KorAP: Find »[drukola/base=transnațional & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...183 184 185 ...193 >

4,816 matches

Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561

editează la Roma și cuprinde în special știri din Italia și din România. Există, de asemenea, și câteva pagini de Internet ale românilor din Italia, dar majoritatea persoanelor cu care am discutat nu folosesc Internetul. Între Milano și Borșa: practicile transnaționale ale borșenilor În august, când în Italia este vacanță, cea mai mare parte a borșenilor se întorc în vacanță în România. În câteva zile, Borșa se umple de mașinile italienilor, migranții români care se întorc să își întâlnească prietenii și

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
transmigranți. Acest moment este însă elementul cel mai vizibil al unui proces mult mai complex de vizite regulate și de transfer de bani dinspre diferite locații din Italia și Borșa. În cele ce urmează voi schița principalele tendințe de dinamici transnaționale și unele rațiuni care stau la baza acestora, iar în final voi discuta modalitatea în care aceste practici transnaționale sunt, într-o anumită măsură, rezultanta structurării mediului de migranți și a vieții migranților din Milano. Practici transnaționale și micșorarea riscurilor

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
de transfer de bani dinspre diferite locații din Italia și Borșa. În cele ce urmează voi schița principalele tendințe de dinamici transnaționale și unele rațiuni care stau la baza acestora, iar în final voi discuta modalitatea în care aceste practici transnaționale sunt, într-o anumită măsură, rezultanta structurării mediului de migranți și a vieții migranților din Milano. Practici transnaționale și micșorarea riscurilor În timpul perioadei de ilegalitate din Italia, până în momentul în care migranții au un status legal, cea mai sigură metodă

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
tendințe de dinamici transnaționale și unele rațiuni care stau la baza acestora, iar în final voi discuta modalitatea în care aceste practici transnaționale sunt, într-o anumită măsură, rezultanta structurării mediului de migranți și a vieții migranților din Milano. Practici transnaționale și micșorarea riscurilor În timpul perioadei de ilegalitate din Italia, până în momentul în care migranții au un status legal, cea mai sigură metodă de a păstra banii este trimiterea economiilor în România. Trăind o viață lipsită de siguranță în primii ani

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
borșeni aflați în Italia. Astfel, în condiții de risc, când oamenii pot rămâne în Italia fără muncă, reluarea unor relații cu borșenii sau menținerea relațiilor existente măresc șansele de a-și găsi de muncă în mediul nesigur din Milano. Practici transnaționale, sexualitate și căsătorie Un al doilea tip de practici transnaționale care sunt foarte intense în ultimii ani este legat de sexualitate. Astfel, datorită faptului că migrația de la Borșa implică foarte mulți tineri, o mare parte dintre bărbații care au migrat

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
oamenii pot rămâne în Italia fără muncă, reluarea unor relații cu borșenii sau menținerea relațiilor existente măresc șansele de a-și găsi de muncă în mediul nesigur din Milano. Practici transnaționale, sexualitate și căsătorie Un al doilea tip de practici transnaționale care sunt foarte intense în ultimii ani este legat de sexualitate. Astfel, datorită faptului că migrația de la Borșa implică foarte mulți tineri, o mare parte dintre bărbații care au migrat sunt singuri. După ce obțin un status legal în Italia, mulți

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
unii migranți au cunoscut fete, s-au căsătorit și au plecat împreună în Italia. Astfel, din cauza numeroaselor căsătorii din luna august, oficialii locali fac ore suplimentare, iar în Borșa este aproape imposibil să se mai închirieze localuri pentru nunți. Dinamicile transnaționale ca susținere a gospodăriilor Pentru migranții cu familii în Borșa și care nu au intenția să migreze cu toată familia, mulți fiind de vârstă medie, transferul de bani și practicile transnaționale au o altă rațiune. Datorită faptului că aceștia nu

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
imposibil să se mai închirieze localuri pentru nunți. Dinamicile transnaționale ca susținere a gospodăriilor Pentru migranții cu familii în Borșa și care nu au intenția să migreze cu toată familia, mulți fiind de vârstă medie, transferul de bani și practicile transnaționale au o altă rațiune. Datorită faptului că aceștia nu își pot construi proiecte realiste de integrare în societatea italiană și de ajungere la un status stabil care să le asigure bunăstarea un timp îndelungat, ei preferă munca în străinătate ca

