5,409 matches
-
la ruinele Sarmizegetuzei, fosta capitală a marelui Decebal. Își poate cineva închipui câtă bucurie am adunat în inima mea de tânăr cu ochii larg deschiși spre viitor? Nu-mi venea să cred că eram eroul acelor extraordinare întâmplări! Se adeveriseră spusele ghicitoarei din Bârlad, această reușită fiind încoronarea tuturor eforturilor mele din timpul celor opt ani de școală normală, fiind și rodul muncii minunaților profesori ai școlii cu renume, în care am avut norocul să învăț. Cu o dispoziție sufletească de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
a omului le-a făurit în timp. Admir cu încântare vastitatea spațiilor pictate și sunt furat de forfota neliniștită a miilor de turiști care circulă și comentează în toate graiurile pământului. Am stăruit ceva mai mult în fața Turnului Înclinat, ascultam spusele ghizilor în privința măsurilor luate pentru ca această operă umană să mai dăinuie peste veacuri și veacuri! Unii turiști se plimbau urcând până la anumite etaje ale turnului. Aș fi vrut și eu să mă amestec printre temerari, dar n-am vrut să
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
văd mai multe și mai pe îndelete decât dacă rămâneam cu el. Am zăbovit în fața exponatelor cât am vrut, uimindu-mă, ca de obicei, luând contactul cu vremurile apuse, îmbogățindu-mă. Iată! În stânga paginii, masca lui Tutankhamon stă parcă mărturie spuselor mele. Am încercat să scriu despre senzațiile avute, deoarece, dacă m-aș apuca să comentez obiectele văzute aș face-o diletant. Și, oricum, încă eram abulici. Presimțeam chiar și în muzeu că nu sunt în fața celor mai mărețe mărturii, care
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
franceză, la toastul rostit la dineul oferit în onoarea președintelui Beninului. Urmăream translația colegilor și am sesizat în ambele cazuri nuanțe puțin diferite ale traducerilor față de ce spusese Ceaușescu și, spre mirarea mea, acesta a întrerupt discursul, a repetat cele spuse, solicitând traducerea exactă. Era cunoscut că nu știa limbi străine și nu-mi dau seama cum oare intuia inexactitățile din translație? La vizitele la nivel înalt avea grijă să acorde presei străine, înaintea începerii convorbirilor oficiale, cele câteva minute tradiționale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
stea în stradă zile, săptămâni în șir! Ce stupid se încheiase toată istoria asta, ce sarcastică fusese lovitura de picior pe care mi-o aplicase soarta, deloc blândă cu mine în acel an 1959! Mai târziu, am realizat că din spusele doamnei rezulta că la început șansele mele nu erau cu totul inexistente. La început, mama fetei mă luase, cu îngăduință, poate chiar cu simpatie, drept ceea ce și eram: un ridicol soupirant; văzând însă că nu întreprind nimic ca să mă apropii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
ne informase că în bloc sunt șoareci și mă asigurase că el însuși, cu mâna lui, prinsese vreo nouă, în chiar sufrageria lor, așezată exact deasupra capului meu. Citeam ce citeam și fulgeram colțurile încăperii, din ce în ce mai îndrăzneț, căci încrederea în spusele vecinului începuse cam de multișor să se clatine... Lectură cu pândă de șoareci! Am terminat de citit toată proza lui Dostoievski fără a zări măcar o codiță de șoricel. * În 21 decembrie, dimineața, Doina s-a dus la un bătrân
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
a IV-a am pregătit-o vara pentru a da examen de admitere la Școala Normală din Brăila. Tata era împotrivă. Am mers la examenul de admitere fără voia lui. Au fost multe candidate. Deși foarte bine pregătită, deși după spusele ei, a făcut lucrări scrise foarte bune, „a reușit fără loc”. N-am putut face nici reclamație nici vreo intervenție. Pe atunci nu se știa de „contestație” față de deciziile profesorilor. Târziu, după începerea anului școlar, cineva dintre cunoscuții familiei noastre
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
pe care nu-l cunoșteam, a copiat de la mine tot ce am scris. Profesorul Apriotesei, supraveghetor ls examen, mi-a zis: „Crezi că dacă ai venit la seminar trebuie să faci milostenie”? Târziu, în cursul anului am priceput rostul celor spuse de profesor. „Colegul” era din oraș, profesorul îl cunoștea bine că era foarte slab la matematică, și că nu poate rezolva astfel de probleme. LA SEMINAR Pentru părinții mei admiterea mea la seminar a fost o minune care i-a
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
știe cât de pline de vanitate sunt dorințele noastre și cât de nepregătiți suntem pentru noile schimbări din existența noastră. Recitesc din Metamorfozele lui Ovidiu, despre Faeton, sau Icarus, fiul Soarelui. El a făcut o lungă călătorie pentru a verifica spusele mamei sale, cum că ar fi fiul Soarelui. Obținând confirmarea chiar din gura tatălui său, atunci i s-a aprins dorința să fie chiar ca el și i-a cerut să conducă și el carul sau faetonul divin pe bolta
