7,958 matches
-
Pavelescu, Teora, 2003; Marginea Fundației, tr. Gabriel Stoian, Nemira, 1994; Fundația și Pămîntul, tr. Emilian Barzac, Nemira, 1994, Mihai Dan Pavelescu, Teora, 2003; Fundația renăscută, tr. Emilian Barzac, Nemira, 1995 (LT). 97 Fremeni, numiți "pirații nisipurilor" de Dicționarul Imperial, sunt triburile libere de pe Arrakis, supraviețuitori ai migrațiilor Nomazilor zensunniți (LT). 98 E. K. Lorenz publică, în 1963, un articol în The Journal of Atmospheric Sciences, în care apără teoria conform căreia bătaia din aripi a unui fluture la Yokohama poate declanșa
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
chemat Germania!" "Te-a chemat Germania!? - făcu căpitanul o figură surprinsă - pentru ce?" "Tovarășe căpitan, s-o reunific!" L-a înjurat, l-a dat la o parte. Și tot așa, altul i-a zis că taică-său este șef de trib în Africa și l-a chemat. C. I.: Și căpitanul nu reacționa? S. Ț.: Reacționa: îi înjura, le mai dădea câte un șut în cur! Când a ajuns la Scurtu, un nume paradoxal pentru el că era cât ușa, înalt
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
o carte care se adresează și acelora care nu și-au făcut un program din a citi noua literatură, dar sunt interesați de ce se întâmplă la capătul lumii. Sunt acolo lucruri foarte exotice, foarte interesante. Există acolo o lume a triburilor despre care nu știm nimic. Am fost în trib, am mâncat și dormit cu ei. Canibalii n-au mâncat din mine, ultimii canibali din zonă au fost în Vanuatu, prin 1960. La noi, era altfel de canibalism - canibalism ideologic.“ Mircea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
și-au făcut un program din a citi noua literatură, dar sunt interesați de ce se întâmplă la capătul lumii. Sunt acolo lucruri foarte exotice, foarte interesante. Există acolo o lume a triburilor despre care nu știm nimic. Am fost în trib, am mâncat și dormit cu ei. Canibalii n-au mâncat din mine, ultimii canibali din zonă au fost în Vanuatu, prin 1960. La noi, era altfel de canibalism - canibalism ideologic.“ Mircea Mihăieș, la întâmpinare: „E un jurnal de călătorie în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
civilizații - între niște europeni și o lume care este descrisă prin metafora colibei cu antena de satelit. E o lume care este încă într-un fel de societate tribală, dar care face cu pași repezi saltul spre postmodernitate. Vor fi triburi cu adrese de Internet!“ European Borderlands la Iași 14 scriitori europeni și-au prezentat cărțile la granița UE Pentru două zile, Iașul a fost luat cu asalt de 14 autori din Elveția, Ungaria, Serbia, Ucraina, Germania, Bulgaria, Republica Moldova și România
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
după un sfâșietor rămas bun, luându-și cu el soția. Această dorință de a-l reține pe oaspete fără voia lui, de a-i întârzia plecarea, este sursa dramei. În drum, se face seară și trebuie să se oprească în tribul Beniaminilor la Gabaa. În această epocă, scrie Rousseau, ospitalitatea era un obicei foarte răspândit: Aceste prime timpuri, e drept, nu aveau ca acum înlesnirile unei vieți ușoare; metalele care nu erau nobile, nu aduceau îndestularea; dar omul avea inimă și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
331. Din respect pentru gazda sa Levitul își sacrifică femeia a cărei rușine e gata să o accepte, dacă ea n-ar fi deja moartă ceea ce îl face să o taie în douăsprezece bucăți pe care le trimite celor douăsprezece triburi ale lui Israel. Amestecul de cruzime și de sentimentalism e însoțit de fantasme erotice foarte vizibile, cel al corpului "unei femei tăiat în bucăți; membrele ei tăiate și care freamătă încă", jocurile erotice ale iubitoarei lui soții cu o turturea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și carnivoră. Pipăitul ospitalității: Gustave Flaubert Ospitalitatea are o legătură cu contactul: sărutul de întâmpinare, strângerea de mână, îmbrățișarea de bun venit. Corpurile se ating, corpurile se întâlnesc. Căldura unei prezențe în proximitate. O antropoloagă mi-a relatat că unele triburi aborigene din Australia de Nord își frecau pielea pentru a aduna transpirația cu care să acopere trupul oaspetelui, exemplu admirabil, după mine, a unei primiri care face să cadă barierele străinului pentru integrarea lui în sfera proprie. Corpul celuilalt nu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
trad.). 126 *Pentru versiunea românească, ediția deja citată, p. 128, I (nota trad.). 127 Se pot evoca anumite ceremonii de primire pe care Julian Pitt-Rivers le amintește după Boas, care constau într-o înfruntare între străin și un membru din trib, fie pugilat, box, "braț de fier", duel prin care "bărbații care se întâlnesc vor să știe care din cei doi este mai bun" (F. Boas, The Central Eskimo, Washington, 1887). Această provocare se poate termina cu dreptul învingătorului de viață
