46,082 matches
-
era reprezentată de Partidul Republican și de scopurile sale. 8 O lege din 1991 (modificată în 2001) interzice propagarea mișcărilor care "tind în mod evident și demonstrabil către suprimarea drepturilor omului și a libertăților sau care îmbrățișează și profesează ura rasială, de clasă, etnică sau religioasă". Pentru fundalul legal al acestei probleme, a se vedea "Zakaz propagace komunismu", în Revista Politika nr.2/2005. Accesibil online la http://www.cdk.cz/rp/clanky/243/zakaz-propagace-komunismu (accesat la 25 noiembrie 2010). 9
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Gusti a reținut patru categorii ce îndeplinesc funcțiunea de „condiție generală a priori sub care lucrurile pot deveni obiecte ale cunoașterii noastre în general” (Kant). Acestea sunt cadrele voinței sociale: cadrul cosmic (mediul natural geografic), cadrul biologic (factorii biologici, demografici, rasiali), cadrul istoric (cultura moștenită) și psihic (psihologie colectivă, opinie publică). O radiografie a viziunii lui Gusti asupra cauzalității sociologice arată un demers creator de prelucrare analitică a tradițiilor deterministe de explicare cauzală a fenomenelor sociale (legi cauzale de tip geografic
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a constatat că există imagini stereotipe despre diferitele tipuri de infractori. Un individ care comite infracțiuni cu violență generează o altă imagine în mintea oamenilor decât unul care comite fraude (O’Connor, 1984). În SUA funcționează un stereotip privind apartenența rasială și infracțiunile specifice ei: infractorii negri fură automobile și tâlhăresc; infractorii albi fură și molestează copii. Un astfel de stereotip are prea puțin de-a face cu datele obiective, relevate de statistica oficială. Opinia publică despre aplicarea sancțiunilor legale și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Imigranții din diferite țări ale lumii aduc cu ei probleme ce afectează economia țărilor occidentale (șomajul, munca la negru, competiția cu forța de muncă locală), profilul lor demografic (volumul populației, distribuția geografică) și multe aspecte sociale (sărăcia, segregarea etnică și rasială, tensiuni și conflicte interetnice, integrarea culturală și socială a imigranților, protecție socială etc.). De asemenea, imigrația are un impact important în sfera politică prin toate aceste consecințe, fiind unul dintre elementele de structurare a sistemului politic. Dinamica migrației necesită ajustări
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
sub un singur imperiu, parcă prevăzând destinul Europei peste două milenii. Alexandru cel Mare a inaugurat un nou colonialism de tip cultural, care viza unificarea tuturor popoarelor într-o "oecumene", propunând lumii ideea de universalism prin unirea grupurilor etnice și rasiale. Format în spiritul tradiției filosofice grecești, avându-l ca profesor pe Aristotel, și considerând Grecia ca centru al lumii civilizate, Alexandru cel Mare a preluat tradițiile și cunoștințele grecilor și a încercat să le aplice în noile teritorii cucerite. Multe
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
află numai respectul pentru contribuția adusa de alții, dar mai important, un control strâns și o examinare a presupunerilor de bază, presupunerilor, valorilor, și viziunilor asupra lumii pe care grupul dominant crede ca le are; pentru că mai important decât diversitatea rasială / etnică și de gen este diversitatea sistemelor de gândire. Astfel, managementul diversității permite albilor, de exemplu, să înțeleagă sensul de "alb", într-o lume care nu este predominant a albilor, dar una în care albii predomină. Care sunt implicațiile sociale
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
sociale și economice ale acestei realități? Managementul diversității poate foarte bine să fie parte a unui proces continuu care permite directorilor, managerilor și forței de muncă să devina cetățeni ai lumii persoane care sunt capabile de a transcende realitățile lor rasiale / etnice, de gen, culturale și socio-politice și să se identifice cu omenirea, la toate nivelurile de nevoie umană. Ei sunt astfel un popor transcendent care nu cunoaște limite, și a cărui funcționare se bazează pe principiul de viață-compasiunea. Acesta este
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
rasă și etnicitate Discriminarea pe criteriul de rasă și etnicitate reprezintă o formă de excludere și respingere a unei persoane sau grup de persoane, pornind de la rasa sau etnicitatea persoanei sau persoanelor. Cu toate că, probabil, cea mai cunoscută formă de discriminare rasială este din trecut perioada sclaviei din Statele Unite ale Americii, acest tip de discriminare este încă prezent și afectează de fapt toate rasele, pentru că inclusive albii sunt discriminați în unele zone din Asia, spre exemplu. Teoriile rasiste recurg foarte adesea la
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
discriminatorii. 7.6. Acțiuni întreprinse de Comisia Europeană în vederea aplicării managementului diversității Comunitatea Europeană a adoptat două legi (sau directive, în terminologia CE) care protejează persoanele din Uniunea Europeană împotriva discriminării pe motive de rasă și origine etnică (Directiva privind egalitatea rasială) și pe motive de religie sau convingeri, dizabilitate, vârstă sau orientare sexuală (Directiva privind egalitatea la locul de muncă). Cele două directive definesc un set de principii care oferă oricărei persoane din Uniunea Europeană un nivel minim comun de protecție legală