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
alice în vântul ciorilor că alt animal n-a reușit să ochească sau aranja aventura mișcării unei bote de vin mănăstiresc, circa 20 de litri, pentru a deschide seria șezătorilor de iarnă, o minunată defilare de obiceiuri, povești, voroave și spuse nespuse. Jucam teatru alături de elevi, unii dintre ei fiind cu trei-patru ani mai în vârstă decât domnul învățător Brumă. Viață, viață fir de ață. și să nu uit: sub presiunea de cumpănă a Siretului, aproape fiecare uliță se bucura de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
părinților am pornit, o cohortă de tineri pe lângă loitrele căruțelor rechiziționate și pline de bagaje. Ismail, Lascăr Catargiu, Tulcea, Dăieni. O altă zi: Hârnova, Mircea Bravu. Am lăsat la familia Bârgăuanu haine și o mulțime de cărți pe care, conform spuselor de mai târziu, le-ar fi luat sovieticii, mari amatori de literatură pedagogică românească! În fine, după o călătorie amestecată, cai, căruțe și oameni pe calea ferată am ajuns de la Lugoj la Bichigi unde, cu omenia lor neinteresată, sătenii au
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
fără a apela la cei din conducerea C.A.P.-urilor pentru hrana animalelor. Dacă vei cere de la ei, își vor lua libertatea de a lua și ei în numele tău cantități mari! Timpul avea să-mi arate cât adevăr era în spusele secretarului! Stăteam tăcută, frământându-mi nervos mâinile. Dispoziția primită de la tovarășul acela de la C.C. al P.C.R. și de la primul secretar de a-mi muta familia în comună și de a renunța la apartamentul din oraș, mă neliniștea. Când a vrut
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
ale evoluției capitalismului în România . În zilele următoare, cu acceptul amicului, m-am apucat să creionez pe baza celor auzite și a Dosarului, așa "ad usum Delphini", cum spun docții, un "memento" pentru cine s-o nimeri, gândind și la spusele lui Iulius Fucik înainte de a fi executat: "Oameni, eu v-am iubit, vegheați"! I-am prezentat "în premieră" amicului câte ceva din cele scrise, a ascultat cu privirea fixă, ațintită în tavan, dând din când în când din cap și, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
franceză, la toastul rostit la dineul oferit în onoarea președintelui Beninului. Urmăream translația colegilor și am sesizat, în ambele cazuri, nuanțe puțin diferite ale traducerilor față de ce spusese Ceaușescu și, spre mirarea mea, acesta a întrerupt discursul, a repetat cele spuse, solicitând traducerea exactă. Era cunoscut că nu știa limbi străine și nu-mi dau seama cum oare intuia inexactitățile din translație? La vizitele la nivel înalt avea grijă să acorde presei străine, înaintea începerii convorbirilor oficiale, cele câteva minute tradiționale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
cu note critice. Și în acest angrenaj de "interese de stat" eram eu implicat, petrecând zile și nopți, în capitală și în provincie, cu zeci și zeci de ziariști străini, veniți individual sau în grupuri, însoțindu-i, traducând și corectând spusele tovarășilor miniștri, secretari de partid, directori generali, președinților de IAS și CAP... 3-5-7 zile și nopți, conform unui film american de groază, "În pat cu inamicul"! Și, alături de "inamicul "occidental, percepeam în permanență, având în vedere importanța misiunii mele, "cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
nu trebuie judecată dintr-o perspectivă științifică: cu toate acestea, alături de „cronica” Hlipicenilor, în care, așa cum e firesc, dumnealui se plasează în „centru”, sunt și unele referințe la trecutul așezării, pe care le-a cules după cum a putut - adesea din spusele unora sau altora, precum și o prezentare mai largă, a interfluviului Siret - Prut, geografico istorică, informația fiind, desigur, extrasă din compunerile unor diverși autori. Așa încît ni se pare oportun și util să punem alături de amintirile domnului Petru Rezuș cîteva (foarte
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Sturdza. El, însă, la 20 septembrie 1852, vinde Todirenii cu siliștile (inclusiv Hlipicenii) Casei Spitalelor „Sfîntul Spiridon” din Iași, domeniul rămînînd în administrarea Epitropiei acestui așezămînt pînă la lichidarea din 1948. Suntem de părere că succintele noastre notații nu anulează spusele dascălui Petru Rezuș, ci ele trebuiesc, cum spuneam, alăturate acelora. De altfel, referirile de ordin istoric sunt subsidiare în paginile Confluenței de la Hlipiceni, în primul rând venind amintirile autorului, partea de valoare, după opinia noastră, a acestei lucrări. Și, chiar dacă
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
