5,048 matches
-
Confucius, nu sunt menționați decât ultimii doi Suverani, Yao și Suen. Si-ma T'ien, care a scris prima mare complicare de istorie generală (memorii istorice) vorbește, în capitolul întâi, de cei Cinci Suverani, menționându-l pe Huang-ti ca prim Suveran. Într-o tradiție iconografica, probabil din epoca Han, rezultă că cei Trei Auguști ar fi domnit înaintea celor Cinci Suverani. Ei se numeau: Fu-hi, Niu-Kua și Sen-nong. Erudiții chinezi și-au propus să realizeze tabloul unei epoci fericite în care
China antică () [Corola-website/Science/302706_a_304035]
-
definitivată în 17 septembrie 1787 odată cu adoptarea sa de către Convenția Constituțională a Statelor Unite ale Americii (în engleză, ), care a avut loc în Philadelphia, Pennsylvania, urmând ca să intre în vigoare în ziua de 4 martie 1789. A creat o uniune federală de state suverane și un guvern federal care să opereze conducerea acesteia, înlocuind vechea uniune mai neclar definită și cu o constituție mai ambiguă, Articolele Confederației. Imediat după adoptare, a fost supusă ratificării tuturor celor treisprezece foste colonii britanice, fiind votată și acceptată
Constituția Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/302734_a_304063]
-
(însârbă/muntenegreană: "Crna Gora" / Црна Гора , care înseamnă "Munte Negru") este un stat suveran din Europa de Sud-Est, pe coasta Mării Adriatice, și care se învecinează cu Croația la vest, cu Bosnia și Herțegovina la nord-vest, cu Serbia la nord-est, cu Kosovo la est și cu Albania la sud-est. Capitala și cel mai mare
Muntenegru () [Corola-website/Science/302736_a_304065]
-
numărului de specii pe unitatea de suprafață înregistrat în Muntenegru este de 0.837, cel mai mare indice din orice țară europeană. Constituția Muntenegrului descrie statul ca un „stat , democratic, ecologic al , bazat pe ." Muntenegru este o republică independentă și suverană, care și-a proclamat noua constituție pe 22 octombrie 2007. (în muntenegreană, "Predsjednik Crne Gore") este șeful statului, ales pentru o perioadă de cinci ani, prin vot direct. Președintele reprezintă țara în străinătate, promulgă legi prin ordonanță, convoacă alegerile pentru
Muntenegru () [Corola-website/Science/302736_a_304065]
-
de Independență în Parlamentul Muntenegrului la 3 iunie 2006, în urma referendumului ce a avut loc pe 21 Mai, Guvernul Republicii Muntenegru și-a asumat competențele definirii și realizării politicii externe a Muntenegrului ca un subiect de drept internațional și stat suveran. Cu punerea în aplicare a acestei responsabilități constituționale a fost însărcinat Ministerul Afacerilor Externe, care a primit misiunea de a defini prioritățile de politică externă și de a întreprinde activitățile necesare pentru punerea lor în aplicare. Aceste activități sunt urmărite
Muntenegru () [Corola-website/Science/302736_a_304065]
-
de partea Axei (exeptând astfel acțiunile României după 23 august 1944 deși aceste acțiuni îi permit să recapete Transilvania de nord pierdută în 1940). Tratatele le-au permis Italiei, României, Ungariei, Bulgariei, și Finlandei să își reasume responsabilitățile ca state suverane în relațiile internaționale. Au fost incluse o serie de clauze care defineau despăgubirile de război, drepturile minorităților și ajustări teritoriale incluzând sfârșitul imperiului colonial al Italiei din Africa și modificări ale frontierelor Ungaro-Slovace, Româno-Ungare, Sovieto-Române, Bulgaro-Române și Sovieto-Finlandeze. Clauzele stipulau
Tratatele de pace de la Paris (1947) () [Corola-website/Science/302804_a_304133]
-
este emblema de stat a țării insulare europene Malta. Malta nu a avut o stemă de stat până în 1975, după ce devenise stat suveran față de Marea Britanie la 21 septembrie 1964, sub numele de "Republica Malta". De atunci, a avut trei steme de stat, după cum urmează, aranjate invers cronologic, de la cea actuală la prima dintre ele. Actuala stemă de stat este descrisă de actul "Emblem
