167,899 matches
-
povestea că, fiind copil, l-a văzut pe Eminescu pe străzile Bucureștiului. A mai fost, între cele două războaie, secretarul portului Constantă. - Cînd și în ce împrejurări v-ați desăvîrșit vocația de artist plastician? Ce maeștri, modele ați avut? - De la vîrsta de 24 de ani, cînd am devenit membru al Uniunii Artiștilor Plastici, am aprofundat principiile "realismului socialist" sub atentă îndrumare a consilierilor sovietici. Pentru lucrarea de diplomă în Bellearte, îmi dăduseră tema "primirea trupelor sovietice", pe care am tratat-o
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
pe orice vreme, cu mers sportiv, străzile Bucureștiului, pentru a ajunge punctual la vernisaje, întîlniri scriitoricești, spectacole și conferințe, pentru cei care îl întîlnesc, în zile cu polei și viscol, sau în toiul verii, pe caniculă, în redacții și edituri - vîrstă distinsului domn e incredibilă. Tot așa cum greu de asociat cu noua decenii de existență este prezentă, disponibilitatea pentru tot ce se întîmplă în jur, luciditatea și umorul (englezesc), îngăduința pentru slăbiciunile omenești. Anacronice la acest domn încîntător din toate punctele
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
si intrasem student la Drept (am fost și șef de cabinet la Interne, un timp, uite aveți aici o fotografie cu mine în ilustra companie a unor oameni politici). Arsavir, Dinu Noica și cu mine, desi ceva mai mici că vîrsta, fuseserăm integrați în grupul, coagulat de Mircea Eliade, al "tinerei generații", din care făceau parte Mircea Vulcănescu, Petru Comarnescu, Ionel Jianu, Mihail Sebastian, Polihroniade, Haig - fratele lui Arsavir, Dan Botta... - toți erau sub 30 de ani. Cum ne-am împrietenit
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
petrecea cu o zi înainte ca Arlette să se mărite în mica localitate unde se află muzeul. Mi-o spusese cu toata franchețea ei în care deslușeam, bine stăpînita, o fericire de față ce-și găsise în fine alesul în preajma vîrstei de treizeci de ani. În al doilea rînd, ne avînd alt dar pe care să i-l fac, în cinstea evenimentului, îi recitasem teatral Albatrosul pe care il știam pe dinafara din anii liceului: Souvent, pour s^amuser, leș hommes
Arlette by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18107_a_19432]
-
o parte și de alta a patului... * Anunțul decesului lui Balzac, un carton de 0,18 pe 0,15 m.: Vă rugăm să asistați la serviciul de înmormîntare a Domnului Honoră de Balzac, decedat pe ziua de 18 August la vîrsta de 51 de ani la domiciliul său din strada Norocului nr. 14 și care va avea loc miercuri 21 curent, la orele unsprezece dimineață, la biserică Saint-Philippe-du-Roule, în parohia să. Reuniunea va avea loc la Capelă din cartierul Beaujan... Din partea
Arlette by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18107_a_19432]
-
acela al unui spațiu cu o puternică amprenta temporală. Este un nivel al memoriei, al nostalgiei, al afectului și al unei zadarnicii împăcate. Recuperînd din depozitele cu amintiri sau, pur și simplu, din podurile și din ungherele copilăriei, obiectele unei vîrste pierdute, ale unui Eden aburit (și în această vîrstă se regăsesc deopotrivă specia și individul), Ilea da întregului un aer meditativ și melancolic. Tablourile mici și cuminți, naturile statice și motivele ornamentale, acompaniate de texte înduioșătoare, asemenea celor scrise pe
Fînul ca furaj estetic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18105_a_19430]
-
Este un nivel al memoriei, al nostalgiei, al afectului și al unei zadarnicii împăcate. Recuperînd din depozitele cu amintiri sau, pur și simplu, din podurile și din ungherele copilăriei, obiectele unei vîrste pierdute, ale unui Eden aburit (și în această vîrstă se regăsesc deopotrivă specia și individul), Ilea da întregului un aer meditativ și melancolic. Tablourile mici și cuminți, naturile statice și motivele ornamentale, acompaniate de texte înduioșătoare, asemenea celor scrise pe carpetele de etamina, aduc totul, de la înălțimea marilor demonstrații
Fînul ca furaj estetic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18105_a_19430]
-
fi să judecăm după cota de isterie adolescentina pe care o declanșează la simplă apariție). Zilele trecute agențiile de presă transmiteau că adorația la care e supus acest sex-simbol masculin a mers pînă la violarea de domiciliu! O admiratoare în vîrstă de 16 ani a intrat prin efracție în casa idolului (plecat, ca și Moartea lui, în vacanță), doar ca să-i îmbrace un tricou și - "fetișismul mărfii!" - să tragă un pui de somn în patul lui. E vorba de strălucitorul blond
Moartea în vacantă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18106_a_19431]
-
