14,506 matches
-
ipotezelor, reprezintă o expunere a unei formulări surprinzătoare și a unor răspunsuri care pot fi testabile; e. Predicția, enunță condiții anticipate bazate pe datele cunoscute; f. Măsurarea, reprezintă determinarea numerică a dimensiunilor; g. Experimentarea, este examinarea cu atenție a condițiilor variabile și constante; h. Interpretarea datelor, reprezintă analizarea sumară a datelor pentru folosirea în procesele de clasificare, concluzie și comunicare; i. Comunicarea, este prezentarea sub formă de tabele, gravuri și transmiterea orală sau scrisă pentru factorii signifianți; j. Formularea modelelor, organizarea
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
aceea care au această calitate de anticipare), condițiile și relațiile ce pot fi asociate condițiilor și relațiilor cunoscute. Acest model al cunoașterii este caracteristic raționamentului deductiv. EXPERIMENTUL Experimentul reprezintă folosirea echipamentelor proiectate adecvat, a aparatelor de măsură și a componentelor variabile controlate în vederea obținerii de observații și descrieri, care în mod normal nu ar fi obtenabile. La început, experimentările se făceau simplist, fără un program prealabil. Aparatura era simplă și ușor de procurat. În epoca modernă, experimentările sunt din ce în ce mai complexe, necesitând
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
a se preveni la timp și în mod eficiența deficiențelor fizice profesionale. CAPITOLUL VII PREZENTAREA ȘI DISCUȚIA CAZURILOR Așa după cum s-a precizat în partea introductivă a lucrării, cazuistica este selecționată dintre elevii claselor I-IV. Amploarea cifolordozelor a fost variabilă ca gravitate, ele fiind, la clasele mici, proeminent funcționale, de atitudine vicioasă și progresiv, de fixare, spre gradul II, la unii copii. Inregistrarea cazurilor s-a făcut pe fișele individuale de examen medical și tratament corectiv. Conform acestei fișe, curburile
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
2012 Irina Nicula CUPRINS INTRODUCERE................................................................................................................... 6 CAPITOLUL 1 DELIMITAREA CLASEI LEXICO-SEMANTICE A VERBELOR DE PERCEPȚIE.................................................................................................................... 6 1. Introducere............................................................................................................ 6 2. Ce este percepția ?................................................................................................ 11 3. Delimitarea câmpului lexical al verbelor de percepție...................................... 14 4. Definiția lexicografică. Seme comune și seme variabile.................................... 17 4.1. Verbele de percepție nonintențională...................................................... 17 4.2. Verbele de percepție evidențială.............................................................. 18 4.3. Verbele de percepție intențională............................................................ 19 5. Goluri lexicale în paradigmele verbelor de percepție....................................... 20 6. Concluzii................................................................................................................ 23 CAPITOLUL 2 SEMANTICA INTERNĂ A VERBELOR
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
o vom prezenta în subcapitolele următoare. 3. Delimitarea câmpului lexical al verbelor de percepție 10 Verbele de percepție se organizează în câmpuri lexico-semantice pe baza următoarelor proprietăți semantice comune sau distinctive 11: - conțin semul comun inerent [+Percepție]12; - conțin semul variabil [de un anumit tip], concretizat prin valorile specifice [Văz], [Auz], [Tactil], [Miros], [Gust], subordonate semului comun [+Percepție]; În interiorul fiecăruia dintre cele cinci microcâmpuri identificate - al percepției vizuale, auditive, tactile, olfactive, gustative -, verbele se pot clasifica pe baza unor seme variabile
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
