teodorescu, L., Mihăescu, O., 2003, Sistemul de protecție specială a persoanelor cu handicap în România, Editura All Beck, București. Zamfir, Cătălin (coord.Ă, 1999, Politici sociale în România: 1990-1998, Editura Expert, Bucuresti. Zamfir, C., Vlăsceanu, L., 1998, Dicționar de Sociologie, Editura Babel, București. Zamfir, Elena (coord.Ă, 2000, Strategii antisărăcie și dezvoltare comunitară, Editura Expert, București. Zamfir, Elena, Bădescu, Ilie, Zamfir, Catalin (coord.Ă, 2000, Starea societății românești după 10 ani de tranziție, Editura Expert, București. *** 2003, Raportul de țară
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
nr. 1, Editată de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap și Institutul Național pentru Prevenirea și Combaterea Excluziunii Sociale a Persoanelor cu Handicap. *** http://www.anph.ro. Motivația muncii în managementul organizațiilor sociale Lector univ. dr. Gheorghița Lazăr Facultatea de Sociologie și Asistență Socială Cu toții suntem diferiți și totuși avem nu puține caracteristici în comun. Cu toții realizăm anumite activități și avem rezultate diferite. De ce unii au succes în practicarea unor meserii și alții nu? Iată o primă întrebare provocatoare! Dezvoltările economice
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
mangerii care activează în domeniul social, al protecției sociale. Bibliografie Iosif, Gheorghe, Modovan-Scholz, Maria, 1996, Psihologia muncii, Editura Didactică și Pedagogică, București. Johns, Gary, 1998, Comportament organizațional. Înțelegerea și conducerea oamenilor în procesul muncii, Editura Economică, București. Hoffman, Oscar, 1996, Sociologia muncii, Editura Hyperion XXI, București. Kondo, Yoshio (coord.Ă, 2001, Motivația umană. Factor esențial în management, Editura Niculescu SRL, București. Moldovan, Maria, 2002, Managementul resurselor umane, Editura Economică, București. Vlăsceanu, Mihaela, 1993, Psihosociologia organizațiilor și a conducerii, Editura Paideia, București
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
Misiunea asistentului social se regăsește în: participarea la rezolvarea problemelor sociale, creșterea calității vieții grupurilor sociale vulnerabile și nu numai, îmbunătățirea funcționării sociale etc. De aceea, în practică, un bun asistent social are nevoie de: 1Ă deprinderi; 2Ă cunoștințe din sociologie, antropologie culturală, economie, psihologie, filosofie, medicină, politologie, întrucât o practică bună presupune o teorie bună; 3Ă vocație, condiție primordială în practicarea profesiei de asistent social. La baza acordării ajutorului în procesul de rezolvare a problemelor stau câteva valori fundamentale: valori
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
destinate educației speciale. Formarea profesională se adresează în special personalului din rețeaua de protecție specială a ANPH, dar și din cadrul organizațiilor nonguvernamentale. Echipa de cercetare Echipa de cercetători care își desfășoară activitatea în cadrul institutului are o pregătire multidisciplinară (pedagogie, psihologie, sociologie, medicinăă și o bogată experiență în lucrul cu persoanele cu handicap. O mare parte dintre aceștia sunt doctori în științe sau sunt în proces de obținere a titlului de doctor. Există strânse legături de colaborare cu catedrele de psihologie specială
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
în asistența socială dețin în prezent în diferitele lor ramuri de activitate specialiști cu pregătire interdisciplinară. Studiile interdisciplinare de tipul celor postuniversitare sau de tipul masteratelor - ce reclamă o diplomă prealabilă în științele socioumane, precum psihologie, teologie, medicină, asistență socială, sociologie, pedagogie, științe juridice ș.a. - le asigură viitorilor specialiști competențe suplimentare, de genul celor informaționale și decizionale, precum și flexibilitate, obiectivitate și discernământ, atât de necesare în activitatea practică, mai ales dacă ținem cont de contextul dificil pe care-l traversează societatea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