ca să mă opresc din nou la Eminescu, mumificat cu vigilenta pioasa de profesori și transformat în sperietoare rituala a candidaților la diferite teste. În loc să fie atrași subtil în intimitatea poetului, elevii sînt somați să-l venereze sub amenințarea anatemei, la vîrsta cînd sînt cel mai puțin predispuși spre idolatrie. Deși anumite versuri delectează în mod genuin urechea, comentariile adiacente din manuale taie în mod ireversibil apetitul de lectură: "Poetul-geniu visează sub lumina argintie a lunii la condiția omului în Univers. Gîndind
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
nu putea publică nici o pagină de literatură care să treacă peste anul 1945-46. Ar fi însemnat să mint, cu bună știință, si nu eram în stare. Nu din virtute, nu din "eroism", nu din rigoare etică excesivă! Mă aflu la vârsta când eroii de dupa furtuni îmi produc ilaritate. Pur și simplu nu puteam: mă refuză hârtia. (Ceea ce, după cum se vede, înseamnă că am incercat). Și astfel, cum cărți din categoria artei pure nu știu să scriu, cărți cu "pile" (în care
Cronica unei "iepoci" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18101_a_19426]
-
Aristotel din celelalte tratate ale sale. Nici macar scolasticilor veacului al XVII-lea Aristotel nu li se mai înfățișa drept autor al unui corpus de texte ce reflectă o filozofie coerentă, cum l-am mai putea noi "ordona" astăzi, în plină vîrstă a suspiciunii și incoerentei? Explicația lui Călin-Andrei Mihăilescu este că Dolezel ar fi "un aristotelic prin temperament și, prin menire, un critic riguros angajat în opera de supraviețuire a structuralismului". Nimic mai adevărat. Păcat, însă, ca aceasta supraviețuire Dolezel, ca
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
limba lui încremenită. Pînă să înceapă a se legăna limba gigantică a clopotului cîntărind vreo tonă, numai ea, trecuse un timp: un fel de numărătoare inversă începuse ca atunci cînd se lansează o navă în cosmos. Unele femei mai în vîrstă, săsoaice bătrîne, cine știe cum scăpate de urgia deportărilor, se închinară repede, cum se închină ei de-a-ndoaselea. Una șoptea dusă un Pater. Și,...cînd nimeni nu se mai aștepta, după pendularea limbii clopotului ce părea fără vreun capăt sau fără vreo consecință
Lacrima clopotului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17398_a_18723]
-
Andreea Deciu În 1936, Walter Benjamin pronunța, într-un elegiac eseu cu aproape neașteptate revelații teoretice, dispariția epicului ca povestire, punînd-o pe seama înfloririi romanului în vîrsta modernității literare. Povestitorul, declara Benjamin cu tristă resemnare, aparține unor alte vremuri, mai calme și mai răbdătoare, mai încrezătoare într-un suflu universal de umanitate care ne leagă pe toți atunci cînd cădem sub vraja unei povești bine spuse. Din
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
morții. Finalul, însă, e brusc și contorsionat, confuz după limpezimea fără ambiguități a povestirii: Mélanie e găsită moartă, doborîtă de o criză cardiacă subită, exact atunci cînd un vechi prieten, un bătrîn care o înțelege pentru că el însuși trăiește, prin vîrstă, atît de aproape de sfîrșit, îi pregătise un dar special: o ghilotină cioplită din lemn de cireș în stil Ludovic XVI. Dimensiunea estetică a acestui flirt morbid existențial apare prea tîrziu: pistolul, ciupercile și funia nu reprezentau moartea sub această formă
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
noi, ceilalți, cu pas ostenit și cu culpabilitatea de rigoare. Ecoul pe care-l trezește în fiecare dintre noi orice știre rea, catastrofica, referitoare la cei plecați în bejenie, demonstrează - fără strop de tăgada - că pentru cei mai avansați în vîrstă și cei zoriți să ia greutățile în piept, se păstrează o legătură de nedefinit, un fel de solidaritate a sîngelui care apă nu se face... Tragicele întîmplări avînd drept protagoniști cîțiva curajoși pieriți în chinuri, fără aer, fără apă, în
Chirurgia sufletului by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17441_a_18766]
-
într-un mediu (să presupunem) binevoitor, ceea ce aceiași indivizi refuză să facă la ei acasă. În fond se știe că "saturația", de un fel sau altul, nu-i tocmai un bun sfătuitor pentru reacții prezente și viitoare. Omul, la orice vîrstă, insă - mai ales - la tinerețe, are nevoie să se simtă valorizat, fapt necesar celorlalți (inclusiv familiei); deci capabil de reușite și dornic de învățare. A învăța oricum, nu neapărat în bănci de școală, ci - pur și simplu - la "școală vieții
Chirurgia sufletului by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17441_a_18766]
-
că într-un templu și ne rugăm să-i fie �țarina ușoară�, ușoară că viețile multora, pe care mîna lui îi ajutorase". Peste cîteva luni, în octombrie 1919, îl va evocă, tot într-un necrolog, pe prietenul său mai în vîrstă, poetul și publicistul A. Steuerman-Rodion. Acest poet minor, care a scris sfîșietoarele versuri " Tu nu mă vrei, o țară/ Eu, totuși, șunt al tau"(citate, în Istorie, si de Călinescu), care a făcut războiul ca medic, s-a sinucis: "În