variabil [de un anumit tip], concretizat prin valorile specifice [Văz], [Auz], [Tactil], [Miros], [Gust], subordonate semului comun [+Percepție]; În interiorul fiecăruia dintre cele cinci microcâmpuri identificate - al percepției vizuale, auditive, tactile, olfactive, gustative -, verbele se pot clasifica pe baza unor seme variabile ca [±Intenție], [±Manieră], [±Durată]. Astfel, se disting ca membri ai câmpurilor lexico-semantice delimitate 13 următoarele verbe: arătaintranz., a contempla, a întrevedea, a iscodi, a privi, a observa, a scruta, a se zgâi, a se uita, a vedea, a zări (câmpul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a pipăi 16 percepția gustativă termen supraordonat: a percepe termen central: a gusta termen subordonat (non-central): a degusta percepția olfactivă termen supraordonat: a percepe termen central: a mirosi termen subordonat (non-central): a adulmeca 4. Definiția lexicografică. Seme comune și seme variabile Pentru unitățile verbale prototipice pentru cele cinci tipuri de percepții, vom urmări cum se distribuie semele comune și semele variabile în definițiile lexicografice din DEX 2009. Vom clasifica verbele în funcție de prezența în structura semantică a trăsăturii [±Intențional]17. 4.1
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
termen supraordonat: a percepe termen central: a mirosi termen subordonat (non-central): a adulmeca 4. Definiția lexicografică. Seme comune și seme variabile Pentru unitățile verbale prototipice pentru cele cinci tipuri de percepții, vom urmări cum se distribuie semele comune și semele variabile în definițiile lexicografice din DEX 2009. Vom clasifica verbele în funcție de prezența în structura semantică a trăsăturii [±Intențional]17. 4.1. Verbe de percepție nonintențională Verbele prototipice cu trăsătura semantică [- Intențional] sunt: (8) a vedea "a percepe cu ajutorul văzului 18"; (9
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
efectul unei excitații; a prezenta sensibilitate". Apartenența unităților a vedea, a auzi, a mirosi 1 la clasa verbelor de percepție se exprimă similar în termenii definițiilor substanțiale: pe lângă prezența semului comun [A percepe], se observă și prezența unui sem individualizator variabil, care exprimă mijloacele diferite de captare de informației senzoriale: [Cu ajutorul văzului/auzului/mirosului]. Componenta nonintențională a percepțiilor denotate de aceste verbe este prezentă prin menționarea trăsăturilor văz, auz, miros, care sunt proprietăți inerente ale referenților cu trăsătura [+Animat]. Verbul a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
un eveniment la care parti- cipă din pasiune]. 6. Verbele de percepție evidențială Verbele de percepție evidențială se disting de celelalte verbe de percepție prin semantica inerent modală, evaluativă. Acestea exprimă observarea pe cale perceptuală a unor proprietăți cu un grad variabil de subiectivitate ale referenților din poziția subiectului sau a locativului: (216) Ioana arată bine./ Toyota asta arată a Skoda. (217) Muzica sună interesant./ Limba lor sună a olandeză, dar poate fi și suedeză. (218) În grădină miroase a flori de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
procesului și accentuarea apropierii de domeniul cognitiv. Având în vedere precizările făcute, am delimitat câmpul lexico-semantic al verbelor de percepție, ținând seama de două seme specificate în definițiile lexicografice din DEX 2009: prezența semului comun inerent [+Percepție] și a semelor variabile [de un anumit tip], concretizate prin valorile specifice [Văz], [Auz], [Tactil], [Miros], [Gust], subordonate semului comun [+Percepție]. În interiorul câmpului verbelor de percepție am identificat cinci micro-câmpuri -al verbelor de percepție vizuală, auditivă, tactilă, olfactivă, gustativă -, în cadrul cărora verbele se pot
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
prin valorile specifice [Văz], [Auz], [Tactil], [Miros], [Gust], subordonate semului comun [+Percepție]. În interiorul câmpului verbelor de percepție am identificat cinci micro-câmpuri -al verbelor de percepție vizuală, auditivă, tactilă, olfactivă, gustativă -, în cadrul cărora verbele se pot clasifica pe baza unor seme variabile ca [±Intenție], [±Manieră], [±Durată]. Structura câmpurilor verbelor de percepție este ierarhică. Pentru descrierea structurii și a relevării "proeminenței" anumitor verbe în raport cu alte verbe din cadrul câmpurilor lexico-gramaticale, am făcut referiri la teoria prototipului. Conform acesteia, membrii își revendică statutul de apartenență
