4,730 matches
-
cele de calitatea I fiind rezervate exclusiv militarilor români. Dealtfel, la acea dată, toate morile din oraș se aflau la dispoziția nevoilor armatei, ele funcționând pe un profit foarte bun, datorită comenzilor mari venite din partea statului. Situația zahărului a fost pusă în discuție în ședința din luna aprilie 1916. Orașul avea lunar 7.000 de kilograme, ce urmau să fie împărțite la populație, pe baza unor bonuri eliberate de poliție, în trei centre: Școala Nr. 1 de Băieți, Școala Nr. 1 de Fete
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
societății franceze, prăpastia apărută în secolul al XVII-lea, între cultura savantă și cultura populară, se adîncește și mai mult. Cultura savantă rămîne fondată pe principiile creștine și pe moștenirea Antichității redescoperite în epoca Renașterii. Nici chiar succesul "luminilor" nu pune în discuție cele două fundamente ale culturii clasice transmisă în colegii, mai ales iezuite; dar i se adaugă credința în progresul nemărginit al umanității către fericire, grație rațiunii și științei. În același timp, clasele dominante se străduiesc să impună poporului cîteva dintre
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în persoana regelui" și respinge suveranitatea poporului. Dar, prezentată ca o concesie, Carta recunoaște cuceririle politice și sociale ale Revoluției: egalitate în fața legii, accesul tuturor la funcțiile civile și militare, libertate individuală, drept de proprietate vînzarea bunurilor naționale nu este pusă în discuție. Desigur, sînt stabilite limite pentru afirmarea libertății de religie (religia catolică este într-adevăr "religie de stat") și a libertății presei, care trebuie să se conformeze legilor care reprimă abuzurile. Totuși, bazele societății liberale și burghezia născută din Revoluție nu
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
națională, aleasă după ordonanța din 13 octombrie prin scrutin uninominal majoritar în două tururi, considerat apt să evidențieze o majoritate de guvernare, își vede inițiativele frînate de mai multe articole ale Constituției: de acum înainte, un proiect de lege este pus în discuție în termenii guvernului. Acesta poate impune procedarea la un "vot blocat". El poate cere Parlamentului aprobarea de a acționa prin ordonanțe. Cu ocazia votării unei moțiuni de cenzură, "sînt numărate exclusiv voturile favorabile" acesteia. În lipsa votării cenzurii, un proiect de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de ipoteca algeriană, de Gaulle poate, cu mai multă autoritate, să continue marile orientări ale politicii sale externe. Încă de la întoarcerea la putere, el anunțase aceste orientări. Ostil unei Europe supranaționale, făcuse în materie europeană două alegeri considerabile: să nu pună în discuție tratatul de la Roma care instituie Piața Comună, semnat la 25 martie 1957; să continue apropierea franco-germană, care, odată împlinită, să constituie fundamentul unei Europe confederate, independentă de Statele Unite. De Gaulle era, pe de altă parte, ostil organizației militare a Pactului
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1945. La 7 martie 1966, de Gaulle îl anunță pe președintele Johnson că Franța își retrage forțele din comandamentul integrat al NATO și că ea nu va mai accepta prezența pe teritoriul său a elementelor militare aliate. Dar ea nu pune în discuție adeziunea sa la alianța atlantică. Centriștii și socialiștii atacă cu vehemență orientările politicii externe a generalului de Gaulle. Cu ocazia războiului de Șase zile, în iunie 1967, de Gaulle dezaprobă intervenția militară israeliană și invită la o reglementare a problemei
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
construcției europene (Comunitatea europeană a cărbunelui și a oțelului intră în vigoare la 25 iulie 1952) contribuie, pe de altă parte, la deschiderea economiei franceze către dimensiuni noi. Decizia generalului de Gaulle, la reîntoarcerea sa la putere, de a nu pune în discuție tratatul de la Roma din 25 martie 1957 care punea bazele Pieții Comune marchează caracterul ineluctabil al unei evoluții care modifică fundamental condițiile economiei franceze. De la creștere la criză. Încă din anii 1954-1955, Franța, ca și celelalte țări ale lumii atlantice
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Galilei (1978) este un „dialog despre prudență și iubire”. Cel mai coerent și mai ingenios, poate, din câte a publicat P. O interogație copleșitoare - de ce a cedat Galilei în fața Inchiziției? - și un număr de justificări morale care, la un loc, pun în discuție relația dintre adevăr și etica omului care luptă pentru adevăr. Premisele dialogului sunt următoarele: este, oare, bine să mori pentru o idee și să devii un martir sau să trăiești cu prudență și să încerci să impui adevărul? Galilei se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