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Coordonare, între altele în domeniile ocupării forței de muncă și incluziunii sociale); * fiecare stat membru dispune de un "organism național pentru egalitate" desemnat, pe care îl puteți contacta pentru consultanță și asistență. Directivele UE privind combaterea discriminării Directiva privind egalitatea rasială (2000/43/CE) de combatere a discriminării pe motive de rasă și origine etnică care cuprinde: * Protecție împotriva discriminării pe motive de rasă sau origine etnică în legătură cu ocuparea forței de muncă și formarea profesională, educația, protecția socială, calitatea de membru
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
trebuie să furnizeze dovezi cu privire la pretinsa discriminare, acuzatul trebuie să dovedească că nu a existat nici încălcare a principiului egalității de tratament. * Organizație în fiecare țară a Uniunii Europene în vederea promovării egalității de tratament și acordării de asistență victimelor discriminării rasiale. Directiva-cadru privind ocuparea forței de muncă (2000/78/ CE) de combatere a discriminării pe motive de religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală cu referire la: * Principiul egalității de tratament în legătură cu ocuparea forței de muncă și formarea profesională fără
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală cu referire la: * Principiul egalității de tratament în legătură cu ocuparea forței de muncă și formarea profesională fără deosebire de religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală. * Norme identice celor ale Directivei privind egalitatea rasială în ceea ce privește definițiile discriminării și hărțuirii, ale măsurilor pozitive, ale dreptului la o cale de atac și ale împărțirii sarcinii probei. * Angajatorii trebuie să furnizeze amenajări rezonabile pentru a permite persoanelor cu handicap care sunt calificate să participe la activități de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, orientare sexuală, handicap sau vârstă; * dreptul de a acționa în vederea combaterii discriminării pe motivele menționate anterior; * dreptul la asistență din partea unei organizații naționale care promovează egalitatea de tratament și sprijină victimele discriminării rasiale; * dreptul de a depune o plângere printr-o procedură (de conciliere) judiciară sau administrativă și de a se aștepta la sancțiuni corespunzătoare pentru cei care se fac vinovați de discriminare. Obligațiile în calitate de angajator din UE: * să pună în aplicare principiul
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Europa pentru a face cunoscute cetățenilor drepturile și responsabilitățile acestora. Aceasta cuprinde evenimente publice, premii pentru jurnaliști și concursuri pentru tineri.Tratamentul corect este un drept fundamental în Uniunea Europeană. Este ilegală discriminarea persoanelor pe criterii de sex, vârstă, handicap, origine rasială, religie sau orientare sexuală. Totuși, doar un european din trei este conștient că este protejat prin lege împotriva discriminării!Înțelegerea mesajului că Europa apreciază diversitatea și tratează cu seriozitate problemele de discriminare este crucială pentru succesul măsurilor anti-discriminare. Este absolut
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și deschise. Astfel este concepția lui Bertrand Badie care consideră națiunea drept cadru al unei "construcții identitare" ce rezultă din mișcarea diferitelor ansambluri umane.211 În spiritul unei astfel de idei Herder respinge pretenția europeană a universalității și invalidează prejudecățile rasiale, spunînd: "cuvîntul rasă se raportează la o deosebire care nu există"212 și se revelează chiar anticolonialist, cu anticipație. E adevărat că opinia sa asupra "lumii a treia" suferă de ambiguitate prin însăși ostentația sa. Sub acoperirea cine știe cărei specificități culturale
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de-veni broaște rîioase, nici trandafirii, mărăcini"380. Sau încă, un exemplu în plus, Eugracio de Aranzadi, ideolog al mișcării se-paratiste din anii 1930, care scria că "poporul basc este un popor bun nu datorită instituțiilor, ci integrității spiritului său rasial"381. În plus, represiunea franchistă va confirma aripa radicală a tînărului cler aflat în plină fervoare particularistă. Începînd din 1955, vechiul PNV aflat în exil devine mai moderat și se trezește subminat pe propriul teren de către clerul revoluționar, în special
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
serie de factori ce pot fi împărțiți în două categorii: categoria individuală, vizând factori specifici individului și categoria situațională cu referire la factorii ce reprezintă contextul social. Agresivitatea umană este provocată de motivații total străine animalelor (de exemplu, răzbunarea, prejudecățile rasiale sau etnice). Agresivitatea este un comportament social, rezultatul interacțiunii între două sau mai multe persoane. Într-adevăr, factorii cei mai importanți ce determină agresivitatea sunt de natură socială. De aceea, pentru a înțelege agresivitatea umană este importantă analiza contextului social