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
de integrare în societatea italiană și de ajungere la un status stabil care să le asigure bunăstarea un timp îndelungat, ei preferă munca în străinătate ca o formă de navetism la distanță. Dacă în cazul multor altor tipuri de practici transnaționale (căsătorie, investiții în perioada de ilegalitate etc.) acestea sunt de fapt legate mai mult de procesul migratoriu și de încorporarea în societatea italiană, acest tip de migrație are ca scop principal îmbunătățirea vieții din România. În aceste cazuri, banii trimiși

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
succes și de încredere; în acest sens, nu este vorba numai despre un comportament simbolic, ci și de o sursă potențială de creștere a capitalului social în Borșa, și deci și în mediul de migranți borșeni din Milano 30. Practici transnaționale și investiții strategice Cel mai vizibil efect al economiilor trimise la Borșa de către transmigranți este construcția a numeroase case de mari dimensiuni. Dacă în momentele inițiale acest model a emers în multe cazuri probabil din caracterul ilegal al migrației și

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
foarte mari de bani pentru economia românească. Ceea ce rămâne însă paradoxal este că, în afară de a influența consumul și a micșora tensiunile locale, în cazul Borșei, cele două procese, politicile de sus în jos implicate de aderarea la Uniunea Europeană și practicile transnaționale ale transmigranților români, nu au aproape nici o legătură una cu cealaltă. Concluzii În acest studiu am argumentat faptul că pentru a înțelege practicile transnaționale ale migranților români, sunt necesare studierea modului în care se structurează mediul de migranți români în

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
Borșei, cele două procese, politicile de sus în jos implicate de aderarea la Uniunea Europeană și practicile transnaționale ale transmigranților români, nu au aproape nici o legătură una cu cealaltă. Concluzii În acest studiu am argumentat faptul că pentru a înțelege practicile transnaționale ale migranților români, sunt necesare studierea modului în care se structurează mediul de migranți români în Milano, și urmărirea riscurilor și a oportunităților cu care se confruntă migranții în Italia și în România. În acest sens, am prezentat succinct principalele

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
în Italia și în România. În acest sens, am prezentat succinct principalele caracteristici ale mediului de migranți români din Milano, locurile de întâlnire și socializare ale migranților (ținând și de emergența locală a „identității românești”), precum și principalele tipuri de practici transnaționale (sau translocale) ale borșenilor. De asemenea, datorită multitudinii de practici transnaționale, înțelegerea acestora trebuie contextualizată în funcție de caracteristicile locale din România, în cazul studiat, schimbările economice și sociale din Borșa. Ceea ce a reieșit din cercetarea de teren se referă la influența

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
principalele caracteristici ale mediului de migranți români din Milano, locurile de întâlnire și socializare ale migranților (ținând și de emergența locală a „identității românești”), precum și principalele tipuri de practici transnaționale (sau translocale) ale borșenilor. De asemenea, datorită multitudinii de practici transnaționale, înțelegerea acestora trebuie contextualizată în funcție de caracteristicile locale din România, în cazul studiat, schimbările economice și sociale din Borșa. Ceea ce a reieșit din cercetarea de teren se referă la influența pe care o au riscurile în migrație și în dezvoltarea dinamicilor

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
înțelegerea acestora trebuie contextualizată în funcție de caracteristicile locale din România, în cazul studiat, schimbările economice și sociale din Borșa. Ceea ce a reieșit din cercetarea de teren se referă la influența pe care o au riscurile în migrație și în dezvoltarea dinamicilor transnaționale. Astfel, dacă migrațiile de la Borșa au fost motivate de sărăcire și de creșterea riscurilor asociate involuției economice locale, dinamismul relațiilor transnaționale și economiile trimise spre Borșa sunt motivate în primă instanță de riscurile implicate de statusul ilegal din Italia. În

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
din cercetarea de teren se referă la influența pe care o au riscurile în migrație și în dezvoltarea dinamicilor transnaționale. Astfel, dacă migrațiile de la Borșa au fost motivate de sărăcire și de creșterea riscurilor asociate involuției economice locale, dinamismul relațiilor transnaționale și economiile trimise spre Borșa sunt motivate în primă instanță de riscurile implicate de statusul ilegal din Italia. În acest sens, trimiterea banilor acasă este probabil cea mai bună soluție de evitare a riscurilor directe și indirecte ce provin din

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
o întoarcere în boscheți este oricând posibilă. În acest sens, a păstra legătura cu localitatea de origine (în cazul Borșei) poate fi privit în aceeași logică a minimizării riscurilor. În al doilea rând, pentru a înțelege dinamica deosebită a practicilor transnaționale ale migranților români și sumele mari de bani trimise către România, o atenție deosebită trebuie orientată către experiența inițială de migrație și efectele statusului ilegal asupra migranților și asupra mediului de migranți. Este, de asemenea, de urmărit faptul că practicile