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
aceste mașini de teren concepute fie pentru expediții în zone fără șosele, fie pentru plăcerea adolescenților aflați la prima lor mașină. Te consolezi, spunându-ti că n-a avut cine să le facă educația până acum, si ca, la această vârstă, oricum e prea târziu. E vorba de aceeași categorie care abordează la prinz fulare albe, care întreabă, la recepții, daca nu se servește și ciorbă de burtă, si care nu ezită, în avion, la business class, să-și scoată pantofii
Tepuirea si jeep-uirea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17460_a_18785]
-
umor -, cît e de nemulțumit că băiatul lui, Mihai, ca de altfel toți colegii lui de generație, "nu muncește destul"... Îl vedem acum, pe casetă, pe George Constantin, într-un interviu dat în 1966 (deci la 33 de ani -, cam vîrstă de acum a fiului!) spunînd: "Nu este de ajuns numai talentul. Pentru a realiza, totuși, ceva, mai trebuie o muncă permanentă și perseverența, o osteneală cumplită"... Auzi, pe CD, vocea lui George Constantin, în "Paracliserul": "Toată viața mi-am visat
Dinastia Constantinilor by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17453_a_18778]
-
inveterați, alter ego-urile literare ale lui Mihai Zamfir își duc existența într-un fel de simbioza cu ambientul urban ce le-a modelat caracterul. Dar chestiunea crucială a ambelor române este cea erotică. De fiecare dată, protagonistul - intelectual între două vârste, fixat într-un mariaj minat de rutină - trăiește revelația acută a amorului pentru o femeie mult mai tânără. Interesant e că declanșatoarele acestor pasiuni ardente sunt ființe comune, socialmente condamnate la o existență mediocra, lipsită de orizont, alături de copilul pe
Douã romane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/17449_a_18774]
-
ea alege un bărbat, nu-i scăpa, căci Diana știe să-i cucerească pe toți cât ai clipi, făcând pe ăngerul romantic sau pe femeia emancipata... Ea - se mai spune - ași ăncoronează carieră printr-o lovitură măiastra apropiindu-se de vârstă de patruzeci de ani (precis, 36 n.n.) și făcând să treacă prin patul ei aproape tot Parisul (imaginați-vă posibilul serial t.v. ocupând numai an acest caz cel puțin două decenii și ceva n.n.) prințesa al ăntălneste pe nobilul
Secretele Printesei de Cadignan by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17473_a_18798]
-
cu o anumită nerăbdare. Nici nu apucă să finalizeze primele capitole (inaugurate an Steaua de Nexus) și pe foi volante aproximă viitoarea arhitectură. ăntr-o prima fază, ai ieșeau la socoteală 14 episoade, repartizate an două pachete compacte, ăn următoarea succesiune: Vârstă de aur, Când se deschide o ușă, Ars amandi, Fără acte de identitate, Cafiră, Coborârea an iad, Pierdut an extaze, Constantin Andreica și, mai departe, alt eșalon: Problemă sexuală, Nexus, Ierni calde, Viața de provincie, Proprietatea și posesiunea, Graal. an
Cu documentele pe masă by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17469_a_18794]
-
ca an intervalul a două luni, prozatorul era an stare să ănchege perfect o lucrare de amplă respirație. Altă filă, umpluta cu calcule, probabil ceva mai tarziu, atestă aceeași febrilitate. an miezul paginii, sunt listele, de astă dată, 16 bucăți: Vârstă de aur, Copilăria, Cafiră, Coborâre an iad, Ars amandi, Problema sexuală, Stenoheria majoră, Paella, Secretul, Un om an loc. Cheia, Pe Victoriei, Proprietatea și posesiunea, Viața de provincie, Nexus, O seară de lieduri, Graal. Apar unele inversări an ordinea titlurilor
Cu documentele pe masă by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17469_a_18794]
-
Am obosit!" Și totuși, lucrurile nu puteau fi lăsate baltă. O soluție (de compromis, evident) rămâne apelul la unele texte mai vechi. La o dată greu de precizat, planul era restructurat. Mai ăntâi, un pachet de 12 piese, certe, si anume : Vârstă de aur, Autobiografia lui Panait Petre(a), Fără acte de identitate, Autobiografia lui Panait Petre (b), Constantin Andreica, Autobiografia lui Panait Petre(c), Nexus, Autobiografia lui Panait Petre (d), Ars amandi, Viața de provincie sau locul unde nu s-a
Cu documentele pe masă by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17469_a_18794]
-
răbdare câteva luni, probabil că afirmațiile sale despre bătrânii naționalei ar fi avut o cu totul altă importantă. Greșeală lui a fost că și-a ănchipuit că fotbalul se poate concepe și strict rațional, dând cu tifla, pe motiv de vârstă, acelor jucători grație cărora el a câștigat un loc la Campionatul European. Victor Pițurcă a ăncercat să dea marea lovitură cu atacul lui ămpotriva marilor jucători care i-au adus calificarea. N-a reușit. Să vedem an el o victimă
Oameni indispensabili by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17492_a_18817]