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
anumite caracteristici ale mediului înconjurător pot deveni surse de anxietate și de suferință pentru individ. Evenimentele istorice din anii 1960 le-au permis americanilor să înțeleagă faimoasa expresie "long, hot summer" care trimitea în epocă la pornirile rebele și încăierările rasiale produse în zilele foarte călduroase (Baron et al., 1994). Aceste coincidențe i-au determinat pe specialiști să cerceteze corelația dintre factorii de mediu și violență. Poate oare temperatura crește probabilitatea agresivității? Legătura dintre temperatură și comportamentul agresiv a fost recunoscută
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Apartenența etnică pare de asemenea să joace un rol important în alegerea victimei. Indivizii manifestă un comportament mult mai agresiv față de persoanele care nu au aceeași origine etnică, mai ales dacă cei care afișează un astfel de comportament au prejudecăți rasiale. Dar acești indivizi par să fie mult mai agresivi în general, indiferent de apartenența etnică a victimei (Leonard și Taylor, 1981 citat de Baron et al., 1994). Aceste ipoteze au fost parțial validate de studiile empirice. Cu excepția câtorva experimente, rezultatele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
este direct observabil și chiar în absența insultelor, agresivitatea este mai degrabă îndreptată împotriva victimei de culoare albă. Aceste rezultate sunt considerate consecințe ale "regresiunii rasiste": în absența altor factori ai agresivității, indivizii se comportă astfel pentru a evita descalificarea rasială, în caz contrar, ei regresează în plan social și adoptă un comportament care reflectă stereotipurile rasiste tradiționale. În consecință, apartenența etnică a victimei nu este singurul factor ce declanșează un comportament agresiv, trebuie luați în considerație o serie de alți
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
defavorizați, pe când în alte zone incidența este mai mare la cei cu status socio-economic bun [17]. Acest ultim lucru este legat cel mai probabil de stilul de viață, de obiceiurile alimentare sau de alți factori asociați. FACTORII ETNICI În ceea ce privește diferențele rasiale, incidența pare să fie mai mare la populația de culoare (din Stalele Unite) decât la albi, chiar dacă în ultimul timp diferența a început să diminue. Diferențele între cele două incidențe sunt explicate doar parțial de rata privind fumatul, mult mai
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
administrarea bogățiilor și în guvernarea sufletelor! Care este tabloul acestei relații dezechilibrate a migrației capitalului și a forței de muncă de ieri și de azi? Comunism, nazism, Război Rece, emigrație masivă în Occident după 1945, clivaj social, segregație materială și rasială, multiple conflicte sociale mascate de teorii și cosmetizări intelectualo-mediatice, globaliste. Teoriile lui A. Smith, și ale unei întregi pleiade de neoliberali, sunt, în esență și prin forța lucrurilor, mult prea depășite de către dinamica globalizării. Astfel că în locul unor societăți echilibrate
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
actului facerii, așa cum se petrece În scena de pe ulicioară, descrisă mai sus (M. Bahtin, 1974, p. 274). Spațiul carnavalului este populat de manifestări care contrazic, violent, limitele normelor uzuale: contestarea regulilor sociale privind obligațiile derivate din statutul de gen, ascendența rasială, poziția nobiliară sau vârstă se realizează prin forme (cel mai adesea) hilare, dar care, prin aceasta, nu sunt mai puțin contestare, mai puțin vehemente, mai puțin subversive. Modele teoreticetc "Modele teoretice" Interpretările antropologice, istorice sau sociologice referitoare la semnificațiile și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Mircea Doru Lesovici care marca astfel de deosebiri între modalități convergente ale comicului: Dacă ironia este "aristocratică", sarcasmul "plebeian", umorul se vrea pe deplin "democratic""40. Un alt criteriu care poate ordona multitudinea ipostazierilor comicului este cel legat de identitatea rasială, etnică, națională, sexuală etc. În ultima perioadă se remarcă ascensiunea interesului pentru studiul comicului din perspectiva raporturilor acestuia cu astfel de condiționări, care practic impregnează substanța de bază cu ingrediente active noi. Din bibliografia întocmită de Don. L. F. Nilsen
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
fenomen în lumea occidentală actuală în care oficializarea toleranței generează efecte subversive manifestate printr-un comic rezultat dintr-un "social class feeling of superiority and the continuing resistence of advantaged groups to unrestrained immigration"41 și orientate împotriva grupărilor identitare rasiale sau sexuale cu drepturi câștigate relativ recent, precum și împotriva etniilor minoritare. A fost, de asemenea, observată specificitatea comicului în funcție de fiecare naționalitate în parte, ceea ce ar explica intraductibilitatea numeroaselor efecte comice ce țin de înțelegerea moravurilor, a obiceiurilor și a ideilor
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]