trebuiesc, cum spuneam, alăturate acelora. De altfel, referirile de ordin istoric sunt subsidiare în paginile Confluenței de la Hlipiceni, în primul rând venind amintirile autorului, partea de valoare, după opinia noastră, a acestei lucrări. Și, chiar dacă nu este ” istorie întreagă”, după spusa cronicarului, numai lui, profesorului Rezuș, i-a fost milă de „țară” (să înțelegem, Hlipiceni), lăsînd, spre neuitare, impresiile dintr-o „viață de om”, așa cum a fost. Mihai Cojocariu Facultatea de Istorie Universitatea „Al. I. Cuza” Iași INTRODUCERE Mă numesc Petru
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și s-a sfințit acest sfînt locaș ale cărui lucrări au fost începute în anul 1913, preot al acestei parohii fiind P.C. Lazăr Vasiliu, ajutat de credincioșii acestei parohii. Pictura a fost executată de pictorii N.Gh. Popovici și Berenchi. După spusele bătrânilor, în acest sfînt locaș a fost zidit de vornicul Alex. Săndulache Sturza și soția sa Ecaterina pe la anul 1800. Restaurarea și pictura interiorului bisericii s-a făcut în anii 1990-1991, în timpul arhipăstoririi I.P.S. arh. și mitropolit Daniel Ciobotea, protoiereu
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
nu trebuie judecată dintr-o perspectivă științifică: cu toate acestea, alături de „cronica” Hlipicenilor, în care, așa cum e firesc, dumnealui se plasează în „centru”, sunt și unele referințe la trecutul așezării, pe care le-a cules după cum a putut - adesea din spusele unora sau altora, precum și o prezentare mai largă, a interfluviului Siret - Prut, geografico istorică, informația fiind, desigur, extrasă din compunerile unor diverși autori. Așa încît ni se pare oportun și util să punem alături de amintirile domnului Petru Rezuș cîteva (foarte
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Sturdza. El, însă, la 20 septembrie 1852, vinde Todirenii cu siliștile (inclusiv Hlipicenii) Casei Spitalelor „Sfîntul Spiridon” din Iași, domeniul rămînînd în administrarea Epitropiei acestui așezămînt pînă la lichidarea din 1948. Suntem de părere că succintele noastre notații nu anulează spusele dascălui Petru Rezuș, ci ele trebuiesc, cum spuneam, alăturate acelora. De altfel, referirile de ordin istoric sunt subsidiare în paginile Confluenței de la Hlipiceni, în primul rând venind amintirile autorului, partea de valoare, după opinia noastră, a acestei lucrări. Și, chiar dacă
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
trebuiesc, cum spuneam, alăturate acelora. De altfel, referirile de ordin istoric sunt subsidiare în paginile Confluenței de la Hlipiceni, în primul rând venind amintirile autorului, partea de valoare, după opinia noastră, a acestei lucrări. Și, chiar dacă nu este ” istorie întreagă”, după spusa cronicarului, numai lui, profesorului Rezuș, i-a fost milă de „țară” (să înțelegem, Hlipiceni), lăsînd, spre neuitare, impresiile dintr-o „viață de om”, așa cum a fost. Mihai Cojocariu Facultatea de Istorie Universitatea „Al. I. Cuza” Iași INTRODUCERE Mă numesc Petru
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și s-a sfințit acest sfînt locaș ale cărui lucrări au fost începute în anul 1913, preot al acestei parohii fiind P.C. Lazăr Vasiliu, ajutat de credincioșii acestei parohii. Pictura a fost executată de pictorii N.Gh. Popovici și Berenchi. După spusele bătrânilor, în acest sfînt locaș a fost zidit de vornicul Alex. Săndulache Sturza și soția sa Ecaterina pe la anul 1800. Restaurarea și pictura interiorului bisericii s-a făcut în anii 1990-1991, în timpul arhipăstoririi I.P.S. arh. și mitropolit Daniel Ciobotea, protoiereu
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
În cazul conflictului, Carp a răspuns prompt că, dacă România nu va fi provocată, ea se va mărgini la neutralitate, Încheind „acolo unde sunt gințile latine, acolo va fi și inima României”, pentru ca la 7/19 iulie să-și Întărească spusele declarând „acolo unde flutură drapelele Franței sunt interesele noastre și simpatiile noastre”. Din rațiuni politice, la 20 martie 1871, a fost trimis ca agent diplomatic al României la Viena, pentru Austro-Ungaria și Germania, cu misiunea de a trata stingerea afacerii
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
ale acesteia. Astfel, În luărilor de cuvânt a căutat să atragă atenția asupra pericolului slav, convingerea lui fiind Împărtășită și de alți oameni politici ai vremii. Comportamentul Rusiei țariste, În timpul tratativelor de la San Stefano și Berlin, a venit să confirme spusele și convingerile lui. După câștigarea independenței, s-a mutat la București (1880), În casa socrului său, Ion Cantacuzino. În toamna acelui an, partizanii săi au demisionat din Partidul Conservator și au format gruparea junimistă sau carpistă, al cărei lider a
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]