modul în care acționăm depinde de felul în care percepem și interpretăm celedinjurul nostru. Altfel spus, agenții umani, în calitate de indivizi, grupuri, popoare și culturi, construiesc mereu, prin interacțiune, atât realitatea subiectivă, cât și pe cea obiectivă. Putem afirma deci că sociologia, ca știință a întregului social, vizează realitatea socială atât pe dimenisunea ei obiectivă, strucurală, cât și pe cea a subiectivității, a „interpretat-construitului”, a ideologicului, în sens larg. Un exemplu concret, în acest sens, ar fi situația și comportamentul categoriei de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
oficializate în legi, regulamente etc., dar care au o prezență și o incidență la fel de hotărâtoare ca și cele formale în viața indivizilor și a grupurilor sociale. Nu vom dezvolta aici complexele relații dintre formal și informal. Să spunem doar că sociologia vizează ambele aspecte, precum și raportul dintre ele, cu un accent sporit, totuși, pe cele informale. În orice caz, dacă totul ar fi formal, regularizat și dacă oamenii s-ar comporta în conformitate cu asemenea reglementări, ancheta, sondajele și alte genuri de studii
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
obișnuit prin anchete și sondaje, adică la studierea unor loturi de indivizi statistic reprezentativi. O ultimă (dar de mare acuitate) remarcă din acest subcapitol. În diferitele ei ipostaze, aspecte, dimensiuni și subsisteme, realitatea socioumană este abordată, desigur, nu doar de sociologie, ci și de alte discipline științifice, inclusiv prin metoda anchetei sau a sondajului. De altfel, între sociologie și alte științe socioumane (istorie, unele discipline economice și juridice, demografie, antropologie culturală - nemaivorbind de psihologia socială cu care se suprapune în considerabilă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de mare acuitate) remarcă din acest subcapitol. În diferitele ei ipostaze, aspecte, dimensiuni și subsisteme, realitatea socioumană este abordată, desigur, nu doar de sociologie, ci și de alte discipline științifice, inclusiv prin metoda anchetei sau a sondajului. De altfel, între sociologie și alte științe socioumane (istorie, unele discipline economice și juridice, demografie, antropologie culturală - nemaivorbind de psihologia socială cu care se suprapune în considerabilă măsură) funcționează numeroase transferuri de cadre conceptual-metodologice. Frontierele disciplinare sunt movibile, iar șovinismul disciplinar - ca orice șovinism
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Nimeni nu poate interzice economiștilor, juriștilor, folcloriștilor, geografilor sau altor specialiști ce se apleacă asupra unor aspecte ale realității sociale să întreprindă anchete și sondaje de opinie. Dar fără a cunoaște temeinic achizițiile din științele socioumane de profil (în particular, sociologie și psihologie socială), riscurile gnoseologice sunt enorme. Și nu este vorba numai de cunoașterea unor subtile chestiuni tehnice, cum ar fi cele implicate în eșantionare, în construcția chestionarului, în analiza și interpretarea datelor, ci și de înțelegerea raportului valori-atitudini-opinii-comportament, a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și instituțiile sociale, la nivelul mentalității cotidiene, al conștiinței comune, sunt rezultanta unor mecanisme psihologice și socioculturale foarte complexe. Pe termen lung, are loc o permanentă confruntare și ajustare a reprezentărilor și schemelor explicative, în funcție de datele realului. Numeroase cercetări de sociologie și psihologie au dovedit cât de rafinate sunt strategiile cognitive ale individului obișnuit: îmbinând observația proprie cu observații ale semenilor săi, obținute prin „interviuri” și discuții informale, el generalizează, formulează ipoteze, atribuie cauze, operează cu metode statistice inferențiale destul de sofisticate
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cotidiene) sunt spontane, neelaborate, incomplete, dar ele au multe puncte comune cu primele. În câmpul lor de competență psihosocială, în nișele lor din vastul sistem ecologic social, indivizii obișnuiți se comportă- conform unei expresii deja consacrate în psihologia socială și sociologie - ca niște „mici oameni de știință”. Cunoașterea comună în perimetrul socioumanului nu trebuie, așadar, subapreciată. Ea este suportul cognitiv fundamental pentru comportamentul majorității indivizilor. Istoria și practica de zi cu zi ne arată cum oamenii aleg profesii și parteneri conjugali