Stema Maltei () [Corola-website/Science/302802_a_304131]
-
Astrahan și Siberia - până la simbolizarea unității Marii Rusii - Rusia, Mica Rusie (Ucraina) și Rusia Albă (Belarus). În zilele noastre, cele trei coroane sunt considerate simbolul unității și suveranității Fedrației Ruse. Globul cruciat și sceptrul sunt simbolurile heraldice tradiționale pentru puterii suverane și autocratice. S-a luat decizia păstrării lor în stema modernă a Rusiei în ciuda faptului că țara este o republică și nu o monarhie, ceea ce a dus la obiecțiuni din partea comuniștilor. După înlocuirea panglicii albastre a Ordinului Sfântului Andrei care
Stema Rusiei () [Corola-website/Science/302838_a_304167]
-
cunoscut ca ""Cele 14 puncte ale președintelui Wilson"". Cele două programe cuprindeau principii importante, ca diplomația deschisă, dreptul la autodeterminare (prin care fiecare populație își putea alege formă de guvernare, de a trăi liber, într-un stat liber, independent și suveran), pacea democratică, fără anexiuni. Programul american prevedea egalitatea între state, libertatea navigației pe mare, libertatea comerțului, reducerea înarmărilor, crearea unei Ligi a națiunilor pentru menținerea păcii și cooperării între state. La 11 noiembrie 1918, Primul Război Mondial s-a încheiat
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
Marele Cnezat al Moscovei ori Hanatul Crimeii. În secolul al XVI-lea, aceste societăți s-au unit în două organizații teritoriale independente mari și câteva mai mici, autonome: Unele documente istorice se referă la aceste state ca la niște națiuni suverane cu o cultură militară unică, a căror principală sursă de venit erau raidurile de jaf în statele vecine. Ei au devenit renumiți prin raidurile împotriva Imperiului Otoman și a vasalilor acestuia, însă trebuie spus că ei nu se sfiau să
Cazaci () [Corola-website/Science/303250_a_304579]
-
și exacte, statul fiind suveran și ghidat de un interes național. Sistemul internațional este anarhic, neexistând nicio autoritate internațională sau o putere divină, astfel statele sunt lăsate pe cont propriu pentru a-și asigura propria securitate. Realiștii consideră că statele suverane sunt principalii actori ai sistemului internațional, o atenție specială fiind acordată competențelor căci acestea au cea mai mare influență pe scenă internațională. Instituțiile internaționale, organizațiile non-guvernamentale, corporațiile multinaționale, persoanele fizice și alte sub-state sunt văzute ca având o influență independentă
Realismul în relațiile internaționale () [Corola-website/Science/303284_a_304613]
-
nu a ajuns până la al doilea război mondial , ipotezele sale primare au fost exprimate în scrieri anterioare: Realismul a devenit un nou simț al realității după cel de-al doilea război mondial. Ideile centrale sunt lupta pentru maximizarea puterii, statele suverane sunt principalii actori, nu există autoritate superioară, sistemul este anarhic, acțiunile statelor au la baza natura umană care este egoistă și nu poate fi schmbata, prioritatea securității, lupta pentru supraviețuire. Hans Morgenthau este părintele fondator al realismului, fiind unul dintre
Realismul în relațiile internaționale () [Corola-website/Science/303284_a_304613]
-
hegemonia. Sunt patru optiuni pentru intarirea statului: Aliantele pot fi : Pentru Stephen Walt, definiția alianței este relativ simplă: „definesc alianța ca o relație formală sau informală în materie de cooperare pe probleme de securitate între două sau mai multe state suverane”. Sistemul internațional este un sistem multiplu de state în care funcționează entități distincte, suverane. Hans Morgentaub sustine ca „alianțele sunt o funcție necesară a echilibrului de putere care funcționează într-un sistem multiplu de state”. Alianțe - "„asociații formale de state