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
ale migranților români și sumele mari de bani trimise către România, o atenție deosebită trebuie orientată către experiența inițială de migrație și efectele statusului ilegal asupra migranților și asupra mediului de migranți. Este, de asemenea, de urmărit faptul că practicile transnaționale ale borșenilor, generate de migrația foarte puternică din ultimii ani, sunt puțin instituționalizate pot fi concepute mai degrabă ca un spațiu al unor practici neinstituționalizate și în care există multă mobilitate. Astfel, chiar dacă există o mobilitate mare și circulație intensă

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
spațiu al unor practici neinstituționalizate și în care există multă mobilitate. Astfel, chiar dacă există o mobilitate mare și circulație intensă între Borșa și Milano, în afară de câteva firme care fac transportul între Borșa și Milano, alte forme de instituționalizare a practicilor transnaționale ale borșenilor nu prea sunt dezvoltate. În acest sens, putem să ne întrebăm cât de intense vor rămâne aceste dinamici ale românilor (în cazul studiat, al borșenilor) în absența unor forme instituționale? Cât de mult sunt, mai degrabă, practici foarte

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
de migrație și de status ilegal? Cum vor evolua sau involua sumele de bani trimise în România de către românii plecați la muncă atunci când aceștia se vor legaliza și se vor putea stabili în țările de migrație? În fine, analizând spațiul transnațional creat de borșenii transmigranți, acesta ar putea fi caracterizat ca un spațiu al unor dinamici informale intense, în afara politicilor statului italian și ale celui român, urmând mai degrabă o logică proprie, în funcție de caracteristicile contextelor locale din Milano și Borșa. În

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
dinamici informale intense, în afara politicilor statului italian și ale celui român, urmând mai degrabă o logică proprie, în funcție de caracteristicile contextelor locale din Milano și Borșa. În cazul statului român, singura politică ce a influențat migrația ilegală spre Italia și practicile transnaționale ale borșenilor a fost involuția industrială din zona Borșa și mai puțin programele guvernamentale de migrație la muncă sau oportunitățile și programele de investiții. Dacă statul comunist a limitat mișcarea de capital și de oameni (Verdery, 2004), în perioada postsocialistă

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
români fac ca migranții români ilegali să fie mai greu de controlat. De altfel, statul român nu are nici un interes să limiteze aceste practici, iar statul italian nu o face în afara politicilor de legalizare și integrare. Cu alte cuvinte, practicile transnaționale ale borșenilor se dezvoltă la ora actuală într-un context de politici neclare și/sau lipsă de control din partea statelor. Note Acest articol este realizat în urma unei cercetări de teren întreprinse între lunile octombrie și decembrie 2004 la Milano. Este

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
context de politici neclare și/sau lipsă de control din partea statelor. Note Acest articol este realizat în urma unei cercetări de teren întreprinse între lunile octombrie și decembrie 2004 la Milano. Este parte a unei cercetări comparative despre români și practicile transnaționale ale românilor în două contexte din vestul Europei (Milano și Nürnberg). Această cercetare comparativă reprezintă proiectul propriu de doctorat la Universitatea din Bielefeld (Germania), în cadrul International Graduate School in Sociology și Institut für Weltgesellschaft - colegiul doctoral DFG Weltbegriffe und globale

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
2003b, 5) Pentru o înțelegere a dezbaterilor teoretice privind teoria transnaționalismului, a se vedea, spre exemplu, articolul critic al lui Kivisto (Kivisto, 2001). Spre exemplu, cum este cazul firmelor ce intermediază transferurile de bani sau transportul imigranților. Referitor la spațiile transnaționale, Faist realizează o tipologie a acestora în funcție de timpul lor de existență (scurt sau lung) și de intensitatea relațiilor transnaționale (slabe sau tari). În plus, în analiza acestuia referitoare la emergența spațiului transnațional între Germania și Turcia, el observă dezvoltarea relațiilor

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
lui Kivisto (Kivisto, 2001). Spre exemplu, cum este cazul firmelor ce intermediază transferurile de bani sau transportul imigranților. Referitor la spațiile transnaționale, Faist realizează o tipologie a acestora în funcție de timpul lor de existență (scurt sau lung) și de intensitatea relațiilor transnaționale (slabe sau tari). În plus, în analiza acestuia referitoare la emergența spațiului transnațional între Germania și Turcia, el observă dezvoltarea relațiilor transnaționale plecând de la forme mai simple (rețele, trimiterea banilor acasă și păstrarea relațiilor cu rudele din Turcia) până la forme

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]