impuse de exiluri sau de alte pedepse). Prin aceste călătorii se lua contact cu lumi și civilizații diferite. Apusenii aveau prilejul să cunoască aspecte ale spiritualității greco-orientale, însușindu-și limba greacă, bogată în termeni consacrați pentru a exprima anumite noțiuni puse în discuție în timpul controverselor hristologice, pnevmatologice, mariologice și soteriologice. La stabilitatea și aprofundarea ecumenicității ortodoxe în cele două secole amintite a contribuit, în mod decisiv, predicarea păcii în toată Biserica, pace de dimensiuni ecumenice, fundamentul solid, al dezvoltării normale a vieții tuturor
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
contribuiseră la consolidarea cultului personalității sale: victoria împotriva invadatorului nazist, respectiv metamorfozarea Uniunii Sovietice ""țărănească și înapoiată în una din cele două superputeri mondiale"" (Werth: 2006, 92-94). Destalinizarea, oricât de limitată, partinică și lipsită de profunzime ar fi fost, nu punea în discuție rolul central al Uniunii Sovietice în interiorul taberei socialiste, nici pe cel al PCUS în raport cu celelalte partide comuniste din întreaga lume. "Percepția lui Hrușciov asupra Europei de Est a rămas aceea a unei regiuni în care interesele legitime ale Kremlinului în vederea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
particularizează, în interiorul taberei socialiste și în istoria Războiului Rece în general, anul 1956. Precaut, liderul stalinist Bolesław Bierut a încercat cu orice preț să limiteze diseminarea destalinizării la aparatul de partid, temându-se de o liberalizare care ar fi putut pune în discuție, așa cum s-a și întâmplat de altfel, legitimitatea regimului însuși. Au existat însă o serie de evenimente care, începând cu primele luni de după moartea lui Stalin, au amplificat neliniștile populației și revendicările acesteia în direcția unor ameliorări materiale ale condițiilor
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
limbă". Reprezentanții locali ai partidului, alarmați, au trimis "în comunele și satele unde sunt svonuri tovarăși competenți care să lămurească problemele". (DJTAN Fond Comitetul Regional PCR Banat, Dosar 9, f. 70-72). Populația trebuia înștiințată cu orice preț că nu se punea în discuție abandonarea "construirii socialismului"; procesul continua neabătut, îmbrăcând însă o formă națională, pentru a apărea mai puțin alogen față de aspirațiile și sentimentele sociale decât era de fapt (Braham: 1964, 24). Dacă presa occidentală nu își disimula interesul pentru Declarație, jurnaliștii din
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
amânarea conferinței "cu una-două zile". Ceaușescu se menține însă pe poziții: "Noi am dori să ne exprimăm de la bun început poziția că înțelegem participarea la consfătuire ca un schimb de păreri, așa cum s-a propus inițial și să nu fie puse în discuție acțiunile de politică externă ale Românie". Ceaușescu repetă: Dacă însă se are în vedere ca la consfătuire să fie puse în discuție acțiunile de politică externă a României sau ale altei țări, în acest caz noi nu vom participa. [...] Dacă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
înțelegem participarea la consfătuire ca un schimb de păreri, așa cum s-a propus inițial și să nu fie puse în discuție acțiunile de politică externă ale Românie". Ceaușescu repetă: Dacă însă se are în vedere ca la consfătuire să fie puse în discuție acțiunile de politică externă a României sau ale altei țări, în acest caz noi nu vom participa. [...] Dacă se are în vedere așa ceva, nu vom participa sub nici o formă. Acest lucru am vrea să fie clar de la început, pentru a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
care, așa cum am văzut, fusese dur criticată la București. La întâlnirea de la Dresda țara noastră nu a fost invitată. Nu facem pentru aceasta nici un reproș nimănui. Ceea ce ne-a reținut însă atenția este faptul că la această întâlnire s-au pus în discuție probleme ale activității C.A.E.R.-ului și ale Comandamentului Forțelor Armate Unite ale statelor participante ale Tratatului de la Varșovia. Considerăm că discutarea unor astfel de probleme, care se referă la organisme internaționale la fondarea cărora România nu a luat
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
înțeles lui Jaruzelski că este dispus să trimită contingente militare pentru stabilizarea situației și apărarea socialismului polonez. Ambii l-au refuzat, fapt care cu siguranță a întărit convingerea liderului român că "lagărul socialist" cunoaște un proces de metamorfozare care îi pune în discuție însăși existența. Pe cale de consecință, leninismul romantic va deveni tot mai intransigent, concomitent cu disoluția retrospectiv rapidă a leninismului mondial. Cea mai mare amenințare internațională și ideologică pentru leninismul romantic va veni însă din partea regimului Gorbaciov sau a leninismului post-bolșevic
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