Realismul în relațiile internaționale () [Corola-website/Science/303284_a_304613]
-
alianței este relativ simplă: „definesc alianța ca o relație formală sau informală în materie de cooperare pe probleme de securitate între două sau mai multe state suverane”. Sistemul internațional este un sistem multiplu de state în care funcționează entități distincte, suverane. Hans Morgentaub sustine ca „alianțele sunt o funcție necesară a echilibrului de putere care funcționează într-un sistem multiplu de state”. Alianțe - "„asociații formale de state pentru folosirea (sau nefolosirea) forței militare în scopul asigurării securității expansiunii membrilor lor împotriva
Realismul în relațiile internaționale () [Corola-website/Science/303284_a_304613]
-
Prin termenul republicile baltice sunt desemnate trei foste republici sovietice: RSS Estonă, RSS Letonă și RSS Lituaniană. Cele trei republici au fost numite "baltice" datorită faptului că ele ocupau cea mai mare parte a coastei sovietice la Marea Baltică. Țările suverane Estonia, Letonia și Lituania, care-și cuceriseră independența în 1918, au fost ocupate și anexate de Uniunea Sovietică în 1940. După o perioadă în care cele trei republici au fost ocupate de Germania Nazistă (1941 - 1944/1945), cele trei țări
Republicile baltice () [Corola-website/Science/303386_a_304715]
-
Europa. În perioada sovietică această orientare europeană îi făcea să apară drept "occidentali" din punct de vedere politic și cultural. După recucerirea independenței, puternica identitate națională a statelor baltice, precum și faptul că în perioada interbelică ele au existat ca state suverane, au facilitat tranziția lor către statutul de țări suverane cu o ordine constituțională liberală.
Republicile baltice () [Corola-website/Science/303386_a_304715]
-
să apară drept "occidentali" din punct de vedere politic și cultural. După recucerirea independenței, puternica identitate națională a statelor baltice, precum și faptul că în perioada interbelică ele au existat ca state suverane, au facilitat tranziția lor către statutul de țări suverane cu o ordine constituțională liberală.
Republicile baltice () [Corola-website/Science/303386_a_304715]
-
și cheltuielile UE). Curtea Europeană de Conturi nu are drepturi directe de acțiune, ci își comunică constatările celorlalte instituții ale UE. În ce privește împărțirea competențelor între UE și statele membre Uniunea Europeană nu se aseamănă nici unei confederații (asociere liberă a unor state suverane) și nici unei federații (unui stat federal). În anumite domenii politice statele membre ale UE acționează în mod interguvernamental, adică iau decizii comune în calitate de stare suverane. În alte domenii statele și-au transferat complet sau parțial Uniunii Europene competența legislativă, astfel încât
Sistemul politic al Uniunii Europene () [Corola-website/Science/302416_a_303745]
-
UE și statele membre Uniunea Europeană nu se aseamănă nici unei confederații (asociere liberă a unor state suverane) și nici unei federații (unui stat federal). În anumite domenii politice statele membre ale UE acționează în mod interguvernamental, adică iau decizii comune în calitate de stare suverane. În alte domenii statele și-au transferat complet sau parțial Uniunii Europene competența legislativă, astfel încât UE reprezintă în această sferă o instituție supranațională. Uniunea Europeană nu este deci un subiect originar de drept internațional, deoarece ea nu-și poate crea o
Sistemul politic al Uniunii Europene () [Corola-website/Science/302416_a_303745]