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
polisemia la nivelul clasei verbelor de percepție și, revenind la definițiile lexicografice, constatăm că unui verb ca a vedea (considerat membru reprezentativ al clasei verbelor de percepție și totodată cel mai bogat semantic dintre acestea) îi este atribuit un număr variabil de sensuri. Explicăm această variație prin imposibilitatea de a delimita clar sensurile verbului, dat fiind continuumul fizic-cognitiv, unde noțiunile sunt mai vagi, mai difuze. Observăm că structura semantică a verbului de percepție a vedea a ridicat numeroase probleme în rândul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în planul orizontal. Prototipurile realizate de Laboratorul de Hidropulsuri de la INMA Băneasa au fost supuse la încărcări statice echivalente cu încărcarea din greutatea proprie a clădirii transmisă dispozitivelor peste care s-au suprapus încărcări dinamice ciclice care vor simula încărcările variabile pe verticală și orizontală ca urmare a unor mișcări seismice. Având în vedere faptul că într-o casetă se pot monta între 2 până la 8 elemente cilindrice rezultă că încărcarea totală reală preluată de o casetă poate fi între 500
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Chiriac Raruca, Chiriac Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92830]
-
aspect schematizat putem înțelege totalitatea momentelor conținutului aspectului concret a cărui prezență în ea este suficientă și reprezintă o condiție indispensabilă pentru primul aspect al obiectului sau a proprietăților obiective ale lucrului. Momentele unui aspect concret sunt înțelese ca fiind variabile, în timp ce ceea ce poate fi experimentat este doar aspectul concret. Aspectele schematice, ce nu sunt nici concrete și nici transcendentale, aparțin structurii operei literare ca strat separat. Existența lor ține de experiența subiectivă a operei date. Obiectele reprezentate ilustrează obiectivități reale
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
colaborare pentru execuție și norme colective de receptare. Concretizarea dramei aduce noi motive, ca muzica sau dansul, artificii artistice ce diversifică înțelegerea dramei. Modul de analiză a romanului și dramei presupune un prototip literar ce poate fi social și cultural variabil. Natura dihotomică a romanului este definită prin relația dintre realitatea și idealitatea sa, precum și prin structura lingvistică și stilistică a obiectului. Constituția ontică a romanului coincide, în mod egal, cu starea particulară sau universală a unui prototip literar. Fiecare termen
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
multitudinea problemelor de management ale profesorului de educație fizică, în această situație ca antrenor, de importanță majoră este conducerea de pe margine a elevilor în timpul competiției. Este un aspect important deoarece echipa se află într-o permanentă reorganizare, în funcție de observațiile sale variabile (fiecare adversar având o caracteristică proprie). Ca antrenor trebuie să rezolve următoarele cerințe: - Să stăpânească metodologia și tehnologia procedeelor de antrenament din disciplina respectivă; - Să depisteze, selecționeze și să pregătească elevii în vederea promovării în număr cât mai mare în eșalonul
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
între doi poli: politicul și metateatralul. E drept că o eventuală sciziune între aceștia ar fi iluzorie, deoarece spectacolul și ideologia nu sunt decât fața și reversul aceleiași medalii: exercitarea puterii presupune punerea în scenă a unui show de dimensiuni variabile, iar acceptarea „iluziei comice” implică o formă mai mult sau mai puțin subtilă de politizare. În fond, îngemănarea celor două repertorii e vizibilă încă de la prima piesă a lui V. publicată în volum - Țara lui Gufy (1992), care tratează în
VISNIEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
finalității imediate a scrisului beletristic. Nici o supralicitare, ba încă, atunci când se cuvine, și o binevenită undă de ironie în comentariul echilibrat, clarvăzător al lui V., sprijinit, cu înțeleaptă cumpănire, pe tripticul autor-operă-public. Din jurul acestor factori, la care se adaugă alții, variabili (presa, librăriile ș.a.), se încheagă imaginea mai amplă, de o anume prospețime, a unei culturi, cu dinamismul propriu și cu protagoniștii ei - de la primii, ingenui, stihuitori și de la bătrânii cronicari, de la sârguincioșii traducători și pedanții pedagogi „luminători”, de la trubadurii melancolici
VOLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290640_a_291969]
-
nu au făcut decât să-i întărească pe drept convingerile în superioritatea căii americane. Și mai ales au insuflat americanilor credința că au o misiune civilizatoare. Nu putem vorbi bineînțeles de un imperiu teritorial, ci de unul non-teritorial, cu granițe variabile în funcție de interesele de moment. Globalizarea nu poate avea însă o singură fațetă; cea impusă de modelul zdrobitor de eficient al americanismului. Lumea modernă este mult mai complexă și mai imprevizibilă decât cea antică. În plus tendința de unificare este globală
Marele cătun, sau locul unde totuşi se întâmplă ceva. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
și anxietatea, care apare la scurt timp după instalarea depresiei, reprezintă principalele comorbidități ale alcoolodependenței, iar persistența acestora Înrăutățește calitatea vieții și crește riscul suicidar - 30% din alcoolici sunt depresivi și anxioși. Asocierea dintre cele două comorbidițăți și alcoolism este variabilă. Mulți autori susțin că anxietatea și depresia, apar de cele mai multe ori ca tulburări secundare alcoolodependenței. De asemenea, deseori pacienții anxioși apelează la alcool pentru proprietățile dezinhibitorii ale acestuia care Îl ajută să suporte mai ușor manifestările tulburării sale. Depresiile primare
RISCUL AUTOAGRESIVITÃŢII ÎN RÂNDUL ALCOOLICILOR DE LA GURILE DUNĂRII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ioana Sadâca, Mihai Tatu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1469]
-
ele prin punți disulfhidrice. Lanțurile polipeptidice sunt constituite din secvențe de aminoacizi specifice, grupate în două lanțuri grele (“heavy chain”) și două lanțuri ușoare (“light chain”). Fiecare lanț greu sau ușor conține câte un domeniu constant (C) și un domeniu variabil (V), responsabil de legarea de anumite antigene. Cele patru lanțuri se dispun în formă de “Y”, cu două brațe Fab, prin care se leagă de antigen și un fragment Fc, prin care se leagă de receptori celulari sau complement (Figura
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
buze carminate și paloare periorală (“masca Filatov”). Uneori, erupția este urmată de descuamația furfuracee sau în lambouri. Bolile eruptive MAJORE 59 4.1.5 Date de laborator Examene nespecifice Hemoleucograma: leucocitoza cu neutrofilie Sindromul inflamator biologic pozitiv Examenul de urină: variabil proteinurie, hematurie. Examene specifice Streptococul βhemolitic A identificat cu teste rapide (Streptozym-test), imunofluorescență sau culturi ale exudatului nazo-faringian. Rezultatul bacteriologic negativ nu exclude scarlatina. Titrul ASLO crește tardiv, după 2-3 săptămâni de la infecția acută, având valoare redusă pentru diagnostic. 4
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
sau ulcerată Gonococ ulcerată S. typhi ulcerată Micobacterii My. Tuberculosis My. leprae ulcerată Spirochete Tr. pallidum ulcerată Mycoplasme My. pneumoniae veziculoasă Fungi Levuri, hife Candida spp eritematoasă, hipertrofică 5.1.3 Manifestări clinice Tabloul clinic al stomatitelor infecțioase are aspecte variabile, în funcție de etiologie. Candidoza orală debutează cu inflamația difuză a mucoasei orale, cu aspect roșu, depapilat, lăcuit la nivelul limbii și de eritem uscat la nivel jugal și velopalatin. În etapa următoare se observă depozite albicioase care acoperă întreaga suprafață a
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
asimptomatice. Aftele nu sunt precis identificate din punct de vedere etiologic, dar sunt asociate cu numeroși agenți infecțioși, mai ales herpesvirusuri. Rolul Helicobacter pylori în etiologia aftelor este discutabil. Aftele se prezintă sub forma unor ulcerații cu dimensiuni și număr variabil, dureroase, cu durata medie de evoluția variabilă de la 15 zile în formele minore până la câteva luni în formele severe. Boala gură - mână - picior” este cauzată de virusul Coxsackie A16, mai rar de enterovirusul 71, Coxsackie A5, A7, A10B2, B5. Apare
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]