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
poporul ales și teritoriul sfânt. Societatea islamică încă de la începuturi a fost una de tip pluralist, cuprinzând mai multe civilizații și culturi cărora le erau acordate privilegii corespunzătoare; odată cu înființarea primului stat islamic s-a semnat un tratat între toate triburile din zonă, inclusiv cele evreiești, prin care se instituia libertatea religioasă, precum și drepturile și îndatoririle fiecărei confesiuni. Se consacră astfel dimensiunea universală a islamului, o religie adresată tuturor popoarelor, în acea perioadă neregăsindu-se accente exclusiviste sau terminologia radicală față de
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de coerciție asupra altora, în numele moralității sau credinței. Prosperitatea lor se baza pe utilizarea inventivă a legăturilor specifice, instrumentale cu ceilalți, care le erau egali, și nu pe mită, extorsiune sau pe relația clientelară cu un conducător ori șef de trib, care le recompensa supunerea cu părți din pradă. Atât libertatea, cât și prosperitatea lor erau condiționate de virtuțile încrederii confirmate, reciprocității și performanței - virtuți impuse nu prin ritual și nici prin revelație, ci prin interesul pe care îl avea fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
uman negativ mai are și alte implicații. De exemplu, în „anumite părți ale lumii, dorința de a împrumuta sau de a permite achizițiile pe credit este descurajată de tradiții care stigmatizează încercările de a percepe dobânzi de la rude, membri ai tribului sau locuitori ai aceluiași sat, condamnând, în același timp, orice insistență pentru restituirea la timp a sumei luate cu împrumut. [...] Oricare ar fi rădăcinile istorice sau valoarea practică a unor astfel de tradiții, manifestată prin promovarea ajutorului mutual în momente
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
27, p. 45b. 30 Vezi supra, nota 27, p. 45b. 31 Vezi supra, nota 24, p. 384b. * Popor antic care a trăit În sudul Israelului și Iordaniei de azi și care, În urmă cu cca 3500 de ani, a atacat triburile ebraice ieșite din robia Egiptului, În drum spre Knaan (Țara Promisă), provocându-le multe pierderi și suferințe. Biblia consemnează că poporul evreu nu trebuie să uite niciodată răul provocat de amalechiți. De-a lungul generațiilor, numele de amalechiți a devenit
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Subsecret. Stat Poliție Subsecretariatul de Stat pentru Poliție S. I.-a/S. 1-a Secția I-a S. II-a/S. 2-a Secția II-a S. VI-a Secția VI-a Teleg. Telegramă T.R. Termen Redus Trans. Transnistria Transm. Transmisiuni Trib. Ilfov Tribunalul Ilfov urm. Următorul/Următoarea/Următoarele U.R.S.S./URSS Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Vice Președ. al Consiliului Vice Președinte al Consiliului Vol. Volumul Zona A.P. Zona de Apărare Pasivă Zona F.N.B. Zona Focșani-Nămoloasa-Brăila Documentul nr. 1 SECRET REGISTRATURA SPECIALĂ
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Colonel Borcescu Enache. Șeful Secției I-a. 4. Lt. Col. Ilie Dumitrescu, Șeful Biroului 10. 5. Lt. Col. Șelescu Valeriu dela Bir. Legi. 6. Dl. Radu Lecca, Împuternicitul Guvernului pentru Reglementarea Regimului Evreesc din România. 7. Dl. Păduraru 1091, Prim Procuror al Trib. Ilfov. 8. Dl. Russu 1092, Delegatul Ministerului Afacerilor Interne. 9. Dl. Avocat Ion Dumitrescu 1093, Delegat al C.N.R. 10. Maior Teodorescu 1094, Delegatul Inspect. Gl. Jandarm. 11. Dl. Chestor Iagolnița 1095, Delegatul Prefect. Pol. Capit. 12. Dl. Mironescu 1096, Delegatul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
I. Arhip Pentru știință: Insp. G-ral al Jand. Buc. Dir. G-rală a Pol. Prefectura Poliției Capit. COMUNICAT: Comand. 1-7. Terit. Președ. Consiliului de Min. Min. Afacerilor Interne Guv. Transnistriei S.S. al Colonizării și Inv. (C.N.R.) S.S. al Muncii (O.C.R.) Trib. Ilfov AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 3002, f. 102. Documentul nr. 324 MARELE STAT MAJOR Secția I-a Biroul 10 Nr. 98.521 din 21 SEP. 19421255 MARELE STAT MAJOR Secția I-a către
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cotropită și oprimată de invadatori nenumărați care, din toate direcțiile, au măturat totul în cale și au năpădit în acest peisaj mult prea accesibil. Suedezi și mezi, prusaci și ruși, asiatici, tătari și cazaci, mortari și turzi, într-a-devăr aproape fiecare trib sau rasă specialistă în jafuri și prăzi, au fost pe aici, ca și când ar fi fost o destinație necesară și au lăsat urme, obiceiuri, credințe, arhitectură, gene. E o țară care a fost când mare, când mică, când virtual inexistentă"326