-
sunt membre FIFA. Membrele CONCACAF sunt membre cu drepturi depline, în timp ce celelalte sunt membre asociate ale federațiilor lor. Aceste echipe sunt membre cu drepturi depline sau membre provizorii ale NF-Board (franceză Nouvelle Fédération-Board), o organizație care promovează fotbalul în statele suverane, statele nerecunoscute și orice regiune nemembră FIFA. Ea le acordă acestora sprijin în tentativa lor de a deveni cândva membre FIFA. „Consiliul Noilor Federații Sud-Americane de Fotbal” () este confederația ce reprezintă țările afiliate la NF-Board, situate în America de Sud. Membre cu
Lista echipelor naționale de fotbal () [Corola-website/Science/302462_a_303791]
-
disputa meciuri internaționale, echipelor naționale și echipelor din regiunile autonome recunoscute, care nu sunt membre FIFA. Din octombrie 2009, două echipe naționale s-au afiliat ca membre provizorii la această organizație. Membre provizorii Echipele de fotbal ce reprezintă următoarele state suverane nu sunt membre FIFA, NF-Board și nici ale vreunei confederații continentale: Ca urmare a dispariției națiunilor sau teritoriilor pe care le reprezentau, următoarele echipe naționale s-au desființat. De amintit că această listă nu cuprinde toate modificările apărute de-a
Lista echipelor naționale de fotbal () [Corola-website/Science/302462_a_303791]
-
împăraților Imperiului Rus. Termenul "cneaz" a continuat să fie un titlu nobiliar al membrilor din familiei Rurikide, (Repnin, Gorciakov) sau Gediminide (Galițîn, Trubețkoi). Rurikizii și Gediminizii erau numiți cneji (prinți) încă din vremea când domniseră în mici cnezate (principate) medievale suverane. După ce statele lor au fost absorbite de Marele Cnezat al Moscovei, conducătorii acestor stătulețe au ajuns membri ai Curții țarilor, fiind autorizați să-și păstreze titlurile princiare. Începând cu secolul al XVIII-lea, titlul (mare cneaz, împreună cu o moșie din
Cneaz () [Corola-website/Science/302883_a_304212]
-
al Angliei și Irlandei (co-regent cu Maria I) în perioada 1554 - 1558, rege al Portugaliei și al Algarvelor (ca Filip I) în perioada 1580 - 1598 și rege al Capitanatului general Chile (Regatul Chile) în perioada 1554 - 1556. A fost prinț suveran al Celor Șaptesprezece Provincii din 1556 până în 1581 și a deținut numeroase titluri de duce și conte pentru anumite teritorii. Cunoscut sub numele Filip cel Prudent, a domnit asupra unuia dintre cele mai mari imperii, care deținea teritorii pe toate
Filip al II-lea al Spaniei () [Corola-website/Science/302898_a_304227]
-
acesta cu puterile omologilor săi republicani (și anume consulii). Unii scriitori moderni consideră că puterea supremă a Romei rezida în mâinile oamenilor și că regele era doar șeful executiv pentru Senat și popor, în timp ce alții susțin că regele poseda puterea suverană, iar Senatul și poporul aveau doar un rol minor în privința puterilor sale. Ce se știe sigur este că numai regele deținea dreptul de auspiciu din partea Romei ca Augurul său șef, iar nici un eveniment public nu putea fi executat fără voința
Regatul Roman () [Corola-website/Science/299419_a_300748]
-
funcționa însă, avea nevoie de un fundament juridic, erau necesare armonizări legislative, astfel, rolul Curții Europene de Justiție se arăta extrem de important. Implicații teoretice ale acestui tratat: odată cu piața comună se naște societatea civilă europeană. Statul nu mai este subiectul suveran pe propriul teritoriu întrucât piața comună trebuie să funcționeze pe dimensiunea supranațională, doar așa poate fi eficientă. Astfel iese în evidență primatul dreptului comunitar asupra dreptului național. Totodată spectrul CEE este mai larg decât CECO, care avea în centru ideea
Tratatul de la Roma () [Corola-website/Science/299486_a_300815]