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
practica de zi cu zi ne arată cum oamenii aleg profesii și parteneri conjugali, întemeiază familii, educă și cresc copii, participă la viața de organizații, se adaptează la noi situații, propun schimbări sociale etc., fără a fi studiat tratate de sociologie și psihologie. (Anticipăm că această foarte evidentă constatare nu este un argument în a susține inoportunitatea existenței și dezvoltării disciplinelor socioumane, a înlocuirii sociologiei științifice cu o „sociologie a bunului-simț”, așa cum mai pledează prin publicațiile noastre anumiți foști teoreticieni ai
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
organizații, se adaptează la noi situații, propun schimbări sociale etc., fără a fi studiat tratate de sociologie și psihologie. (Anticipăm că această foarte evidentă constatare nu este un argument în a susține inoportunitatea existenței și dezvoltării disciplinelor socioumane, a înlocuirii sociologiei științifice cu o „sociologie a bunului-simț”, așa cum mai pledează prin publicațiile noastre anumiți foști teoreticieni ai socialismului științific rămași fără obiect de activitate. În fond, oamenii nu numai că au trăit în grupuri, au socializat copiii și și-au rezolvat
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
noi situații, propun schimbări sociale etc., fără a fi studiat tratate de sociologie și psihologie. (Anticipăm că această foarte evidentă constatare nu este un argument în a susține inoportunitatea existenței și dezvoltării disciplinelor socioumane, a înlocuirii sociologiei științifice cu o „sociologie a bunului-simț”, așa cum mai pledează prin publicațiile noastre anumiți foști teoreticieni ai socialismului științific rămași fără obiect de activitate. În fond, oamenii nu numai că au trăit în grupuri, au socializat copiii și și-au rezolvat numeroasele probleme de natură
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
obișnuit, indivizii le dețin despre persoana lor, despre contextele și activitățile în care sunt nemijlocit implicați se dovedesc a fi foarte importante, nu doar pentru propria lor conduită, ci și pentru investigațiile sistematice deanvergură, ținând de domeniul psihologiei sociale, al sociologiei, al antropologiei sau al altor discipline socioumane. Pentru că, chiar dacă nici o cercetare serioasă de acest gen nu confundă descrierea și explicarea unui fenomen social cu reprezentările și interpretările subiecților-actori implicați în respectivul fenomen, datele culese prin interviuri, chestionare, discuții de grup
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
problemelor muncitorești, în general. Dacă, pe lângă cunoștințele provenite din experiența de viață nemijlocită - ceea ce ar constitui simțul comun de prima mână -, un astfel de inginer sau alt specialist utilizează în analizele sale și cunoștințe provenite din lectura unor texte de sociologie ori psihologie socială, el se situează la un nivel superior al simțului comun numit de mâna a doua (Chelcea, 1995). Având în vedere deci conștiința comună, să-i zicem, medie (sau conștiința comună obișnuită) și, cu atât mai mult, vârfurile
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
printre altele și datorită registrului restrâns de cazuri cu care operează. Abordarea științifică a fenomenelor, prin luarea în considerare a unui complex de factori (variabile), pune în lumină legături mai profunde, nesesizabile „cu ochiul liber”. Astfel, ca să rămânem în domeniul sociologiei familiei, studiile au stabilit că ceea ce oamenii numesc în mod obișnuit „căsătorii din dragoste dezinteresată” se efectuează, în fapt, preponderent, în baza unor definite criterii sociale și trăsături de personalitate, mai puțin transparente conștiinței cotidiene. Suntem aici, în fapt, pe
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]