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
folosească. Pentru ca civilizația să poată pătrunde este nevoie și de o apropiere culturală. Adică cel care folosește telefonul mobil trebuie să fie convins că este o metodă mai clară și mai eficace de comunicare în comparație cu semnalizarea prin intermediul fumului, moștenită în tribul său din moși strămoși. Cu toate acestea asistăm la un proces de ,,universalizare a civilizației occidentale"81, ale cărui dimensiuni și finalități sunt acum destul de greu de discutat 82. Capitalismul este o lume a surplusului de energie, a consumului și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și vulnerabilă. Suntem permanent într-o luptă, iar construcția socială este arma pe care o folosim în această bătălie. Am observat că ne este mai bine dacă stăm mai aproape unii de ceilalți și așa am aderat la familie, gintă, trib, și apoi oraș. Am văzut că ne este mai bine în așezări umane compacte și așa am construit orașele cu avantajele lor de confort și civilizație. Dezvoltarea socială înseamnă norme, reprezentări, instituții, reguli, toate rezultate din dorința umană de asociere
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
plecând de la nimic, ci pe baza civilizației pestrițe și foarte vii care a precedat-o în Orientul Apropiat"278. Este și motivul pentru care construcția socială musulmană este una primitivă, aceiași de mii de ani. Musulmanii sunt încă organizați în triburi și familii, iar relațiile de rudenie sunt esențiale în comunicarea socială. În același timp, musulmanii nu cunosc organizarea socială în state, iar legea este pentru ei ceva necunoscut sau cunoscut, dar fără relevanță. Pentru ei posibilul respect pentru legile oamenilor
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
trăiește "cea mai mare diviziune a muncii materiale și spirituale, separarea orașului de sat"24. Începem dezbaterea despre această perioadă cu această caracteristică deoarece, așa cum arată și autorii citați, acesta este momentul trecerii de la barbarie la civilizație, de la viața de trib la stat, adică la organizarea socială, "...de la mărginire locală la națiune..."25. Orașul modern inaugurează traiul uman în comun, organizarea socială sofisticată, solidaritatea umană în jurul valorilor tipic umane, organizarea și conducerea politică 26. Odată cu orașul oamenii se apropie mai mult
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
noi, când trebuie să le respectăm noi, orice lege, orice normă, orice instituție ni se par arbitrare, lipsite de conținut și cerem cu voce tare desființarea lor. Suntem sfâșiați între două lumi, o minoritate conștientă de impunerea normei civilizatoare și tribul, cu preotul și șeful său de trib80. Atunci când un înalt funcționar al statului, care conduce aparatul administrativ dintr-un județ refuză să se urce în mașina poliției, el nu face acest gest din frondă sau din dorința de a se
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
administrativ dintr-un județ refuză să se urce în mașina poliției, el nu face acest gest din frondă sau din dorința de a se da în spectacol. Se întâmplă așa pentru că i se pare incredibil că poate fi arestat. Ce trib de pe planeta Pământ și-a arestat preotul său, inițiat în toate tainele lumești și dumnezeiești? Este firesc ca acești oameni să spună că ne îndreptăm într-o direcție greșită. Până și "enoriașii" săi nu sunt cetățeni, ci o populație condusă
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
secol XX ...", Jean Baechler, Capitalismul, Editura Institutul European, Iași, 2005, vol. I, p. 23. 30 O părere contrară are Jared Diamond, izvorâtă, parcă, din filosofia orientală: ,,De fapt eu nu pornesc de la ideea că statele industrializate sunt "mai bune" decât triburile de vânători-culegători, că abandonarea stilului de viață al vânătorilor-culegători pentru o stare bazată pe producerea de metale reprezintă un "progres", sau că a condus la o sporire a "fericirii" umane". Viruși, arme și oțel. Soarta societăților umane, Editura ALLFA, București
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
va ocupa de ale lui", în Politica, Editura IRI, București, 2001, p. 87. 218 Marx și Engels situează mai aproape în timp originea proprietății: Atât în lumea antică, cât și în Evul Mediu, prima formă de proprietate este proprietatea de trib, condiționată la romani în special de război și la germani de creșterea vitelor. Ca urmare a faptului că într-un oraș locuiesc mai multe triburi, proprietatea de trib se înfățișează la popoarele antice ca proprietate de stat, iar dreptul fiecăruia
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]