toate acestea, Ceaușescu a părut să se mai liniștească și a ținut să precizeze că el nu incriminează toată Securitatea care, fără îndoială, a făcut și lucruri bune, a avut și realizări, dar „... mai este loc de mai bine. Nu pun în discuție, deci, întreaga activitate, ci numai această latură, de strângere a materialelor informaționale și întocmirea dosarelor privind conducerea de partid și păstrarea lor la Securitate. Acest lucru are un caracter de punere sub control a activității de partid” (subl. ns.). Supărarea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
A.I. 6. În ziua de 28 mai 1949 a avut loc o ședință la tov. Moghioroș, participând: - Tov. gl. Borilă Petre - Tov. Răutu [Leonte] - Tov. Bughici [Simion] - Tov. Petrescu Dumitru - Tov. gl. Florescu [Gheorghe] - Tov. gl. Burcă [Mihai] S-au pus în discuție schemele organizatorice și atribuțiunile Direcției Generale Politice de la Armată și M.A.I., confruntându-se cu materialul asupra muncii politice în Armata Sovietică. În ședință s-a hotărât că schemele și atribuțiunile sunt juste, cu următoarele modificări: -Corpul Inspectorilor să depindă
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
cetățeanul la organele de securitate și avertizat. Mai spune el că nici aici nu este, nu stau lucrurile chiar așa, dar totul se petrece între cel de la Securitate și cel chemat să fie avertizat. Colectivul însă în fața căruia ar fi puse în discuție problemele ar fi mai exigent și față de cel care are manifestări dușmănoase, dar și față de activitatea lucrătorului de securitate, asupra măsurii în care cele prezentate de el sunt pe deplin reale. Sigur că nu în toate cazurile este indicat să
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
fiind considerată mult timp ca un tabu, ca un sector de care trebuie să se ocupe anumite persoane și, ca atare, după cum se știe, s-au comis multe greșeli. Probabil, sunt sigur, că dacă o asemenea problemă așa cum este astăzi pusă în discuție aici, s-ar fi discutat în acea perioadă de tristă amintire, în plenum, în plenara Comitetului Central, probabil, sigur multe lucruri puteau să fie evitate. Și aici nu mă refer numai la partidul nostru, mă refer în general la o
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
evenimente. Vreau să subliniez, și aceasta este ferma mea convingere, că, dacă s-ar fi discutat într-o asemenea plenară, probabil că multe lucruri puteau fi evitate. Eu sunt de acord cu aprecierea făcută aici de tov. Trofin în legătură cu problema pusă în discuție. Este clar că nu este vorba aici de o ofensivă a elementelor legionare, a elementelor care au făcut parte din partidele istorice și alte partide reacționare, însă fără îndoială este vorba de o oarecare reactivizare a acestor elemente, a dușmanului
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
o țintă foarte precisă. A fost în discuție așa-zisa problemă a convergenței dintre socialism și capitalism, încercând să dovedească că (sic!) datorită industrializării țării noastre, noi de fapt mergem spre o societate care seamănă cu cea capitalistă. Totodată, a pus în discuție problema rolului tehnicii în construirea socialismului și a tehnicienilor în construirea socialismului, vrând și dând să înțeleagă acestui tânăr inginer că tehnicienii ar trebui să aibă acum un rol mult mai mare pentru că tehnica până la urmă decide totul și nu
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
fiecare moment istoric această corelație de forțe, să aprecieze, nici să subaprecieze, dar nici să supraaprecieze, căzând în panică, dușmanul pe care noi trebuie să-l învingem. De aceea, eu salut încă o dată inițiativa conducerii de partid de a fi pus în discuție o asemenea problemă de cea mai mare importanță pentru viața partidului nostru și, desigur, sunt totalmente de acord cu măsurile care s-au propus. Tov. Nicolae Ceaușescu: Are cuvântul tovarășul Voicu Ștefan. (...) Tov. Nicolae Ceaușescu: Are cuvântul tovarășul Alexandru Drăghici
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
interne este cel care trebuie să hotărască. Sunt organe de guvern aici, au fost dispoziții date, era prim-secretar al partidului atunci care a dat dispoziția aceasta și nu erau atribuțiile ministrului de interne ca să se opună, să spună: nu, pune în discuție, dacă nu pui în discuție, eu... nu știu ce și nu știu cum. Tov. Nicolae Ceaușescu: Mă refer la ceea ce ai spus. Spui că s-au discutat în Biroul Politic. Tov. Alexandru Drăghici: Unele s-au discutat în Biroul Politic. Îmi aduc aminte când
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
să hotărască. Sunt organe de guvern aici, au fost dispoziții date, era prim-secretar al partidului atunci care a dat dispoziția aceasta și nu erau atribuțiile ministrului de interne ca să se opună, să spună: nu, pune în discuție, dacă nu pui în discuție, eu... nu știu ce și nu știu cum. Tov. Nicolae Ceaușescu: Mă refer la ceea ce ai spus. Spui că s-au discutat în Biroul Politic. Tov. Alexandru Drăghici: Unele s-au discutat în Biroul Politic. Îmi aduc aminte când tovarășul Bodnăraș a venit și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]